Rela ț ia dintre leadership- ul toxic, climatul rela ț ional ș i angajamentul î n munca

1. Relațiadintreleadership-ul toxic, climatulrelaționalșiangajamentulîn munca Marian Popa www.mpopa.ro Violeta Rotărescu Universitatea din București

2. Obiectivele cercetării • Definirea conducerii toxice • Efectele conducerii toxice • Metode • Rezultate • Concluzii

3. Obiectivele cercetării • Continuarea studierii funcționalității scalei TLS • În primul studiu TLS a fost aplicată cu referire la ”cel mai rău șef pe care l-ați avut vreodată” • În acest studiu TLS a fost aplicată cu referire la ”șeful actual” • Evidențierea relației indicelui de toxicitate a conducerii în raport cu: • climatul de civilitate și respect la locul de muncă • angajamentul în muncă

4. Definirea conducerii toxice • Schmidt (2008) • Lider ”toxic”: “narcisiști ce se promovează pe sine și se angrenează într-un patern neprevizibil de comportamente de supervizare caracterizate prin abuz și autoritate” • Einarsen, Aasland și Skogstad (2007) • Lideri ”distructiv”: ”un comportament sistematic și repetat care încalcă interesele legitime ale organizației, prin subminarea și/sau sabotarea obiectivelor organizației, sarcinilor, resurselor, precum și eficiența și/sau motivarea, starea de bine sau satisfacția subordonaților lor” • Ashforth(1994) • Lider „tiranic”: exercită în mod discreționar și arbitrar puterea, cu un ego excesiv și supra-evaluativ, lipsit de considerație și jignitor în relațiile cu subordonații, descurajator față de inițiativele acestora și conflictual • Tepper (200, 2007) • Lider ”abuziv”: ostilitate, agresivitate verbală sau fizică • Popa, Rotărescu, Sulea, Albulescu, 2013 • lider toxic=centrare pe sine (egoist narcisic cu propensiune spre putere)+abuziv+autoritar

5. Efectele conducerii toxice • Gallus et al, 2013 • impact direct asupra climatului de civilitate din unitățile militare (intolerablecruelty) • Pelletier, 2010 • stimă de sine scazută și amenințarea securității ocupaționale/personale; • Reed, 2010 • insatisfacție (față de plată și beneficii, relația cu colegii, subordonații și superiorii, față de munca depusă sau față de locul de muncă; • Lopez et al. 2009 • Devalorizează civilitatea și respectul la locul de muncă • Macklem, 2005 • absenteism, frică, paranoia, anxietate • Dyck, 2001: • moral scăzut, lipsa cooperării, conflict, apatie, ostilitate

6. Metoda • Eșantion • 155 participanți (chestionare distribuite prin intermediul studenților, pentru persoane apropiate) • Genul: • 53 bărbați • 99 femei • Vârsta N %

7. Metoda • Chestionare: • Toxic Leadership Scale (Schmidt, 2008, Popa, Rotărescu, Sulea, Albulescu, 2013) (C alfa=0.97) • 30 itemi, 5 subscale • Abuziv (C alfa=0.91) • Autoritar (Calfa=0.90) • Narcisist (C alfa=0.88) • Auto-promovare (C alfa=0.84) • Imprevizibil (C alfa=0.88) • PerceivedWorkplaceCivilityClimateScale (Ottinot, 2008) • 24 itemi (C alfa=0.90) • Utrecht WorkEngagement Scale (Schaufeli, Bakker, 2004) • 9 itemi (C alfa=0.93)

8. Coeficienții Cronbachalfa

9. Rezultate

10. Diferența dintre ”șeful cel mai rău” (N-352)și ”șeful actual” (N=155)

11. Corelații între TLS și PWCS, UWES

12. Climatul de civilitate mediator în relația dintre TLS și Angajamentul în muncă • Gallus et al. (2013): climatul de civilitate mediază relația dintre toxicitatea conducerii cu satisfacția organizațională și angajamentul organizațional Climat de civilitate b=0,57 p=0.0001 a=-0,25 p=0.0001 c’=-0,07 p=0.311 Angajament în muncă Conducere toxică (Preacher & Hayes, 2004) • Relația dintre toxicitatea conducerii și angajamentul în muncă este mediată total de climatul de civilitate și respect

13. Ipoteze care nu s-au confirmat • Rolul moderator al toxicității conducerii asupra relației dintre civilitate și angajamentul în muncă • Rolul moderatorgenului șefului în relația dintre toxicitatea conducerii cu civilitatea și cu angajamentul în muncă • Rolul moderator al vârstei șefului asupra relației dintre toxicitatea conducerii cu civilitatea și cu angajamentul în muncă • Nivelul aprecierii toxicității șefului în funcție de: • genul subordonatului • vârsta subordonatului • Efectul interacțiunii dintre genul șefului și genul subordonatului asupra aprecierii nivelului toxicității conducerii

14. Concluzii • Scala TLS are proprietăți psihometrice acceptabile pe populația românească • cu excepția validității reduse de discriminare dintre sub-scale • Manifestările toxice se manifestă într-o proporție mare în mediul de muncă (47% dintre participanți afirmă că au fost tratați incorect de către șefii lor) • Conducerea toxică afectează atât climatul de civilitate cât și angajamentul în muncă • climatul de civilitate mediază complet relația toxicității conducerii cu angajamentul în muncă • … angajamentul în muncă este în bună măsură expresia coeziunii de grup, mai mult decât a unei caracteristici personale, individuale

15. Vă mulțumesc!