SONDAJ DE OPINIE PRIVIND HOLOCAUSTUL DIN ROM ÂNIA ŞI PERCEPŢIA RELAŢIILOR INTERETNICE

1. SONDAJ DE OPINIE PRIVIND HOLOCAUSTUL DIN ROMÂNIA ŞI PERCEPŢIA RELAŢIILOR INTERETNICE Realizat pentru Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" Proiect finanţat de The Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance, and Research Mai 2007

2. Cuprins • Introducere 2 • Metodologie 4 • Sinteza rezultatelor 5 • Percepţii despre instituţiile democratice 14 • Percepţii despre minorităţi – întreg eşantionul 18 • Percepţii despre minorităţi – analiza etnicilor români 25 • Percepţii despre HOLOCAUST 32 • Imaginea Mareşalului Ion Antonescu 40 • Precepţia Statului Israel 43

3. INTRODUCERE Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a fost înfiinţat în septembrie 2005 şi funcţionează în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor. Între obiectivele sale principale se află: aprofundarea cercetării istoriografice despre Holocaustul din România, constituirea unui fond arhivistic documentar privind politicile şi acţiunile antisemite ale guvernului român între 1938-1944, desfăşurarea de programe educaţionale dedicate valorilor civice europene cum ar fi toleranţa, acceptarea alterităţii, combaterea antisemitismului şi rasismului, a xenofobiei. In capitolul „Concluzii şi propuneri” din Raportul final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, din noiembrie 2004, se menţionează oportunitatea educaţiei în domeniu, ca program având drept scop atât cunoaşterea istoriei recente (a şti pentru a nu mai repeta greşelile trecutului), cât şi înţelegerea semnificaţiei multidimensionale a calităţii de cetăţean cu drepturi şi libertăţi egale a persoanei de lângă tine. Holocaustul reprezintă un subiect controversat, ale cărui memorie şi receptare sunt, nu de puţine ori, obiect de dezbatere. Oamenii se raportează diferenţiat, în funcţie de vârstă, raţional sau influenţaţi de stările emoţionale, cu prejudecăţi sau interes cognitiv la istoria tragică a populaţiei evreieşti în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial. În acest context, promovarea de programe educaţionale adecvate, cu astfel de subiect, necesită strategii eficiente, posibile doar prin înţelegerea publicului-ţintă. Acest proiect este special creat pentru măsurarea opiniilor şi atitudinilor populaţiei faţă de Holocaust şi subiectele adiacente acestui fenomen.

4. INTRODUCERE Termenii cheie, pe care i-am propus spre evaluare cu ajutorul unui sondaj de opinie publică reprezentativ la nivel naţional, au fost: 1. Holocaustul din România; 2. Imaginea lui Ion Antonescu în calitate de şef al statului; 3. Atitudini faţă de instituţiile statului şi de valori precum democraţie/autoritarism, toleranţă/respingere; 4. Percepţii faţă de minorităţile etnice (cu precădere evrei şi romi); 5. Atitudinea faţă de statul Israel, ca sursă de antisemitism. În derularea acestui proiect am fost permanent sprijiniţi financiar şi cu consultanţă de Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance, and Research. Sondajul de opinie publică a fost realizat de TNS-CSOP. Mulţumim colaboratorilor pentru sprijinul deosebit în realizarea acestui sondaj de opinie publică. INSTITUTUL NAŢIONAL PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI DIN ROMÂNIA „ELIE WIESEL”

5. Metodologie • Cercetare tip Omnibus • Perioada de culegere a datelor: 25 aprilie – 3 mai 2007 • Eşantion: 1 026 respondenţi, având marja de eroare de ±3,06% • Reprezentativitate: Eşantion naţional reprezentativ pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste. Reprezentativitatea este asigurată în funcţie de sex, vârstă, mediu de rezidenţă şi regiune, conform datelor oficiale ale Institutului National de Statistica şi Studii Economice. • Număr de puncte de eşantionare: 118 • Selecţie aleatoare a respondenţilor, folosind pentru selecţia gospodăriilor metoda rutei aleatoare cu pas statistic diferenţiat în raport cu tipul zonei şi metoda zilei de naştere următoare datei desfăşurării interviului pentru selecţia respondentului în cadrul gospodăriei. • Metoda de culegere a datelor: interviuri faţă în faţă folosind un chestionar structurat

