Regimurile de curs de schimb și evoluția Sistemului monetar internațional

1. 4 Regimurile de curs de schimb și evoluția Sistemului monetar internațional

2. 2.1. REGIMURI DE CURS DE SCHIMB • modalitatile pe baza carora se pot determina cursurile valutare pe diferite piete.

3. REGIMURI DE CURS DE SCHIMB Reflecta modul in care o tara isi gestioneaza propria moneda prin raportarea la alte valute, in contextul pietei valutare. Sunt dependente de politica monetara a tarii.

4. Regimuri de curs de schimb: de iure/ de factor • Apariţia regimurilor intermediare a fost determinată de: • teamă de flotare (caz în care cursul de schimb este flexibil doar de iure) • teama de ancorare (cursul de schimb este fix strict de iure)

5. Alegerea regimului de curs de schimb:

6. Clasificarea regimurilor de curs de schimb • Criteriile de clasificare: • flexibilitatea manifestată de autoritatea monetară faţă de fluctuaţiile cursului de schimb (FMI)

7. TIPURI A. Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (HARD PEGS REGIMES); B. Regimuri bazate pe cursuri valutare flotante (FLOATING REGIMES); C. Regimuri intermediare (INTERMEDIATE REGIMES)

8. Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (HARD PEGS REGIMES) • cursul valutar ramane constant sau poate varia in jurul unor benzi inguste de variatie, netinand cont, insa de evolutiile celorlalte variabile macroeconomice. • Tipuri: • regimurile valutare ce nu dispun de un emitent de moneda distinct, individual: • regimuri valutare bazate pe moneda altui stat (dolarizarea, spre exemplu); • uniunile monetare. • aranjamentele de forma consiliului monetar.

9. Regimuri valutare bazate pe moneda altui emitent • Imposibilitatea unei autoritati monetare de a pune in circulatie propria moneda; • Cauze: • costurile de emisiune, • lipsa instrumentelor care sa-i permita mentinerea puterii de cumparare, • gradulredus de dezvoltatre al economiei

10. Regimuri valutare bazate pe crearea uniunilor monetare • Elementele unei UM: • definirea unei relatii fixe intre moneda tarilor ce au aderat la uniune si moneda centrala (moneda uneia dintre tari sau o moneda noua); • convertibilitatea si transferabilitatea monedelor tarilor membre intre ele; • constiuirea unor rezerve valutare comune si gestionarea acestora la nivel central; • reglementari valutare comune aferente relatiilor cu alte tari decat cele din cadrul uniunii.

11. Uniunea monetară (avantaje) • Aderarea la o Uniune Monetară (cazul nostru UME) este determinată de existenţa unor anumite avantaje: • pieţele naţionale aferente ţărilor membre devin mai integrate ca urmare a reducerii costurilor de acoperire împotriva riscului valutar; • grad ridicat de transparenţă a pieţelor din punct de vedere al preţurilor (fiind exprimate în aceeaşi monedă se pot face mult mai uşor comparaţii între ţări); • dacă moneda UM este o monedă internaţională, aceasta poate fi impusă cu uşurinţă în tranzacţiile internaţionale, diminuîndu-se astfel riscul valutar (a se vedea cazul Euro); • ţările ce aspiră să adere la o UM, trebuie să se alinieze la aceasta şi din punct de vedere al ratei inflaţiei (care, în cazul UM tinde să fie redusă), ceea ce va genera o creştere a credibilităţii politicii monetare.

12. Uniunea monetară (dezavantaje) • pierderea autonomiei politicii monetare a băncii centrale, precum şi a celei de curs de schimb; • chiar dacă în plan fiscal nu se vorbeşte de o decizie centralizată, există restricţii care îngrădesc activitatea unei ţări (spre exemplu nivelul max. al datorie publice, în cazul criteriilor de convergenţă la UME); • se poate înregistra şi o creştere a şomajului (generată de mutarea activităţii în zonele unde preţul forţei de muncă este mai mic) şi, în acelaşi timp şi agravarea unor dezechilibre macroeconomice pe fondul liberei circulaţii a capitalurilor şi a forţei de muncă.

