POLITICA DE SECURITATE ŞI A PĂRARE COMUN Ă (PSA C )

1. POLITICA DE SECURITATE ŞI APĂRARE COMUNĂ (PSAC) Locotenent-colonel ABAGIU Gigel DIRECŢIA POLITICI DE APĂRARE

2. Agenda • PESA/PSAC – SCURT ISTORIC • CADRUL INSTITUŢIONAL AL PSAC • CAPABILITĂŢI • OPERAŢII SUB EGIDA PSAC • PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PSAC

3. SCURT ISTORIC 1948 – Tratatul de la Brussels - UEO 1949 - Tratatul de la Washington - NATO 1950 – Comunitatea Europeană de Apărare 1954 – proiectul este respins de Adunarea Naţională a Franţei 1954 – modificarea Tratatului de la Brussels (GE şi IT) 1970 – Cooperarea Politică Europeană 1991 – Tratatul de la Maastricht 1992 – Misiunile Petersberg (misiuni umanitare şi de salvare, de menţinere a păcii şi misiuni ale forţelor combatante pe timpul derulării unor operaţii de management al crizelor) 1997 - Tratatul de la Amsterdam; SG/ÎR PESC; Misiunile Petersberg 1998 – Summit-ul FR / UK de la St. Malo

4. SCURT ISTORIC 1999 - Helsinki – Headline Goal (HG 2003) 2002 – Sevilla – Extinderea misiunilor Petersberg - Copenhaga – Acordurile Berlin + 2003 – Strategia de Securitate a UE 2004 - Headline Goal 2010 2008 – Civilian Headline Goal 2009 – Tratatul de la Lisabona - PSAC

5. Direcţia Planif. Manag. Crizelor EUMS Celula CIV- MIL/EUMS DG E VIII & IX Centru Situaţii Celula UE/SHAPE Echipa legătură NATO Capacitate Planif.Civilă Stat Major (EUMS) Alte Servicii Preşedinţia Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) CONSILIUL EUROPEAN Înalt Reprezentant/Vicepreşedinte Comisie CONSILIUL Serviciu European de Acţiune Externă Experţi servicii naţionale COREPER RELEX/ COMISIE Comitetul Politic şi de Securitate Unitate Politică Reprez. Speciali Reprez. Pers. ÎR Centru Satelitar (EUSC) Comitet Militar (EUMC) Grupul pol-mil EDA Colegiul Eur.Sec.Ap. CIVCOM Grup Lucru EUMCWG + HTF Alte Grupuri de Lucru

6. Agenţii PSAC • Centrul Satelitar • Institutul pentru Studii de Securitate • Colegiul European de Securitate şi Apărare • Agenţia Europeană de Apărare

7. INOVAŢII TR. LISABONA • Consiliul European – Preşedinte Consiliu • Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate/Vicepreşedinte Comisie UE • Cooperarea Structurată Permanentă • Statele membre ale iniţiativei: • deţin capacităţi ce corespund celor mai exigente criterii • au subscris unor angajamente mai stricte în materie • urmăresc realizarea celor mai solicitante misiuni • EDA • “În cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre sunt obligate să-i acorde ajutor şi asistenţă prin toate mijloacele de care dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite.”

8. Misiuni şi Operaţii UE Misiunile de tip Petersberg: • misiuni umanitare şi de salvare, de menţinere a păcii, ale forţelor luptătoare în gestionarea crizelor, inclusiv misiuni de impunere a păcii au fost EXTINSE în acord cu Strategia de Securitate Europeană: • operaţii privind dezarmarea • sprijin acordat ţărilor terţe în combaterea terorismului • misiuni de consiliere şi de asistenţă în probleme militare

9. EUFOR ALTHEA

10. EUFOR ALTHEA • Lansată în 2004 • Cea mai mare operaţie militară condusă de UE: 7.000 iniţial • Se desfăşoară pe baza Acordurilor Berlin + • Misiune: mediu de securitate stabil în BiH • Reconfigurată în 2007: 2.500 • Contribuţia curentă a României: 48 • 2010 – includere sarcini ne-executive pe linia instruirii în actualul mandat executiv

