Toxicologie generala

1. Toxicologiegenerala M.J.B. Orfila Paracelsus “All substances are poisons; there is none which is not a poison. The right dose differentiates a poison from a remedy.”

2. Clasificareaintoxicatiilor Înscop de suicid – reputaţiaefectelorrapideşisigure, imagine de metodănedureroasă, procurarefacila, posibilitate de autoadministrare modă O formă particulară, la limita dintre suicid şi accident, este întîlnită în cazul toxicomanilor Accidentale – întîlnite frecvent în gospodării, în mediul industrial – accidente de munca (confundarea substantei, contaminare alimente, contact cu toxicul, lipsa de semnalizare a prezentei toxicului, doze eronate de medicamente) ; bolnavi psihici, copii, orbi În scop criminal –- veneficium

3. Clasificare • din punctul de vedere al originii (minerale, vegetale sau organice), • al stării de agregare (gazoşi, volatili, lichizi, solizi), • al simptomatologiei induse (convulsivante, asfixiante, halucinogene, stimulante, depresante), • al modificărilor anatomo-patologice (leziuni locale specifice, leziuni postresorbtive distructive sau toxice funcţionale), • al domeniului de utilizare (cosmetic, industrial, agricol, casnic, medical).

4. Expertiza medico-legală • în cazul intoxicaţiilor neurmate de decesul victimei, prin • -examen clinic, • -examen toxicologic, • prin examinarea actelor medicale anterioare sau • prin studii experimentale • să demonstreze prezenţa toxicului şi să-l identifice, să aprecieze rolul toxicului în comiterea actelor antisociale, rolul acestuia în provocarea avortului, să demonstreze consecinţele administrării empirice sau mascate (sedarea în scop de jaf) sau în scop de agresiune • În cazul examinărilor cadavrelor sînt necesare • date de la faţa locului – • datele oferite de corpurile delicte, • date despre sursa intoxicaţiei, • informaţii obţinute din mărturii sau din acte medicale privind eventualul tratament urmat, a stării de sănătate psihică a victimei sau simptomelor şi semnelor manifestate de victimă înaintea decesului), • ce vor fi coroborate cu rezultatele examenelor anatomo-patologice sau histo-patologice, precum şi cu cele ale testelor paraclinice (toxicologice sau tanato-chimice).

5. Cadavrele nu se descompun – arsenic Cadavrul are culoare neagra – rosie –albastra – patata Inima nu arde Miros neplacut al cadavrului THOSE WHO LIVE BY THE POISON SHALL DIE FROM THE POISON

6. Examen anatomo-patologic • culoarea lividităţilor cadaverice – roşii în intoxicaţia cu monoxid de carbon sau cianuri, cafenie în intoxicaţia cu substanţe methemoglobinizante, gălbui în intoxicaţia cu ciuperci sau fosfor • rapiditatea instalării şi intensitatea rigidităţii cadaverice • mioza sau midriaza • căderea părului - thaliu • leziuni produse la poarta de intrare a toxicului, • mirosul specific sau aspectul caracteristic al conţinutului gastric • aspectul mucoasei gastrice - eroziuni, ulceraţii, necroză..

7. Rezultateleexamenuluitoxicologic Este posibilădecelareaînurmaexaminărilor de laborator • fie a toxicului, calitativăsaucantitativă, • a produşilorrezultaţiînurmaacţiuniitoxiculuiîn organism, sau • demonstrareamodificărilorunorconstante ale sîngeluisau ale activităţiienzimatice, darinterpretareaacestor date trebuiefăcutăintegrativ

8. Examen toxicologic Sampling  Preluare probă  Screening  Confirmare  Determinare cantitativă  Controlul calităţii  Raport  Interpretare • “good practice rules”, • management de laborator • audit intern ce asigură feed-back-ul permanent al siguranţei rezultatelor.

9. Etilenglicol • lichid cu gust dulce, inodor, incolor, greu volatil (punct de fierbere la 197 grade C), • componetul principal al lichidului de răcire, lichidului de frînă, cerneluri sau spumei de soia • solvent industrial pentru vopseluri şi mase plastice, folosit în sinteza maselor plastice, rezinelor, fibrelor sintetice, unsori • doza letală - 100 ml (EPA, BP, depresie respiratorie, nefrită toxică, capilaroplegie, depresie miocardică)

10. Etilenglicol Fiziopatologie • metabolizat de alcool dehidrogenază în acizi organici toxici – formic, glicolaldehidă, generînd acidoză metabolică cu creşterea găurii anionice • metabolitul acid oxalic se combină cu calciu, generînd cristale de oxalat de calciu ce se depozitează în tubii renali