6. SINTEZA REZULTATELOR • Atitudini ale populaţiei: Democraţie şi încredere în instituţiile publice • Democraţia în România cu greu poate fi considerată satisfăcătoare de către populaţie, 43% fiind nemultumiţi sau foarte nemultumiţi şi doar 19% declarând că sunt multumiţi sau foarte mulţumiţi. • Acest rezultat poate fi influenţat şi de evenimentele politice care s-au desfăşurat în perioada studiului (suspendarea Preşedintelui României de către Parlament). • Biserica (78%) şi Armata (64%) reprezintă instituţiile în care românii au cea mai mare încredere, urmate de Primaria locală (45%) şi mass media (44%). • Urmează Presedinţia cu 40% încredere, Poliţia (39%) şi, la o oarecare distanţă, Justiţia (27%). • Parlamentul (13%) şi Guvernul (14%) prezintă cel mai scăzut nivel de încredere.

7. SINTEZA REZULTATELOR • Percepţii ale populaţiei referitoare la antisemitism • Doar o mică parte dintre respondenţi declară că în România există partide cu mesaj antisemit (16%). • Partidul România Mare este cel mai frecvent menţionat ca având mesaje antisemite (84% dintre cei care au identificat o organizaţie politică cu acest tip de mesaj, au marcat Partidul România Mare ca exponent al categoriei).

8. SINTEZA REZULTATELOR • Percepţii despre minorităţi (1) • Doar o mică parte dintre români percep unele minorităţi din România ca reprezentând o “ameninţare”, romii (14%) şi maghiarii (11%) fiind minorităţile care înregistrează scorurile cele mai mari. Din perspectiva unei categorii analitice distincte, aceleaşi minorităţi sunt menţionate şi ca reprezentând o “problemă” pentru Romania (33% - romii şi 18% - maghiarii), fără a fi etichetate în acest caz ca minorităţi care reprezintă o “ameninţare”. • Evreii sunt percepuţi mai curând neutru de cca. 1/3 din respondenţi, nici ca problemă, dar nici ca generatori ai unui avantaj pentru România. Această minoritate beneficiază şi de aprecieri pozitive, 15% dintre respondenţi apreciind că are o contribuţie folositoare în anumite regiuni şi ocupaţii, iar 10% declarând că este o resursă valoroasă pentru ţara noastră. • Majoritatea respondenţilor (58-71%) consideră că minoritaţile au aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi cetăţeni ai României. • Există şi respondenţi care consideră că minoritatea maghiară beneficiază de mai multe drepturi decât majoritatea (20%), iar 10% din totalul eşantionului are aceeaşi opinie despre minoritatea romă.

9. SINTEZA REZULTATELOR • Percepţii despre minorităţi (2) • Folosind scala de măsurare a distanţei sociale Bogardus, unde 1 este cea mai apropiată relaţie acceptată cu o minoritate (membru de familie), iar 7 cea mai depărtată (nu ar trebui să vină în România), se poate observa că există o toleranţă mai mare în raport cu evreii (4,23) şi maghiarii (4,21) şi una semnificativ mai scazută în raport cu romii (5,14) sau arabii (5,18). • Aceste diferenţe se modifică pe măsura creşterii nivelului de educaţie a respondenţilor: în raport cu evreii, de la 4,41 pentru respondenţi cu educaţie medie la 3,66 pentru respondenţi cu educaţie universitară şi, în mod similar, în raport cu maghiarii (de la 4,35 la 3,85 pentru extremele educaţionale). • Pentru romi şi arabi nu apar diferenţe semnificative, distanţa faţă de aceste grupuri fiind similară la toate nivelurile educaţionale. • Distanţa socială mai mică în raport cu evreii este susţinută prin faptul că aceştia sunt acceptaţi în familie (9%), în grupul de prieteni (14%) sau ca vecini (11%). De asemenea, apare o pondere mai scăzută (8%) a celor care declară că aceştia nu ar trebui să vină în România. • Faţă de maghiari, românii au un comportament similar: pentru acceptarea în familie (8%), în grupul de prieteni (13%) sau ca vecini (9%). Doar 12% declară că maghiarii nu ar trebui să vină în România. • Atunci când se măsoară acceptul populaţiei faţă de rezidenţa altor grupuri etnice pe teritoriul românesc, nivelul de acceptare se dovedeşte a fi mai ridicat în cazul romilor comparativ cu cel al arabilor (raportul fiind de 39% la 27% în favoarea etnicilor romi). Ambele grupuri au o poziţie la fel de slabă pentru alte variante de apropiere (doar 2% dintre respondenţi sunt de acord ca romii să facă parte din familie, 5% să-i aibă în grupul de prieteni şi 7% acceptă oameni din această minoritate ca vecini, iar 22% dintre români ar dori ca romii să nu vină în România).