11. EU NAVFOR ATALANTA

12. EUNAVFOR ATALANTA • Prima operaţie maritimă PESA/PSAC • Lansată în 2008, extinsă în 2010 • Aria de responsabilitate: Golful Aden & coastele somaleze • Misiune: lupta împotriva pirateriei • Comandamentul Operaţional (OHQ) : Northwood (UK) • Comandamentul Forţei: pe nava de comandament ETNA/Italia • Participare MApN: 1 ofiţer stat major (OHQ) şi 1 ofiţer pe logistică (Djibouti – aprilie 2010)

13. EUMM GEORGIA EUPOL AFGANISTAN Lansată: 2008 Obiectiv: de a contribui la stabilitatea Georgiei Misiuni: monitorizarea şi analizarea situaţiei procesului de stabilizare; reintegrarea persoanelor refugiate Participare: aprox. 250 persoane 23 România (7 MApN) Lansată: iunie 2007, pt. 3 ani Obiectiv: de a dezvolta o capacitate de poliţie eficientă şi sustenabilă sub conducere afgană Misiuni: consilierea, monitorizarea şi pregătirea poliţiei naţionale afgane; asistenţă în structuri centrale, regionale şi provinciale Participare: 274 experţi internaţionali şi 90 naţionali 12 ofiţeri poliţieRomânia

14. DEZVOLTAREA CAPABILITĂŢILOR DE APĂRARE • - Summit-ul franco-britanic de la St. Malo – 1998 – lansarea de facto a PESA • Consiliul European din dec. 1999 – adoptarea Obiectivului Global/Helsinki Headline Goal 2003 • Abordarea cantitativă • Consilul European din iunie 2004 – lansare Obiectivului Global/Headline Goal 2010 • Abordare calitativă

15. Capabilităţi militare Ipoteze de planificare strategică + Scenariile ilustrative Identificare deficienţe şi Implicaţi pentru operaţiunile UE Chestionarul Obiectivului Global CATALOGUL CE RINŢ ELOR Cadrul de planificare Contribuţiile statelor membre + Proiecte & Iniţiative Catalog Progrese Opţiuni militare Lista necesar de capabilităţi Management deficienţe + Dezvoltarea Forţei UE Catalog forţe Pachete forţe • Mecanismul privind Dezvoltarea Capabilităţilor:Catalogul de Cerinţe, Catalogul de Forţe, Catalogul Progreselor

16. PROCESUL DE DEZVOLTARE A CAPABILITĂŢILOR UE CARE ESTE ROLUL EUROPEI ÎN LUME COUNCIL CARE ESTE NIVELUL DE AMBIŢIE MILITAR? RC 05 ESS HLG 2010 COUNCIL EUMC / EUMS CE CAPABILITĂŢI DE APĂRARE SUNT NECESARE ? PC 07 CE CAPABILITĂŢI ARE EUROPA? CE CAPABILITĂŢI SUNT PLANIFICATE? EUMC EDA CARE SUNT DEFICITELE/ CE DEFICITE VOR FI? CUM AFECTEAZĂ ACESTEA OBIECTIVELE PLANUL DE DEZVOLTARE A CAPABILITĂŢILOR - CDP FC 07 STATELE MEMBRE PROIECŢIA ÎN PROGRAMELE NAŢIONALE ANGAJAREA CAPABILITĂŢILOR EVOLUŢIA MEDIULUI GLOBAL? SCRUTINIZARE ANALIZĂ EVALUARE CARE SUNT POSIBILELE SOLUŢII ? CE ESTE NECESAR PENTRU A OFERI SOLUŢII ? CARE SUNT SOLUŢIILE CELE MAI VIABILE? CINE VA DECIDE ŞI CINE VA ALOCA RESURSELE ?

17. Planul de Dezvoltare a Capacitatilor Capability Development Plan - CDP UE EUMC Tendinţele viitoare din domeniul capabilităţilor de apărare EUMC / EDA B A Imagine a capabilităţilor militare întrunite – cerinţe şi necesităţi pentru îndeplinirea obiectivelor politice asumate de către PESA -prezentând provocările curente şi viitoare ale unui mediu de securitate în schimbare Acţiuni prioritare C D EUMC EDA Învăţăminte desprinse din operaţiile de gestionare a crizelor Programele de apărare ale statelor membre

18. ROMÂNIA ÎN ECUAŢIA DE SECURITATE EUROPEANĂ Reconfigurarea rolului UE în gestionarea securităţii globale Strategia de Securitate Europeană Instrumente politico-militare Profil global în arhitectura de securitate internaţională Evoluţia PSAC Capabilităţi proprii Operaţii civile şi militare