13. ZONELE MONETAR OPTIME • Optimum currency areas are groups of regions with economies closely linked by trade in goods and services and by factor mobility. (Krugman, P. R. & Obstfeld, M.) • Literatura de specialitate evidenţiază trei criterii generale ce definesc o zonă monetară optimă: • mobilitatea factorilor de producţie; • gradul de deschidere al economiei; • gradul de diversificare al producţiei

14. Criterii ce trebuie îndeplinite pentru a adera la o zonă monetară optimă: • Mobilitatea factorilor de producţie • Gradul de deschidere a economiei; • Gradul de diversificare a producţiei • Integrarea financiară • Existenţa unor rate de inflaţie similare • Flexibilitatea preţurilor şi a salariilor • Integrarea politică

15. CONSILIUL MONETAR • autoritatea monetara este obligata sa asigure mentinerea unui curs valutar fix pentru propria moneda fata de o valuta puternica de pe piata internationala, valuta ce devine si principalul element de rezerva. • emisiunea monetara a propriei monede trebuie sa fie in stransa corelatie cu nivelul rezervelor detinute si, bineinteles cu nivelul fixat al cursului valutar • Ţări ce au adoptatconsiliul monetar: • Hong Kong (1983), • Argentina (1991), • Estonia (1992), • Lituania (1994), si • Bulgaria (1997)

16. REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI VALUTARE FLOTANTE • determinarea cursului valutar are la bazaconfruntarea fortelor pietei valutare: • fara a presupune interventia autoritatilor (free floating) sau • in conditile unei interventii a autoritatii monetare, dar fara a impune o anumita directionare a pietei, predeterminata. (managed free floating).

17. REGIMURI VALUTARE INTERMEDIARE • 1) flotarea controlata stricta a cursului valutar; • 2) ancorareavalutara (soft peg);

18. Ancorarea valutara (soft peg) 1 • Presupune: • a) ancorarea fixa conventionala (conventional fixed peg), ancorarea vizand fie o valuta, fie un cos de valute;

19. Ancorarea valutara (soft peg) 2 • b) crawling peg – caz in care cursul valutar ancorat este periodic ajustat fata de moneda sau monedele ancora. Ajustarea se face cu un anumit procent (de regula de nivel scazut), determiat: • fie in functie de evolutia cursului valutar pe piata (forward / backward looking), • fie in functie de evolutia unor principale variabile macroeconomice precum diferentialul dintre tinta de inflatie si rata inflatiei previzionate in ceea ce priveste relatiile cu principalii parteneri externi, diferentialul dintre nivelul cursului valutar determinat pe piata valutara oficiala si cea paralelă (spre exemplu cea a caselor de schimb valutar).

20. Ancorarea valutara (soft peg) 3 • c) banda orizontala de variatie (horizontal band) – caz in care cursul valutar este lasat sa varieze cu o marja de cel putin ± 1% fata de un curs valutar oficial fixat formal de autoritatea monetara. • d) crawling band Spre deosebire de banda orizontala de variatie, care se mentine pe o perioada indelungata de timp, in cazul acestui tip de regim valutar, se realizeaza o ajustare periodica a cursului valutar oficial (cel fixat) cu un anumit procent (de nivel destul de mic), ajustare determinata de modificarile intervenite la nivelul economiei reale, modificari ce determina presiuni asupra cursului valutar.

21. Regimuri valutare in Romania Unde: - 1 – ancorare conventionala a cursului valutar fata de un cos de valute; - 2 – flotare adminstrata strict (tightly managed floating); - 3 – backward - looking crawling peg - 4 - forward – looking crawling peg - 5 - forward – loking crawling band - 6 – flotareadministrata

22. 3.2. Sistemul monetar internationale

23. 2.2. SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL FONDUL MONETAR INTERNATIONALA

24. CONFERINTA MONETARA INTERNATIONALA DE LA GENOVA (ITALIA, 1922) Dezbaterile din cadrul acestei conferinţe au fost orientate in directia adoptarii unui nou etalon, etalonului aur-devize, ca solutie a iesirii din criza. Realizarea de rezerve de catre autoritati sub forma de aur si de valute convertibile in aur

25. CONFERINTA MONETARA SI FINANCIARA A NATIUNILOR UNITE (BRETTON WOODS -1944) Participanti: 45tari. Conferinta a fostorganizatape 3 comisii: I – stabilireaarticoleloracorduluiprivindconstituirea FMI – Condusa de H.D. White (USA); II – stabilireaarticoleloracorsuluiprivindconstituirea BIRD- Condusa de J.M.Keynes (Marea Britanie); III – stabilireareglementarilor in planulcooperariimonetareinternationale – Condusa de Eduardo Suarez (Mexic) Perioada de desfasurare 1 – 22 iulie 1944

