Vederea Cromatica

1. Vederea cromatică şi importanţa culorilor în viaţa noastrăProiect realizat de Popa Ramona clasa a IX a F

2. Vederea Cromatica Retina continetreicategorii de conuri cu pigmentizuali cu sensibilitatespectrala maxima diferita: rosu (560 nm), verde (530 nm) sialbastru (430 nm). Pigmentiirosiisiverziaiconurilorsuntcodificatipecromozomul X; pigmentulalbastrupecromozomul 7. Mutatiilepigmentuluialbastrusuntextrem de rare. Mutatiilepigmentiilorrosiisiverziproducacromatopsiacongenitala X-linkata, la 8% din barbati. Indiziiafectati nu sunt cu adevaratacromatici, cidifera de subiectiinormali prin modul in care percepculorilesimodul in care combinaradiatiileprimaremonocromaticepentruobtinereauneiculori date. Tricromatiianormali au treitipuri de conuri, dar o mutatie la nivelulunui pigment (de obiceirosusauverde) determina o modificare a sensibilitatiispectralemaxime, alterandproportiaculorilorprimarenecesarepentruobtinereauneiculori.

3. Dicromatiiau numaidouatipuri de conurisi de aceeavor forma culorilenumaipebaza a douaculoriprimare. Tricromatiianormalisidicromatii au o acuitatezuala de 6/6 (20/20), insadiscriminareanuanteloresteafectata. Placilecolorate Ishihara pot fiutilizatepentrudetectareadiscromatopsieirosu-verde. Placile test includ un numarascuns, zibilnumaipentrusubiectii care confundaculoriledatoritadiscromatopsieirosu-verde. Deoarecediscro-matopsiilesuntaproape in totalitate X-linkate, screening-ul are valoaredoar in cazulcopiilor de sex masculin.PlacileIshihara suntdeseoriutilizatepentrutestareapacientilor cu tulburaridobandite ale vederiicolorate. Desiele nu au fostconceputepentru acest scop, nu existaaltametodamaisimplasimaicomodapentrutestareacantitativa de rutina a vederiicolorate. Defecteledobandite ale vederiicoloratesuntdeseorirezultatulunorboli ale maculeisaunervului optic. De exemplu, pacientii cu antecedente de nevritaopticaacuzadeseori o diminuare a perceptieiculorilorincamulttimpdupaceacuitatealorzuala a revenit la normal. Tulburarilevederiicolorate pot fi de asemena consecutive accidentelorvascularecerebralebilaterale care afecteazaportiuneaventrala a lobului occipital (acromatopsiecerebrala). Acestipacienti pot percepenumainuante de grisi pot avea de asemeneadificultati in recunoastereafetelor (prosonozie). Infarctelelobului occipital dominant determinauneori anomie zualapentruculori. Pacientiiafectati pot distingesidiferentiaculorile, dar nu le pot denumi.

4. Culorile şi importanta lor în viaţa noastră • Numimculoare percepţia de către ochi a uneia sau a mai multor frecvenţe (sau lungimi de undă) de lumină. În cazul oamenilor această percepţie provine din abilitatea ochiului de a distinge câteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiaşi imagini. Percepţia culorii este influenţată de biologie (unii oameni se nasc văzând culorile diferit, alţii nu le percep deloc, vezi daltonism), de evoluţia aceluiaşi observator, sau de culorile aflate în imediata apropiere a celei percepute (aceasta fiind explicaţia multor iluzii optice). • Culoarea, noţiune perceptivă, nu trebuie confundată cu lungimea de undă, noţiune fizică. Ochiul uman este incapabil să distingă între galbenul monocromatic (o singură lungime de undă) şi o compoziţie de verde şi roşu. Această iluzie optică permite afişarea culorii galbene pe ecranul monitorului, şi, în general, sineza tricromă. • Ştiinţa culorii, denumită şi cromatică, include percepera culorii de către ochiul uman, originea culorii în diversele materiale, teoria culorii în artă şi aspectele fizice ale culorii în spectrul electromagnetic.