10. SINTEZA REZULTATELOR • Percepţii despre minorităţi(3) • Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt de acord că evreii au o relaţie bună cu restul populaţiei, au multe personalităţi în diferite domenii şi au multă influenţă pe plan internaţional. Acest ultim punct este cel care întruneşte şi opinii mai puternice, în sensul că 27% sunt total de acord că evreii au multă influenţă pe plan internaţional. • Faptul că evreii sunt o minoritate importantă pentru România întruneşte peste 42% din opiniile respondenţilor, similar cu “Reprezintă o comunitate care conduce la progresul ţării”. Acest ultim punct are însă şi cea mai mare proporţie de respondenţi care nu se pot pronunţa (41%), procentul ridicat al celor ce nu se pot pronunţa putând fi pus pe seama necunoaşterii realizărilor/acţiunilor prin care această minoritate a participat la progresul ţării. • Doar 22% dintre respondenţi cred că evreii ar trebui să se ducă să traiască “în ţara lor”, în timp ce 42% nu sunt de acord cu aceasta, iar cca. 20% au fost de acord că evreii îşi urmăresc numai interesele proprii, chiar dacă fac rău altora, faţă de 35% care nu sunt de acord cu această ultimă afirmaţie. • Afirmaţia că evreii au sprijinit instaurarea comunismului în România întruneşte doar 12% din opinii, iar cca. 55% dintre respondenţi nu pot răspunde la aceasta. • Faptul că acţionează pentru destabilizarea societăţii în care trăiesc întruneşte acordul a circa 10% dintre respondenţi, în timp ce 48% nu sunt de acord cu această afirmaţie.

11. SINTEZA REZULTATELOR • Percepţii despre Holocaust(1) • Cei mai mulţi dintre respondenţi declară că au auzit despre Holocaust (65%), dar acest lucru variază în funcţie de nivelul de educaţie şi mediul de rezidenţă (creşte o dată cu nivelul de educaţie, iarcea mai slabă cunoaştere se înregistrează în mediul rural). • Dintre cei care au declarat la întrebarea anterioară că au auzit despre HOLOCAUST, majoritatea definesc spontan acest termen ca fiind “Exterminarea evreilor de către germani” (54%). • Următoarele afirmaţii se află la distanţă faţă de prima, cele mai importante fiind: “Persecuţia evreilor europeni” (14%), “Crime în masă” (8%) şi “Deportarea evreilor” (7%). • Holocaustul este perceput de marea majoritate a respondenţilor ca un fenomen petrecut în Germania (66%); un procent mai mic de respondenţi este de acord că a avut loc şi în alte ţări din Europa (39%). 52% dintre respondenţii de naţionalitate maghiară au menţionat că Holocaustul a avut loc şi în alte ţări din Europa, semnificativ mai mult decât media. • Numai cca. 28% dintre respondenţi sunt de acord că Holocaustul a avut loc şi în România, iar cca. 27% nu pot preciza în ce ţări a avut loc acesta. • Cei care au declarat că Holocaustul a avut loc în România au asociat aceasta cu “Deportarea evreilor în locuri izolate sau în alte ţări” (74%), urmat de “Arestări în masă ale evreilor” (67%) şi “Exproprierea bunurilor şi evacuarea forţată din locuinţe” (62%). Categoria “Execuţii în masă ale evreilor (pogromuri)” este rar menţionată (26%).

12. SINTEZA REZULTATELOR • Percepţii despre Holocaust(2) • Germania nazistă este considerată ca fiind în principal responsabilă pentru declanşarea Holocaustului în România (79%), urmată la mare distanţă de Guvernul Antonescu (11%). • În ansamblu, atunci când sunt menţionaţi toţi factorii responsabili, Germania nazistă este considerată ca factor responsabil de către 90% dintre respondenţi, iar Guvernul Antonescu de 47% dintre aceştia, urmat de URSS cu 11%. • Interesul în raport cu problema Holocaustului nu este deosebit de ridicat în rândul populaţiei, doar 6% din respondenţi declarându-se interesaţi sau foarte interesaţi de acest subiect. • Principala sursă de informare pentru cei care se arată interesaţi de problematica Holocaustului este televiziunea (38%), urmată de cărţile de istorie (14%) şi emisiunile radio (11%). • Existenţa unei zile naţionale de comemorare a Holocaustului în România este cunoscută de cca. 22%. • Dintre aceştia, doar 10 persoane intervievate au putut menţiona data precisă pentru această zi de comemorare.