26. Principii de funcţionare ale Sistemului Monetar Internaţional 1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI MONETAR 2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM VALUTAR PE CURSURI DE SCHIMB FIXE 3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONVERTIBILITATII 4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE OFICIALE 5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN

27. 1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI MONETAR acceptarea unanimă a etalonului aur-devize, mai precis AUR - USD

28. 2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM VALUTAR BAZAT PE CURSURI DE SCHIMB FIXE determinarea unor paritati fixe; paritatile erau ajustabile; erau acceptate marje de variatie fata de USD, de +/- 1% fata de paritatea fixa

29. 3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONVERTIBILITATII CONVERTIBILITATEA DOLARULUI; CONVERTIBILITATEA CELORLALTE MONEDE; Asigurarea statutului de convertibilitate presupunea: desfiinţarea restricţiilor în domeniul plăţilor şi transferurilor internaţionale; obligaţia băncii centrale emitente de a-şi cumpăra propria monedă deţinută de o altă bancă centrală străină, la cererea acesteia, dacă suma respectivă provenea din operaţiuni valutare curente

30. 4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE OFICIALE Asigurarea convertirii sumelor solicitate Asigurarea intervenţiilor pe piaţă ale autorităţilor monetare

31. 5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN Echilibrul balantei de plati era asigurat prin echilibrul fiecarui cont in parte

32. Acordul de la Washington (Smithsonian Agreement) era un acord comercial si monetar; condamna regimul cursurilor valutare flotante, impunand sistemul „paritatilor ajustabile”: definirea noilor paritati fixe: devalorizarea USD fata de aur cu 7,89%; reevaluarea celorlalte monede puternice fata de dolar (GBP +7,48%, FRF +8,57%, DEM si CHF +13,57%, JPY +16,88%); restabilirea regimului bazat pe cursuri fixe (+/-2,25%) – Tunelul valutar; la nivelul FMI urmau sa se poarte discutii care sa conduca la restructurarea sistemului monetar international.

33. ABANDONAREA SISTEMULUI MONETAR DE LA BRETTON WOODS modificarea oficială a statutului aurului, prin aceasta abolindu-se fixitatea preţurilor pentru aur; legalizarea principiului schimburilor flotante; transformarea parţială a FMI în organism de asistenţă

34. Legalizarea principiului schimburilor flotante statele membre ale FMI erau obligate să adopte politici macroeconomice care să conducă la asigurarea stabilităţii preţurilor; referinţa la aur, în ceea ce priveşte paritatea monetară, era eliminată, aranjamentele monetare generale vizând fie ancorarea de DST, fie de o altă monedă; FMI era obligat să supravegheze politicile valutare ale ţărilor membre; se impuneau aranjamente de schimb valutar stabile, dar ajustabile; marjele de fluctuaţie erau stabilite la +/- 4,5%, acestea putând fi modificate în funcţie de evoluţiile economice, dar mai ales de dezechilibrele fundamentale din domeniul plăţilor.

35. 2. FONDUL MONETAR INTERNATIONAL a luat nastere la 29 decembrie 1945, cand 29 de tari au ratificat statutul acestuia. FMI si-a inceputactivitateadin 1 martie 1947. Avea in vederecooperareamonetarainternationalasiasigurareamentineriiechilibrului extern al tarilormembre.

36. Formarea resurselor financiare Membri: 187tari; Staff-ul: 2478membri din 143tari; Resurseleformatepebazacotei de participare: 237,953 mld DST

37. CONTRIBUTIA LA CONSTITUIREA RESURSELOR FMI 25% -aur (până în 1979); de la această dată locul aurului a fost preluat de DST sau alte valute forte. 75% - moneda naţională

38. Determinarea cotei de contributie • Unde: • Y = PIB-ul determinat in proportie de 60% pe baza cursului nominal si 40% pe baza PPP (pe o perioadă de 3 ani) • O = suma incasărilor și plăților curente pe o perioada de 5 ani • V = variabilitatea incasarilor curente și a fluxurilor nete de capital • R = media anuală a rezervelor monetare oficiale • K = factor de compresie (k= 0,95)

39. ROLUL CONTRIBUTIEI LA FMI atribuirea unui număr de voturi: 250 de voturi, indiferent de mărimea subscrierii + cate un vot suplimentar pentru fiecare parte din cotă ce echivalează cu 100.000 DST. SUA - 371.743 voturi (16,83%) România -10.552 voturi (0,49%) acces la finanţare (anual 100% la 300% contributie); alocări gratuite de DST