5. • Cum percepem culorile? • Instrumentul vederii în culori sunt ochiul şi creierul. Ochiul funcţionează asemenea unei camere digitale miniature de mare rezoluţie la care este conectat un computer de o capacitate foarte mare pentru interpretarea şi stocarea informaţiilor: creierul. Lumina ajunsă în ochi este focusată de către obiectivul ochiului, cristalinul pe membrana nervoasă ce acoperă suprafaţa posterioară a ochiului (retina). Pe retină - asemenea suprafeţei de captare a imaginii a camerelor digitale - se găsesc milioane de elemente de percepţie a luminii. Numărul elementelor de percepţie a vederii, în lumina serii aproximativ 130 milioane de bastonaşe şi la lumina zilei active vreo 7 milioane de conuri depăşeşte şi numărul elementelor unei camere de cea mai mare rezoluţie. La elementele de percepţie se conectează nervii şi transmit stimuli prin nervul optic către creier. Elementele vederii de noapte, bastonaşii nu percep culorile, dar sunt extrem de sensibile. Elementele vederii de zi, conurile sunt mai puţin sensibile, dar faţă de aceasta ele văd în culori. Acest lucru se datorează faptului că în conuri se găsesc trei feluri de pigmenţi. Unul dintre aceştia este roşu, altul verde, iar al treilea este sensibil la culoarea albastră. Aceşti pigmenţi absorb partea roşie, verde şi albastră a luminii, şi în comparaţie cu cantitatea absorbită din fiecare se formează nuanţele cromatice.

6. Culoarea noţiune psiho-fizică Definitiaculorii ca notiunepsiho-fizicasublineazafaptul ca sunteminfluentati in mod remarcabil de culoare, care ne provoacastari, trairisisentimenteatat de nuanta cat si de saturatie. Informatiaculorii se obtineatatpecalevizuala, prin intermediulluminii care induce simtulvazului , capabil de recieptionare a peste 90% din totalulcunostintelorasupraobiectelorsifenomenelor din natura. Culoareaaccentueazaputerea de memorare a omului prin trairilepe care le induce. Ne amintimtoataviata de un peisajmontan, un tabloucelebru, o persoana, mai ales prin intermediulculorilor care ne-au fermecat la primul impact cu acestea . De multeori, bolnavisipesimisti, am primitsuflulvietii prin impactul cu o culoare vie, care a indus in sufletulnostruoptimismulnecesarinsanatosirii. O singuraculoare induce plictiseala, monotonie, dacaesteprivitamulttimp. Ne placpeisajele, tablourile, uniioameni, incaperilepentru ca suntcaracterizate prin imbinareaarmonioasa a culorilor. O adevarataarmoniecromaticastudiazavaloarea de combinatie a culorilorsiechilibrulcromatic . De fapt nu culorile in sine, civalorilecromaticeobtinute prin combinarea, dispunerea, armonizareasiechilibrareavalorilordiferitelortonurisinuantecromaticesuntcele care isi pun amprentapesufletulomenesc. Studiulculorilor, armonialor, impactulasupravietiinoastre a preocupat o pleiada de cercetatori care si-au aduscontributia la cunoastereramecanismuluivederii in culori, la interpretareainteractiuniidintreomsiculoaresi a influenteiculorilorasuprapsihicului, a puterii de memorare, a starii de sanatate. Faraculori, faralumina am fimultmaisaraci, mainelinistiti, si am pierdeputerea de a intelegesi de a stapaniunelefenomenenaturale. Avand in vederecelementionatemaisus, vomreprezenta, pescurt, domeniile in care viatasiculoareainterfera in beneficiulnostru.

7. Dupacum stitiexistaculoricaldesiculorireci, care producdiferitesenzatii de la incalzirevoiotiedinamism, la senzatii de rece, frig liniste. Culorilecaldesunt :ROSU, GALBEN, ORANGE. Elesuntvesele, luminoase, dausenzatii de dilatare a spatiuluiprosoetime . Culoarearosieeste o culoarefoartecalda, excitanta, care mobilizeazafluxul de idei. Rosuleste o culoare care ridicatonusul muscular, activeazarespiratia, crestetensiuneaarterialasi induce o senzatie de cald. Excesulde culoarerosiedevinechiarobositor din cauzaacestorefectefiziologice. Galbenulesteceamaiveselaculoaresimaiputinobositoaredintreculorilecalde. Ea influenteazafunctionareanormala a sistemului cardio- vascular sistimuleazanervul optic. Galbenul induce o senzatie de apropiere, de caldura, dinamisminvioraresisatisfactie. Decigalbenulmentine prin acestestaripsihicecapacitatea de concentrare, mobilizare cat sivigilenta. Totusidacaesteprivitaindelungat, dasenzatii de oboseala. Orangeulare aceleasiefecte ca sigalbenul. Orangeul induce optimsm, veselie, impresie de sanatatesociabilitate, emotiiplacute. Culoareaportocalieaccelereazapulsatiileinimii, mentinepresiuneasanguina, favorizeazasecretiagastrica, digestia. Culori