13. SINTEZA REZULTATELOR • Imaginea Mareşalului Ion Antonescu • Mai mult de 40% dintre respondenţi nu pot face aprecieri asupra personalităţii Mareşalului Ion Antonescu, ceea ce indică o slabă cunoaştere a activităţii acestuia, precum şi a evenimentelor care au avut loc în perioada respectivă. • Acesta este apreciat de unii dintre respondenţi ca “mare patriot” (46%), “mare strateg” (44%), iar cca. 1/3 din eşantion crede că “trebuie reabilitat pentru ceea ce a făcut pentru România”. • Circa 24% din eşantion sunt de acord că Ion Antonescu “a fost un lider democrat”, în timp ce 27% nu sunt de acord cu aceasta. În mod similar, afirmaţia că acesta “a făcut România Mare” întruneşte 22% acord şi 27% dezacord. • Faptul că Ion Antonescu ar fi fost un “salvator al evreilor” întruneşte doar 15% din opinii, 31% din eşantion nefiind de acord cu această afirmaţie. • Circa 33% dintre respondenţi sunt de părere că este “responsabil pentru crime împotriva romilor” şi 28% că “a fost un dictator”. • Doar un sfert din respondenţi consideră că acesta “este responsabil de crime împotriva evreilor” şi cca. 20% că “a condus România la dezastru “şi că “a fost un criminal de război”, în timp ce cca. 32% dintre respondenţi nu sunt de acord cu aceste două afirmaţii.

14. SINTEZA REZULTATELOR • Percepţia statului Israel • Statul Israel are o imagine destul de slab conturată, în apropierea unui punct de neutralitate, ceea ce face ca părerile respondenţilor să fie împărţite. • Uneori statul Israel este negativ perceput, ca un stat ne-democratic care încurajează terorismul. Aceasta poate influenţa părerea respondenţilor care consideră că România nu ar trebui să aibă relaţii mai strânse cu Israelul.

15. Percepţii despre instituţiile democratice

16. 1. În general cât de mulţumit sunteţi de funcţionarea democraţiei în ţara noastrã? • Democraţia în România este privită mai curând ca nesatisfăcătoare de către populaţie, 43% fiind nemultumiţi sau foarte nemultumiţi şi doar 19% declarând că sunt multumiţi sau foarte multumiţi. • Acest rezultat poate fi influenţat şi de evenimentele politice care s-au desfăşurat în perioada culegerii datelor (suspendarea Preşedintelui României de către Parlament). Baza: 1026 respondenţi

17. 2. Câtă încredere aveţi în următoarele instituţii din ţara noastră: • Biserica (78%) şi Armata (64%) reprezintă instituţiile în care românii au cea mai mare încredere, urmate de autorităţile locale (45%) şi mass media (44%). • Urmează Presedinţia cu 40% încredere, Poliţia (39%) şi, la o oarecare distanţă, Justiţia (27%). • La polul opus al nivelului de încredere se situează Parlamentul (13%) şi Guvernul (14%). Baza: 1026 respondenţi

18. 19. După părerea dvs., în acest moment în România sunt partide sau formaţiuni politice care au mesaje antisemite? 20. Care sunt aceste partide? Baza: 167 respondenţicare au declarat că în România există partide cu mesaj antisemit Fiecare respondent poate da mai multe răspunsuri Baza: 1026 respondenţi • Doar o mică parte dintre respondenţi declară căîn România sunt partide cu mesaj antisemit (16%). • Partidul România Mare este cel mai frecvent menţionat ca având mesaje antisemite (84% dintre cei care au identificat o organizaţie politică având acest tip de mesaj).

19. Percepţii despre minorităţi Întreg eşantionul – în această secţiune sunt incluse răspunsurile primite de la toţi respondenţii

20. 3. Gândindu-vă la părerea dvs. generală despre minorităţile naţionale din ţara noastră, aţi spune că acestea reprezintă... Baza: 1026 respondenţi • Doar o mică parte dintre români percep unele minorităţi ca reprezentând o ameninţare, romii (14%) şi maghiarii (11%) fiind minorităţile care înregistrează un scor mai mare. Aceste două minorităţi sunt menţionate şi ca reprezentând o problemă pentru Romania (33% - romii şi 18% - maghiarii), dar fără a fi o ameninţare. • Evreii sunt percepuţi mai curând neutru de cca. 1/3 din respondenţi, nici ca o problemă, dar nici ca generând un avantaj pentru România. Această minoritate beneficiază şi de aprecieri pozitive, 15% dintre respondenţi apreciind că are o contribuţie folositoare în anumite regiuni şi ocupaţii, iar 11% declarând ca este o resursă valoroasă pentru ţara noastră.

