METODE ŞI TEHNICI UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL PUBLIC

1. METODE ŞI TEHNICI UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL PUBLIC

2. I. Conceptul de metodă şi tehnică managerială Metoda managerială administrativă reprezintă modalitatea de alocare în timp şi spaţiu a resurselor de care dispune o structură a administraţiei publice ce permite realizarea obiectivelor propuse. Tehnicile definesc un ansamblu de reguli, procedee şi instrumente prin care se soluţionează concret problemele ce decurg din funcţiile managementului public. • Tehnicile manageriale sunt într-o interdependenţă directă cu metodele, fiind subordonate acestora

3. II. TIPOLOGIA METODELOR În funcţie de obiectivele urmărite: 1. Metode de executare • Metoda constrângerii • caracteristică statelor nedemocratice unde administraţia serveşte doar un grup minotar • Metoda convingerii • În ţările democraticeîn care organele de stat apără şi promovează interesele cetăţenilor • Convingerea în legătură cu necesitatea adoptării sau aplicării unei decizii administrative presupune un proces de informare a cetăţenilor şi funcţionarilor publici. • Metoda cointeresării • Se pot acorda recompense materiale pentru realizări deosebite în propria activitate – de ex. stimulentele în cazul funcţionarilor publici.

4. 2. Metode de organizare şi funcţionare • Metoda conducerii eficiente • Ansamblu de modalităţi orientate spre desfăşurarea unor activităţi eficiente de către administratorii publici implicaţi în procesele de management şi execuţie. • Necesitatea unei foarte bune cunoaşteri a realităţii sociale, intereselor sociale care stau la baza stabilirii obiectivelor din cadrul sistemului administrativ. • Necesitatea ca funcţionarii publici să fie selectaţi după anumite criterii şi în mod expres după principiul complementarităţii între pregătirea de specialitate şi cea managerială. • Comunicarea între funcţionarii publici cu funcţii de conducere, colaboratori şi subordonaţi trebuie să fie deschisă, să se facă direct sau indirect, dar de câte ori este necesar pentru a asigura fondul informaţional de bază, necesar fundamentării unor decizii administrative corecte, coerente, clare şi conforme cu interesul social general care le-a determinat.

5. Metoda organizării raţionale a activităţilor administrative • conceperea unui plan de activitate, care să fie orientat către realizarea obiectivelor sociale şi să detalieze la nivelul instituţiilor administrative o serie de activităţi menite să susţină îndeplinirea misiunii sociale a managementului public. • Planuri de activitate pe ansamblul sistemului administrativ şi planuri de detaliu pentru fiecare instituţie publică • Rolul acestor planuri este de a asigura o bună coordonare a activităţii în cadrul sistemului prin valorificarea continuă a posibilităţilor de realizare a obiectivelor la nivelul fiecărei compenente a sistemului administraţiei publice

6. Şedinţa • Reunirea mai multor persoane din sistemul administrativ în vederea soluţionării în comun a unor probleme cu caracter decizional, informaţional, de analiză şi cercetare. • Etapele şedinţei: • pregătirea, • deschiderea, • desfăşurarea, • finalizarea • Durata 15 min – 4 ore • Numărul participanţilor variază în funcţie de nivelul pe care se utilizează metoda şi de tipul deciziilor administrative care urmează a fi adoptate

7. Metoda structurării corespunzătoare a programului funcţionarilor publici • Importantă modalitate de sporire a eficienţei funcţionarilor publici • Presupune asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii, adecvate executării sarcinilor şi funcţiilor din cadrul sistemului administraţiei publice • Cerinţe: confort, climat organizaţional stimulativ, dotare tehnică adecvată • Metoda valorificării experienţei în muncă • Experienţa în muncă influenţează considerabil calitatea proceselor de management şi execuţie • Presupune combaterea fermă a oricăror manifestări de rutină în activitatea personalului • Îmbinarea experienţei cu creativitatea

8. 3. Metode de cercetare Cea mai utilizată metodă – analiza-diagnostic. Etape: 1. Documentarea domeniului ce urmează a fi abordat • Culegerea datelor referitoare la: elementele structurale ale insituţiei publice, relaţiile cu celelalte instituţii, elementele sistemului informaţional, detalierea sistemului decizional, metodsele şi tehnicile folosite în cadrul sistemului, stilul de conducere, climatul de muncă etc 2. Analiza cauzală detaliată a datelor şi informaţiilor • Un proces amplu de interpretare a datelor culese • Identificarea cauzelor care au generat situaţia de fapt • Fundamentarea propunerilor de îmbunătăţire 3. Identificarea deficienţelor şi aspectelor pozitive • Identificarea tuturor punctelor forte şi slabe ale activităţii administrative 4. Formularea propunerilor de perfecţionare • Formularea propunerilor de restructurare şi perfecţionare a activităţii administrative

9. Criterii în derularea activităţii de cercetare, respectiv diagnosticare, formularea propunerilor de redresare, restructurare şi perfecţionare: • Utilitatea organului sau activităţii cercetate • Răspund sau nu unor cerinţe sociale reale • Eficienţa acesteia • Raportarea rezultatelor la cheltuielile efectuate – problema costului activităţii administrative • Timpul necesar desfăşurării ei • Descoperirea modalităţilor de reducere a timpului alocat realizării lucrărilor • Resursele efective implicite • Optimizarea mediului şi relaţiilor umane • Optimizarea circuitelor şi fluxurilor informaţionale ale documentelor, modului în care sunt formulate deciziile administrative, stilului de management şi implicit climatului de muncă.