19. 25 aprilie 2005 apr. 2005- dec. 2006 01 ianuarie 2007 ROMÂNIA ÎN ECUAŢIA DE SECURITATE EUROPEANĂ Semnarea tratatului de aderare statut deobservator participă la dialog familiarizarea cu procedurile UE membru EU

20. ANGAJAMENTE ASUMATE DE ROMÂNIA LA PSAC dimensiunea PSAC capacităţile de apărare ale UE operaţii militare sub egida UE

21. RC 05 HLG 2010 PC 07 FC 07 INIŢIATIVE DE CONSTITUIRE A CAPACITĂŢII DE APĂRARE A UE Procesul HLG 2010 Nivelul de ambiţie a UE Catalogul de Progrese Obiectivul Global C D M Identificarea deficitelor şi a surplusurilor Evaluarea deficitelor Prioritizare/ recomandări Evaluare Analiză Catalogul de cerinţe Catalogul de Forţe S A E Scrutinizare Contribuţia voluntară a statelor membre Definirea cerinţelor militare ale UE în termen de capabilităţi CDP

22. INIŢIATIVE DE CONSTITUIRE A CAPACITĂŢII DE APĂRARE A UE Contribuţia la Agenţia Europeană de Apărare - EDA: Dezvoltarea capacităţilor de apărare în domeniul gestionării situaţiilor de criză “de a sprijini Consiliul şi statele membre în efortul lor de a îmbunătăţii capacităţile de apărare ale UE în domeniul gestionării situaţiilor de criză şi de a susţinePolitica de Securitate şi Apărare Comună (PCSA)” Promovarea şi îmbunătăţirea cooperării europene în domeniul armamentelor Creşterea eficienţei cercetării şi tehnologiei (R & T) europene în domeniul apărării Consolidarea Bazei Industriale şi Tehnologice Europene de Apărare (DTIB) pentru crearea unei pieţe europene a echipamentelor de apărare

23. PACHETUL DE FORŢE DESTINAT UE PACHET UNIC DE FORŢE NATO/UE Forţe Terestre Forţe Aeriene Forţe Maritime

24. GRUPURILE DE LUPTĂ STRATEGIA EUROPEANĂ DE SECURITATE HEADLINE GOAL 2010 (Rapid Response Elements) GRUPURILE DE LUPTĂ FORŢE FLEXIBILE, DISLOCABILE CONCEPTUL GRUPURILOR DE LUPTĂ

25. Com. Op. - OHQ Com. For- FHQ GRUPUL DE LUPTĂ Sprijin de luptă BAT. INFANTERIE Sprijin logistic SPRIJIN OPERAŢIONAL ŞI STRATEGIC Aerian Maritim Logistic Forţe speciale Grupurile de luptă • Caracteristici şi Structură • Tipuri de misiuni • Proces decizional • Proces de generare

26. Participarea României la BGs • România participă la operaţionalizarea a două Grupuri de Luptă, astfel: • Grecia-Bulgaria-România-Cipru: • în “stand by” - sem. II 2007 şi sem. I 2009; • sem II/2011 – 1 companie suport sprijin luptă cu 1 Pluton de Decontaminare NBC, 2 Echipe Tactice PSYOPS, 1 Pluton CIMIC, ofiţeri de stat major şi elementul naţional de sprijin logistic (68 militari). • Italia – România – Turcia: • sem. II/2010 – 1 Companie de Infanterie, 1 Pluton CIMIC, 1 Echipă Tactică PSYOPS şi ofiţeri de stat major (171 militari).

27. CONCLUZII • Contribuţia României la provocările viitoare = sprijin pentru dezvoltarea principalelor programelor de capabilităţi • Romania – în procesul de integrare ca un important contributor la dezvoltarea PSAC • Sprijină întărirea poziţiei UE ca actor global pe scena internaţională • Participare reală la misiunile şi operaţiile PSAC • Accentuând participarea la proiectele şi iniţiativele EDA • Dezvoltarea cooperării în domeniile de dezvoltare a capabilităţilor şi participării la operaţii

28. PERSPECTIVE Cooperarea Permanent Structurată Apărare comună?

29. Întrebări ?