21. 4. În prezent credeţi că următoarele minorităţi care trăiesc în România au drepturi în raport cu populaţia majoritară... Baza: 1026 respondenţi • Majoritatea respondenţilor (58-71%) consideră că minorităţile au aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi cetăţeni ai României. • Există şi respondenţi care consideră că minoritatea maghiară beneficiază de mai multe drepturi decât majoritatea (20%), iar 10% din totalul eşantionului crede acest lucru despre minoritatea romă.

22. 5. Care ar fi cea mai apropiată relaţie pe care aţi accepta-o cu oameni făcând parte din următoarele minorităţi? Baza: 1026 respondenţi • Distanţa socială este mai mică în raport cu evreii, aceştia fiind acceptaţi în familie (7%), în grupul de prieteni (12%) sau ca vecini (10%) şi existând un procent mic - 7% - al celor care declară că aceştia nu ar trebui să vină în România. • Faţă de maghiari, românii au un comportament similar pentru acceptarea în familie (12%), în grupul de prieteni (11%) sau ca vecini (7%) şi doar 9% declară că maghiarii nu ar trebui să vină în România. • Atunci când se măsoară acceptul populaţiei faţă de rezidenţa altor grupuri etnice pe teritoriul României, nivelul de acceptare se dovedeşte a fi mai ridicat în cazul romilor comparativ cu cel al arabilor (raportul fiind de 34% la 22% în favoarea etnicilor romi). Ambele grupuri au o poziţie la fel de slabă pentru alte variabile de apropiere (de ex., doar 2% dintre respondenţi sunt de acord ca romii să facă parte din familie, 5% să-i abă în grupul de prieteni, 6% acceptă oameni din această minoritate ca vecini, iar 19% dintre români ar dori ca romii să nu vină în România).

23. 5. Care ar fi cea mai apropiată relaţie pe care aţi accepta-o cu oameni făcând parte din următoarele minorităţi? Baza: 1026 respondenţi • Utilizând scala Bogardus de măsurare a distanţei sociale,unde 1 reprezintăcea mai apropiată relaţie acceptată cu persoane dintr-o anumită minoritate (membru de familie) şi 7 cea maidistanţată (nu ar trebui să vină în România), putem vedea că există o mai mare toleranţă în ce priveşte evreii (4,23) şi maghiarii (4,21) şi o toleranţă semnificativ mai scăzută referitoare la romi (5,14) şiarabi (5,18). • Aceste diferenţe se schimbă în funcţie de nivelul de educaţie al respondenţilor: în ceea ce-i priveşte pe evrei, de la 4,41 (pentru respondenţi cueducaţie medie) la 3,66 (pentru cei cu studii superioare)şi, în mod similar, pentrumaghiari (de la 4,35 la 3,85, la extremele educaţionale). • În legătură curomiişi arabii, nu apar diferenţe semnificative, distanţa socială în cazul acestor două minorităţi rămânând similară pentru toate nivelurile de educaţie.

24. 6. Dacă ne referim acum doar la evrei, în ce mãsurã sunteţi sau nu de acord cu urmãtoarele afirmaţii? Baza: 1026 respondenţi AFIRMAŢII POZITIVE • Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt de acord că evreii au o relaţie bună cu restul populaţiei, au numeroase personalităţi în diferite domenii şi au multă influenţă pe plan internaţional. Acest ultim punct este cel care întruneşte şi opinii mai puternice, în sensul că 27% sunt total de acord că evreii au influenţă pe plan internaţional. • Faptul că evreii sunt o minoritate importantă pentru România întruneşte 42% din opiniile respondenţilor, similar cu “Reprezintă o comunitate care conduce la progresul ţării”. Apare însă o problemă odată cu ultimul punct: mulţi respondenţi (41%), nu pot menţiona (probabil din cauză că nu le cunosc) realizările acestei minorităţi.

