Munc a fără forme legale- aspecte fundamentale ale problemei

1. Munca fără forme legale-aspecte fundamentale ale problemei 1 ADRIANA DAVIDESCU Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale Seminarul naţional “Creşterea investiţiilor în resursele umane şi promovarea ocupării formale” organizat în cadrul proiectului “Dialogul social – o rută flexibilă pentru ocupare şi incluziune” POSDRU / 93 / 3.3 / S / 60304

2. Cuprins 1.1.Delimităriconceptuale ale economieiinformale 1.2.Principalelecauze ale creşteriieconomieiinformale 1.3. Metode de evaluare a dimensiunii economiei informale 1.4. Estimări ale dimensiunii economiei informale 1.4.1. Estimarea dimensiunii economiei informale a Romaniei utilizand metoda cererii de lichiditati

3. Delimitări conceptuale ale economiei informale(1/3) 3 Schneider(1994, 2003, 2005, 2007):“totalitatea activităților economice neînregistrate ce contribuie în mod curent la obținerea PNB-ului oficial”. Smith (1994):”baza cererii pentru desfacerea de bunuri şi servicii (legală ori ilegală) ce scapă controlului în estimările oficiale ale produsului naţional brut”. In sectorul neoficial sunt incluse toate activităţile de producţie, ale căror produse şi servicii sunt legale, dar activitatea în sine este ascunsă în mod deliberat de autorităţi, cu scopul de obţine câştiguri financiare (evaziune fiscală, nerespectarea anumitor reglementări şi standarde). Sistemul conturilor naţionale 1993 şi Sistemul European de Conturi 1995 introduc în cadrul conturilor naţionale agregatul numit „economie neobservată” (non-observed economy-NOE) ce cuprinde : producţie subterană, producţie informală şi producţie ilegală. Producţia subterană este considerată a fi compusă din: - activităţi ascunse în mod deliberat cu scopul reducerii costurilor (T4, T5- activităţi desfăşurate în afara reglementărilor guvernamentale, cum ar fi eludarea taxelor, salariul minim, numărul de ore lucrate şi condiţiile de muncă pentru muncitori) - partea economică a producţiei subterane. - activităţi neacoperite statistic, datorită unor deficienţe în sistemul statistic (T1, T2, T3) - partea statistică a producţiei subterane.

4. Delimitări conceptuale ale economiei informale(2/3) Producţia sectorului informal(T6) se referă la unităţile productive instituţionale caracterizate printr-un nivel scăzut de organizare, diviziune scăzută între muncă şi capital, precum și relaţii de muncă bazate pe locuri de muncă ocazionale, relaţii de rudenie sau personale (este inclusă activitatea meşteşugarilor, ambulanţilor fără licenţe, lucrătorilor agricoli, muncitorilor la domiciliu şi activităţile neînregistrate ale micilor negustori). 4 Producţia ilegală (T7) include activităţi orientate către producerea de bunuri şi servicii a căror comercializare, distribuţie sau posesie este interzisă de lege (jocuri de noroc fără licenţă, prostituţie, contrabandă) precum şi producţia legală realizată de producători neautorizaţi; activitățile ilegale sunt excluse din conturile naționale.

5. Delimitari conceptuale ale economiei informale(3/3) 5 Schneider(2006) și Schneider et al.(2010):„baza cererii pentru producţia legală de bunuri şi servicii ce este în mod deliberat ascunsă autorităţilor publice pentru a evita: (1) plata impozitului pe venit, a TVA-ului sau a altor impozite; (2) plata contribuţiilor la sistemul asigurărilor sociale; (3) îndeplinirea unor standarde juridice ale pieţei muncii (salariul minim, numărul maxim de ore de muncă, standarde de siguranţă); (4) respectarea unor proceduri admnistrative (completarea chestionarelor statistice sau a altor forme administrative). În cadrul definiției economiei informale, nu se includ: -activitățile economice criminale (furturi, jafuri, trafic de droguri, prostituție) -sectorul informal al gospodăriilor.