40. Atribuirea numărului de voturi SUA - 371743 voturi (16,77%); Japonia - 133378 voturi (6,02%); Germania - 130332 voturi (5.88%); Franta - 107635 voturi (4.86%); Marea Britanie - 107635 voturi (4.86%); La acestea se adauga 19 grupe de decizie (16 grupe efective si 3 tari: China, Emiratele Arabe, Federatia Rusa)

41. Atribuirea numărului de voturi Romania nu dispune de drept individual de vot, fiind inclusa in grupa coordonata de Olanda. Armenia 1170 Bosnia si Hertegovina 1941 Bulgaria 6652 Croatia 3901   Cipru 1646   Georgia 1753   Israel 9532   Macedonia 939 Moldova 1482   Olanda 51874   Romania 10552   Ucraina 13970

42. OBIECTIVELE FMI (1) stabilirea si mentinerea unui sistem de schimb monetar international bazat pe cursuri valutare stabile si, implicit, promovarea cooperarii monetare internationale; asigurarea functionarii comertului international pe fondul eliminarii oricaror restrictii; apararea si promovarea expansiunii echilibrate a comertului si a productiei, avand in vedere, in acelasi timp, si asigurarea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca;

43. OBIECTIVELE FMI (2) • finanţarea deficitelor temporare ale balanţelor de plăţi ale ţărilor membre; • coordonarea în plan guvernamental pentru adoptarea unei politici care să conducă la echilibrarea balanţelor de plăţi; • acordarea de asistenţă tehnică în plan valutar; • acordarea de credite pentru susţinerea cursurilor valutare ale monedelor naţionale; • realizarea unei supravegheri ferme a politicilor valutare ale ţărilor membre; • stabilirea unui sistem multilateral de plăţi între ţările membre care să elimine, pe cât posibil, restricţiile valutare care influenţează comerţul internaţional

44. ACTIVITATEA FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL OPERATIUNI CURENTE: TEHNICA TRAGERILOR; TRANSA REZERVEI. ASITENTA FINANCIARA

45. Asistenţafinanciarăpropriu-zisă distincţie clară între natura deficitelor balanţei de plăţi: din punct de vedere al perioadei de manifestare: temporare sau durabile (reversibile sau ireversibile); din punct de vedere al caracterului acestora: structurale(impunprograme de ajustare) conjuncturale(impunprograme de stabilizare).

46. Flexibilizare a finanţării • Finalitatea finanţării: • ajustarea lentă a economiilor ca urmare a şocurilor macroeconomice; • generează deblocarea altor finanţări externe; • poate asigura prevenirea crizelor. • Formă nouă de finanţare: Linia de credit flexibilă (preventivă)

47. Condiţii pentru acordarea finanţării • Acordarea finanţării echivalează cu acceptul din partea beneficiarului a programului de ajustare a politicilor economice şi financiare care să conducă la eliminarea cauzelor care au generat dezechilibrele. • Acceptarea condiţiilor echivalează cu acordarea garanţiei de rambursare a creditului

48. Toate condiţiile sunt incluse în: • scrisoarea de intenţie; • memorandum Pentru cazul Romaniei a se vedea: http://www.imf.org/external/np/loi/2009/rou/090809.pdf Condiţii: • măsuri prealabile (de realizat inaintea acordării) – programul de măsuri propus de ţara beneficiară; • îndeplinirea criteriilor: • cantitative (ex: un anumit nivel al rezervelor internaţionale, un plafon al activelor interne nete ale BC, un plafon al împrumuturilor de stat); • structurale (pot viza ameliorarea funcţionării sistemului financiar, reforma sistemului de securitate socială...) • clauze de consultare în ceea ce priveşte inflaţia; • evaluarea periodică a programului.

49. Finanţarea FMI: • Facilităţi de credit: • PREFERENŢIALE (Pentru ţări cu venituri reduse): • Facilitatea de Crestere Economica si Reducere a Saraciei • Facilitatea privind Socurile Externe • NEPREFERENŢIALE • Acorduri stand-by; • Facilitatea Extinsa • Facilitatea de Suplimentare a Rezervelor • Facilitatea de Finantare Compensatorie • Asistenţă financiară de urgenţă (sustine refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale si a conflictelor, uneori la dobanda preferentiala)

50. FMI SI ROMANIA Romania a devenitmembra FMI la 15 decembrie 1972. ParticipareaRomaniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cotatotala. Puterea de vot a Romanieieste de 10.552 voturisau 0,49% din total. Romania a acceptatobligatiileprevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998.