11. Etilenglicol Semne şi simptome • euforie iniţial, apoi narcoză • în cîteva ore - acidoză metabolică cu creşterea găurii anionice • în 24 – 72 de ore – afectare renală Semne vitale • tahipnee, • tahicardie, hipotensiune • edem pulmonar • hipocalcemia – alungirea QT • miocardită • greaţă, vărsături • pancreatită, gastrită • insuficienţă renală acută • acidoză metabolică cu creşterea găurii anionice • hipocalcemie • mialgii • creşterea creatin kinazei • depresia SNC, ataxie, dislalie • convulsii

12. Etilenglicol Atenţie • manifestări iniţiale asemănătoare cu cele generate de etanol • toxicitate manifestată tardiv • nivelul seric al etanolului administrat ca antidot trebuie menţinut la 100 – 130 mg/dl • valorile etilenglicolului determinate colorimetric din probe scad rapid în cazul refrigerării • apar interferenţe de detecţie cu propilen glicolul (excipient în multe medicamente), în cazul cetoacidozei diabetice Examen anatomo-patologic caracteristic • cristale de oxalat de calciu în tubii renali – mai ales în cazul supravieţuirilor îndelungate

14. Toxicii caustici • oxizii metalelor alcaline şi hidroxizii alcalini (hidroxid de sodiu sau de potasiu, oxid de calciu), • săruri ale acizilor slabi cu baze puternice • produşi organici azotaţi (pesticide, nicotina, etilamina). • leziunile - aspect translucid, moale, săpunos (necroze de colicvaţie, necroză umedă), imprecis delimitate, cu tendinţa la progresiune în profunzime. • Doza letală pentru hidroxidul de sodiu (soda caustică) este de circa 10 – 20 de grame.

15. Toxici corozivi • acizi minerali sau organici, săruri minerale ale acizilor tari cu baze slabe sau compuşi organo-minerali siliconici, avînd în general un ph mai mic de 1,5. • arsură chimica, profunzime variabilă, dependentă şi de concentraţia substanţei, bine delimitată, cu aspect uscat, cu formare de cruste brune sau albe în cazul acidului acetic, consecinţă a coagulării proteinelor. • Dozele letale diferă în functie de produs, pentru acidul acetic şi clorhidric aceasta fiind de 10-20 de grame, pentru acidul sulfuric de 5-10 grame, pentru acidul fluorhidric de 1 gram, iar pentru acidul fosforic de cîţiva mililitrii.

16. Toxici corozivi • dureri violente, • disfagie, • vomismente în zaţ de cafea • perforaţii esofagiene sau gastrice. • şoc • hipotermie • acidoza metabolica • Afectare renala. • În cazul inhalării sînt afectate căile respiratorii superioare, cu riscul edemului glotic şi laringospasmului, potenţial letale. • Complicaţiile pe termen lung - stenozele digestive, perforaţiile cu mediastinite trenante fiind cele mai frecvente.

17. Toxici corozivi • Esofagita

18. Pesticidele organo-fosforice • Sarin, Parathion, Fosfamid • acţiune parasimpaticomimetică anticolinesterazică • paraoxon

19. SINDROM MUSCARINIC SLUDGE DUMBELS D - diaforeză, diaree, dureri abdominale, U - urinat, M - mioză, B - bradicardie, bronhospasm, bronhoree, E - emesis, edem pulmonar, epiphora, S - sialoree, seizures S – salivaţie, hipersecretie si spasm bronsic L - lăcrimare U – emisie de urină D – defecaţie G – crampe gastrointestinale E - emeză - sindromul nicotinic (neuromuscular) cuprinde fasciculaţii ale musculaturii faciale, ale limbii, contracturi musculare generalizate, care în timp sînt înlocuite de epuizarea musculară cu paralizie consecutivă; HTA; tahicardie - sindromul central cu agitaţie, cefalee, somnolenţă, convulsii, hiporeflexie osteo-tendinoasă; - manifestări produse la nivelul porţii de intrare.