6. Principalele cauze ale creșterii economiei informale Creșterea poverii fiscale şi a contribuţiilor la sistemul asigurărilor sociale Reglementarea guvernamentală excesivă Calitatea serviciilor publice Reducerea forțată a orelor oficiale de muncă Pensionarea anticipată Creșterea ratei șomajului Situația economiei oficiale

7. Metode de evaluare a dimensiunii economiei informale

8. Estimări ale economiei informale

9. Estimări ale economiei informale in Romania

10. Estimarea dimensiunii economiei informale-Metodologie(1/2) • Metodacererii de lichidități: metodă indirectă utilizată de Cagan(1958), Tanzi(1980, 1983). • Estimarea • Fixând variabila fiscală la zero și păstrând coeficienții celorlaltevariabile nemodificați,se estimează . Diferența reprezintă valoarea extranumerarului ce măsoară valoarea banilor “ilegali” din economie. • Presupunând că viteza de rotație a banilor este aceeiași în ambele sectoare, formal și informal, dimensiunea economiei informale se obține multiplicând EC cu viteza de circulație a banilor (v): • Dacă elasticitatea venitului Ahumada et. al (2006) propuneocorecție a rezultatelor:

11. Estimarea dimensiunii economiei informale-Metodologie(2/2) Plecând de la funcția cererii de lichidităția lui Cagan(1958) au fost estimate mai multe modele: date trimestriale, 2000Q1-2010Q2. ajustate sezonier(cu excepția ratei dobânzii), diferențiate. Buletinele lunare ale BNR, Baza de date Tempo(INS) și bazele de date ale Eurostat. Analiza non-stationarității. Analiza de cointegrare(Johansen și Pesaran). Modele VAR/ARDL cu mecanisme de corecție a erorilor încorporate

12. Rezultate empirice(1/3) Cel mai bun mode: . Coeficienții sunt semnificativ diferiți zero și atribuie ponderi relevante PIB-ului cu un coeficient de 1.80 și ratei fiscalității cu 4.42, ceea ce implică faptul că o creștere a ratei fiscalității este de natură să motiveze indivizii să participe în economia informală în încercarea de a-și spori veniturile. Coeficientul ratei dobânzii este negativ reflectând costul de oportunitate tot mai mare al deținerii de lichidități atunci când rata dobânzii crește. 12

13. Metoda cererii de lichidități(2/3) 1. Rezultatele empirice au evidențiat modelul M1 ca fiind cel mai adecvat: M1: 2. Fixând variabila fiscală la zero și păstrând coeficienții celorlaltevariabile nemodificați,se estimează .Diferența reprezintă valoarea extranumerarului ce măsoară valoarea banilor “ilegali” din economie. 3. Presupunând că viteza de rotație a banilor este aceeiași în ambele sectoare, formal și informal, dimensiunea economiei informale se obține multiplicând EC cu viteza de circulație a banilor (v): 4. Dacă elasticitatea venitului Ahumada et. al (2006) propuneo corecție a rezultatelor:

14. Metoda cererii de lichidități(3/3) • Dimensiunea economiei informale exprimată ca % din PIB-ul oficial: • 36.6% in 2000Q1, aceasta se încadrează pe un trend descendent înregistrând 31% la finele anului 2008. • Pentru ultimele trimestre, se constată o tendință ușor ascendentă a dimensiunii economiei informale [1]. • [1]Rezultatele sunt compatibile cu studiile lui Schneider(2007), Albu(2007, 2010, 2011) ce evidențiază un trend relativ descendent pentru dimensiunea economiei informale. Fig.3.10. Dimensiunea economiei informale a României-% din PIB-ul oficial

15. Considerații finale privind estimarea dimensiunii economiei informale • datorită naturii și caracterului ei neobservabil, este aproape imposibil a măsura dimensiunea exactă a activităților economice ce au loc în economia informală a oricărei țări a lumii, fie ea dezvoltată sau mai puțin dezvoltată. • Având în vedere acestea, orice inferență teoretică sau empirică derivată din aceste rezultate ar trebui privită întotdeauna ca o aproximare. • În virtutea acestor dificultăți, rezultatele desprinse din aceste estimări ar trebui interpretate cu rezerva cuvenită, având în vedere limitările metodelor.

16. Mulțumesc!