8. Culorilereci cum arfialbastrul, violetul, negrul, induc o stare de calm, rece, agonie, frig. Ele “micsoreaza “ spatiulsiinducpesimismul, indoialasitristetea. • Culoareaverde, desiconsiderata o culoarerece ea faciliteazadeconectareanervoasa, favorizeazameditatia, contemplareasiasocierea de idei. • Albastruleste o culoarefoarterece, odihnitoare, induce calm linisteinterioara, nostalgie, favorizeazaprocesele de inhibitiesiincetinesteactivitateamentala. Preamultalbastrudasenzatia de departare de infinit, creandaceastastaridepresive. Albastrul de asemeneascadetensiuneaarteriala, tonusul muscular, calmeazarerspiratiasimicsoreazafrecventapulsului. • Culoareaviolet esterece, nelinistitoaresidescurajatoare. Fiind o culoarecompusa din rosusialbastru, are efectecontradictorii, inducandsenzatii de optimism, nostalgie, atractiesirepulsie, calm relativpe fond de neliniste. In plan fiziologicvioletulintensificaactivitatea cardio-vascularasipulmonra • Negruleste o culoareneutra, rece, depresiva, reduce activitateamentalasiactivitateametabolicainducandstaridepresive de neliniste, de disperare. Fiziologic reduce multactivitatilevitale, scadepulsulminimalizeazacapacitatea de raspuns la stimulii de mediuambiant. • Albulne face expansivi, puri, robusti, luminosisiincrezatori in forteleproprii. Albulpursiintensprovoacacontractiapupileisi a muschilorglobului ocular, de aceea el esteobositor • Tonurilede gri, rezultand din amestec de alb cu maimultsaumaiputinnegru, suntneutresiestompeazaefecteleculorilor pure, sau scot in evidentastralucirealor, in functie de deraportuldintre alb sinegru. Observareacorpurilor se realizeaza prin intermediulluminiiemise de acestea (in cazulsurselorprimare) sau a luminiireemise de suprafatacorpurilordacaacesteasuntsursesecundare de radiatii. Toatecorpurile reemit o parte din radiatiile care ajung la suprafatalor. De celemaimulteorilumina care ajunge la ochiulumanprovine de la suprafatacorpurilorobservate. Compozitiaspectrala a radiatiilorreemiseestedependenta de modul cum variazacoeficientii de absorbtiesi de difuzieaisuprafetelorobservate cu lungimea de unda.

9. Testelede culoaresuntrenumitepentrueficacitatealor (au valoarediagnosticaclinica). TestulLuscherpermitepsihologuluisimediculuineorologsaemita un diagnostic corect, in bazareactieipacientului la 8 nuante: albastru, verde, rosu, galben, negru, maro, gri, violet. Dacapacientulalegepe prima faza: rosu, albastru, verde, galben, iarpecelesecundare: maro, gri, violet, negru, este perfect sanatos, daca nu gradulsau de boalaeste tot mai mare cu cat le alegepecelesecundare in fatacelorprincipale. “Printrepulberelezdrentelor de nori. Cu suliti de luminasi de foc, rasare, inainteaza-si face loc. Un soare–n miliarde de culori“…spunepoetulMihailCelarinu. De faptluminasoarelui nu are miliarde de culori, dupa cum vedepoetul. Lumina soareluieste de maimulteculori. Candrazele de lumina, ce, vin de la soaretrec prin picaturile de ploaie, se produce un fenomenciudat: picturile de apacedespart in 7 culori, separate una de altaintr-o panglicaimpresionanta. Asa se explicaexistentacurcubeului…

10. Asadar culorile au un important factor psihologic dar si fizic. Aceste culori ne fac “viata plina de culoare” si ne ajutasapercepem prin acesteculorisentimente , trairi. • Peste tot peundemergemsunteminconjurati de culoare. Nu stiu cum arfiidacalumea nu araveaculoaresitotularfi in alb-negrudar pot sapariez ca arfi o viatamultmaitristasidesprinsadintr-un monotonmacabru. Popa Ramona Clasa : IX F