20. Pesticidele organo-fosforice • nivelul colinesterazei eritrocitare se corelează cu manifestările - 3000 - 8000 U/l- 2000 - 3000 UI- 0,700 unitati pH. • toxicitate latentă – nu există semne clinice, nivelul colinesterazei este cuprins între 50-90% • toxicitate uşoară – greaţă, vărsături, oboseală, cefalee, transpiraţii, sialoree, tensiune toracică, dureri abdominale, diaree – activitate colinesterazică cuprinsă între 20 şi 50% • toxicitate moderată – slăbiciune accentuată, tulburări de vorbire, mioză – activitate colinesterazică de 10-20% • toxicitate severă – comă, mioză, fasciculaţii, paralizie flască, cianoză, bronhoree – activitate colinesterazică sub 10% • Decesul: prin inhibiţie respiratorie la nivelul centrilor bulbo-pontini, bronhospasm, edem pulmonar acut sau inhibiţie miocardica directa. • Doza letală este cuprinsă între 0,2 grame şi 0,5 grame.

21. Pesticidele organo-clorurate • Altereză transmiterea ionică • Modifică transmiterea GABA • Deprimant respirator • Sensibilizare la catecolamine • Depuneri grase miocardice şi suprarenal

22. Pesticidele organo-clorurate DDT-ul (diclor-difenil-tricloretan), • pulberecristalină, alb-cenuşie, greusolubilăînapă, cu miros specific. • Intoxicaţiaacută(pecalerespiratorie, digestivăsaucutanată) esteurmată de apariţiabrutală de manifestărinervoase, de excitaţiecentrală, mergîndpînă la sindroame convulsive, confuzie, ataxie, • asociatetulburărilor digestive de gastroenterităacută, • decesul(la doze de 10-15 grame) - consecutivtetanieimusculaturiirespiratorii cu blocareamişcărilorrespiratorii, insuficienţeirenalefulminantesaufibrilaţieiventriculare. • Înintoxicaţiacronicăaparasteniemusculară, hipertoniemusculară cu trismussauchiarconvulsii, anemieprininhibiţiamăduveihematopoetice. • Examenul anatomo-patologic va releva degenerescenţă grasă hepato-renală şi un miros specific al conţinutului gastric.

23. Pesticidele organo-clorurate HCH-ul (hexaclor ciclohexan) – Gamexan sau Lindavet, • cristale albe sau gălbui-cenuşii, cu aspect unsuros, miros iritant, insolubile în apă. • Contaminarea organismului - cale digestivă, respiratorie sau cutanată, • greaţă, vărsături, dureri abdominale, • cefalee, • tahicardie, • cianoză, • hipertemie, • sindrom cerebelos. • Decesul se produce prin insuficienţă respiratorie, doza letală fiind apreciată la 3 grame.

24. Acid cianhidric şi derivaţii săi • laboratoare, laboratoare de developare fotografică, farmacii, agricultură (ca insecticid) sau industrial, • glicozizi cianogenetici - amigdalina (vit B 17) • Arderi produse din lînă, mătase, poliuretani • lichid incolor, volatil (la 26 grade C), cu miros de migdale. mirosul specific este decelat la 1 ppm, • blocheaza citocromoxidazele celulare şi moleculele cu ioni de fier, cupru şi zinc  anoxie celulară, (metabolismul este deturnat spre fazele anaerobe cu formarea de piruvat şi acumularea de acid lactic) • paralizia centrilor cardio-respiratori bulbari. • Doza letală este de 0,5 grame pentru acidul cianhidric şi de 0,1 grame pentru cianuri.

25. Acid cianhidric şi derivaţii săi • instalarea rapidă a inconştienţei, cu hiperventilaţie, aritmii cardiace, convulsii şi stop respirator. • La doze ceva mai reduse, decesul consecutiv deprimării respiratorii şi aritmiilor cardiace survine în circa 50 de minute, după manifestări neurologice de ataxie (vertij, mers ebrios), cefalee, hiperpnee, greaţă, vărsături şi ulterior convulsii anoxice. • lividităţi cadaverice de culoare roşu intens (în prezenţa cianurilor nu mai are loc disocierea oxihemoglobinei), • rigiditatea intensă şi precoce, • conţinutul gastric cu miros de migdale • posibil resturi de sîmburi, • eventuale leziuni caustice gastrice (în ingestia de cianuri) • tablou general asfixic.

26. Acid cianhidric şi derivaţii săi Laborator • nivelul seric – sub 0,2 microg/ml (mg/l) – asimptomatic • 0,5 – 1 microg/ml (mg/l) – tahicardie • 1 – 2,5 microg/ml (mg/l) – obnubilare • 2,5 – 3 microg/ml (mg/l) – comă • peste 3 microg/ml (mg/l) – deces

27. Nitriţi alcalini • Explozivi, coloranţi, conservanţi • doza medie letală, DML, este de 3 grame la adult şi de 0,5 grame la copil • cristale albe, inodore, solubile în apă şi cu gust slab sărat • Vasodilataţie, hipotensiune • cianoza, cefalee, vărsături, diaree, dispnee, somnolenţă, convulsii, toate consecinţă a anoxiei, • autopsie - coloraţia ciocolatie a sîngelui. Methemoglobina va avea constant valori în aceste cazuri de peste 60%.

28. Nitraţi alcalini

29. Monoxid de carbon • gaz inodor şi incolor generat în arderi incomplete ale substanţelor organice • surse naturale – gaz de mină (gaz grizuu), emisii vulcanice • din sinteza metanolului, acidului formic • fumul de ţigară conţine 4% CO, gazele de eşapament conţin 0,5-10% CO • este generat şi în metabolizarea clorurii de metil sau carbonat de nichel

30. CO

31. Accident, suicid sau crima? • intoxicatiecolectiva, aspect “linistit” al locului – de identificatsursa de CO: improvizata? Functionala? Alterata intentional (blocarecos de fum)?

32. Monoxid de carbon Fiziopatologie • Cuplareaproteinelor hemice, inclusiv hemoglobina şi mioglobina, înlocuind oxigenul şi scăzînd capacitatea acestora de a cupla şi elibera oxigenul, ceea ce conduce la hipoxie -formîndu-se carboxihemoglobina, produs greu disociabil  blocarea hematozei • se cuplează şi cu proteinele mitocondriale, cu disfuncţie microvasculară infiltrare neutrofilică a endoteliilor cu eliberare de proteaze • hipoxia duce la eliberarea de eliberarea de xantin dehidrogenază ce este convertită în xantin oxidază cu eliberare de radicali de oxigen peroxidarea lipidelor membranale – acesta este mecanismul afectării neuronale tardive • hipoxia glicoliză anaerobă cu producere de acid lactic

33. Monoxid de carbon • valorile normale ale carboxihemoglobinei, consecinţă a catabolismului hemului, sunt de 0,4-0,7%, care cumulate cu expunerea ajung la 1-2% la fumători şi de 5-6% la fumători • valorile normale din atmosferă nu depăşesc 25 ppm, însă în camere în care se fumează intens sau pe autostrăzi ating 50 ppm, şi pot ajunge la 100 ppm în condiţiile inversiunii de temperatură sau în condiţii de trafic intens urban • concentraţii atmosferice de 50, 100 şi 200 ppm realizează valori ale COHb de 8, 16 şi 30% • se elimină pulmonar, mai puţin de 1% fiind metabolizat pînă la CO2, cu un T½ al carboxihemoglobinei de 4-5 ore, dar ce scade la 80 de minute sub oxigenoterapie şi la 24 de minute sub oxigenoterapie hiperbară - 3 atmosfere

34. Monoxid de carbon • are loc şi cuplarea cu citocromi şi mioglobina, generînd manifestări grave cardiace şi cerebrale • expunerea la valori foarte mari, peste 50000 ppm provoacă rapid aritmii letale cu deces înaintea creşterii semnificative a COHb

35. Thanatogeneza in incendii • arderea lemnului, produselor derivate, bumbac, fibre naturale, plante – generează dioxid de carbon, monoxid de carbon, amoniac, aldehidă, acroleină, hidrocarburi • arderea materialelor sintetice – plastic, produse pentru ignifugare, umplutura uretanică a saltelelor – generează cianuri, acid clorhidric, hidrocarburi halogenate, izocianuri, nitraţi, oxid nitric, benzen • mai apar în incendii radicali liberi, hidrogen sulfurat, acid fluorhidric, hidrocarburi poliaromatice, dioxid de sulf, clor, particule, clor, metale Asfixiante • asfixie fizică – dioxid de sulf, azot - reduc concentraţia oxigenului în aer • asfixie chimică – monoxid de carbon, cianuri, hidrogen sulfurat, nitraţi, nitriţi – inhibă transportul oxigenului de la plămîni spre organe Iritante pulmonare • particule – praf, cenuşă - acroleină, acizi, amoniac, oxid nitric, dioxid de sulf, fosgen, clor, formaldehidă Leziuni termice • inhalarea de aer supraîncălzit – arsuri ale căilor repiratorii Peroxidare lipidică • radicalii liberi afectează filmul de surfactant

36. Monoxid de carbon • ameţeli, cefalee, palpitaţii, • Dispnee, tahicardie. • reducerea activităţii motorii, • tulburări senzoriale şi psihice, • rapid -coma, • cianoză, • modificări de tonus muscular, • placarde cutanate sau flictene, în special în zonele de presiune.

37. Intoxicaţia cronică cu CO • cefalee, • astenie, • ameţeli, • dispnee, • somnolenţă, • tulburări digestive, • iritabilitate şi stări depresive, • tulburări de mers, • tahicardie (înlocuită de bradicardie la valori mai mari de 30 ml/metru cub de aer).

38. Monoxid de carbon • Decesulapare la valori de peste 50% ale carboxihemoglobinei (la 66% carboxihemoglobinadecesulsurvineîn 5 ore), valoricuprinseîntre 30-50% sugerîndcoexistenţaunorcauzefavorizante (bolicroniceorganicecupotenţial de decompensare), iardecesulasociatcuvalori ale carboxihemoglobinei de 20-30% trebuieasociatuneipoliintoxicaţii • valori de 10 % COHb nu dau sau dau manifestări minore, dar pot agrava tulburări preexistente cardiace, pe cînd valori de 15-25% sunt trădate de greaţă, vărsături, iar valori de peste 50% sunt potenţial letale, cu atît mai periculoase cu cît au fost atinde gradat, decît cele rapid instalate – are loc şi cuplarea cu citocromi şi mioglobina, generînd manifestări grave cardiace şi cerebrale

42. Monoxid de carbon • Coloraţie Roz –Cireşie A Sîngelui Şi A Organelor

43. Monoxid de carbon Examen Anatomo-Patologic Caracteristic • Ramolisment cerebral, eventual simetric, in nucleii lenticulari

44. Monoxid de carbon • Infarct Pulmonar • Miocitoliză, necroze focale, benzi de contracţie • demonstarea caracterului vital al intoxicaţiei se face prin relevarea tabloului asfixic, eventual asociat cu prezenţa în căile respiratorii a funinginii.

45. Metanol • alcool metilic - lichid de curăţare al parbrizului (95%), Sterno (alcool metilic cu nitroceluloză, gelatinizat folosit drept combustibil pentru arzătoare), solvenţi industriali • 0,15 mg/kg de metanol = doză toxică (30-100 ml); 15 ml  cecitate • metabolizat (de 5 orimai lent decitetanolul) de către alcool dehidrogenază în formaldehidă, metabolizată în acid formic • toxicitatea retiniană se datorează acumulării de metilformiat • Toxicitate cumulativă cu alţi adulteranţi – Cu, Pb, Al, Zn, Fe

46. Metanol • iniţial – beţie, urmată de acidoză metabolică la 8-12 ore • vedere înceţoşată, dublă la căteva ore • restrîngerea cîmpului vizual, midriază, vederedubla, hiperemia discului optic, edem retinian, orbire temporară sau permanentă • greaţă, vărsături, dureri abdominale • hematurie • insuficienţă renală acută • Incarcaregrasa hepatica • hipopotasemie, hipomagneziemie • acidoză metabolică cu creşterea găurii anionice • beţie, cu progresie spre ataxie, convulsii, comă • parkinsonism

47. Arsenic • industriasticlei, cloranţilor, insecticidelor, rodenticidelor, fungicidelor, conservăriilemnului, însemiconductori • înremediihomeopatice + Salvarsan • midii, crustacee • Acetoarsenit de cupru – verde de Paris • Lewisite • Trioxid de arsenic – arsenic alb – pudrasuccesiunii • As2O3 – anhidridaarsenioasa (soricioaica) – As alb • Aqua Toffana - (As+Pb+beladona) • doza letală este cuprinsă între 10 şi 300 mg • inhibă enzimele sulfihidril şi le decuplează de ciclul fosforilării oxidative • mitridatism

48. Arsenic • ingestia cronică - slăbiciune, anorexie, hiperkeratoză, hiperpigmentare, afectare hepatică, iritaţii respiratorie, perforaţie de sept nazal, tremor, • depresie medulară, encefalopatie, cardiomiopatie, edem pulmonar, aritmii cardiace • neuropatie periferică

49. Arsenic • liniile Aldrich Mees (linii transverse unghiale) – în 5-6 săptămîni. • Inhalare cronică sau ingestie cronică – hipopigmentare şi hiperpigmentare parcelară (pleoape, tîmple, axile, gît, mameloane, inghinal), hiperkeratoză (palme şi plante) • anemie, agranulocitoză, trombocitopenie, anemie aplastică • ingestie acută – gastroenterită acută hemoragică – în cîteva ore, deshidratare, confuzie, delir, convulsii, gust metalic, răguşeală, encefalopatie, comă– insuficienţă circulatorie, edem pulmonar, alungirea QT

50. LiniiMeessidis-pigmentare