25. 6. Dacă ne referim acum doar la evrei, în ce mãsurã sunteţi sau nu de acord cu urmãtoarele afirmaţii? Baza: 1026 respondenţi AFIRMAŢII NEGATIVE • Doar 22% dintre respondenţi cred că evreii ar trebui să se ducă să trăiască în ţara lor, în timp ce 42% nu sunt de acord cu aceasta. Cca. 20% au fost de acord cu afirmaţia “evreii îşi urmăresc numai interesele proprii chiar dacă fac rău altora”, iar 35% nu sunt de acord cu această afirmaţie. • Afirmaţia că evreii au sprijinit instaurarea comunismului in România întruneşte doar 12% din opinii, iar cca. 55% dintre respondenţi nu pot răspunde la aceasta. • Faptul că acţionează pentru destabilizarea societăţii în care trăiesc întruneşte acordul a circa 10% dintre respondenţi, în timp ce 48% nu sunt de acord cu această afirmaţie.

26. Percepţii despre minorităţi În această secţiune au fost analizate doar opiniile respondenţilor de etnie română

27. 3. Gândindu-vă la părerea dvs. generală despre minorităţile naţionale din ţara noastră aţi spune că acestea reprezintă... Baza: 927 respondenţi de etnie română • Doar o mică parte dintre români percep unele minorităţi ca reprezentând o ameninţare: romii (14%) şi maghiarii (13%) sunt minorităţile care înregistrează scorurile cele mai mari. Aceste două minorităţi sunt menţionate ca reprezentând o problemă pentru România (33% - romii şi 19% - maghiarii), dar fără a fi o ameninţare. • Evreii sunt percepuţi mai curând neutru de cca. 1/3 din respondenţii de etnie română, nici ca o problemă, dar nici ca generând vreun avantaj pentru România. Această minoritate beneficiază şi de aprecieri pozitive, 15% dintre respondenţi apreciind că are o contribuţie folositoare în anumite regiuni şi ocupaţii, iar 10% declarând că este o resursă valoroasă pentru ţara noastră.

28. 4. În prezent credeţi că următoarele minorităţi care trăiesc în România au drepturi în raport cu populaţia majoritară... Baza: 927 respondenţi de etnie română • Majoritatea respondenţilor (58-72%) consideră că minorităţile au aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi cetăţeni ai României. • Există şi respondenţi care consideră că minoritatea maghiară beneficiază de mai multe drepturi decât majoritatea (21%), iar 11% cred acest lucru despre minoritatea romă.

29. 5. Care ar fi cea mai apropiată relaţie pe care aţi accepta-o cu oameni făcând parte din următoarele minorităţi? Baza: 927 respondenţi de etnie română • Distanţa socială este mai mică în raport cu evreii, aceştia fiind acceptaţi în familie (9%), în grupul de prieteni (14%) sau ca vecini (11%) şi existând un procent mic - 8% - al celor care declară că aceştia nu ar trebui să vină în România. • Faţă de maghiari, românii au un comportament similar pentru acceptarea în familie (8%), în grupul de prieteni (13%) sau ca vecini (9%), în timp ce 12% declară că maghiarii nu ar trebui să vină în România. • Atunci când se măsoară acceptul populaţiei faţă de rezidenţa altor grupuri etnice pe teritoriul României, nivelul de acceptare se dovedeşte a fi mai ridicat în cazul romilor comparativ cu cel al arabilor (raportul fiind de 39% la 27% în favoarea etnicilor romi). Ambele grupuri au o poziţie la fel de slabă pentru alte variabile de apropiere (de ex., doar 2% dintre respondenţi sunt de acord ca romii să facă parte din familie, 5% să-i aibă în grupul de prieteni, 7% acceptă membri ai acestei minorităţi ca vecini, iar 22% dintre români ar dori ca romii să nu vină în România).

30. 5. Care ar fi cea mai apropiată relaţie pe care aţi accepta-o cu oameni făcând parte din următoarele minorităţi? Baza: 927 respondenţi de etnie română • Folosind scala de măsurare a distanţei sociale Bogardus (vedeţi anexa), unde 1 este cea mai apropiată relaţie acceptată cu o minoritate (membru de familie), iar 7 cea mai depărtată (nu ar trebui să vină în România), se poate observa că există o toleranţă mai mare în raport cu evreii (4,29) şi maghiarii (4,46) şi una semnificativ mai scazută în raport cu romii (5,16) sau arabii (5,17). • Aceste diferenţe se modifică în funcţie de nivelul de educaţie al respondenţilor: în raport cu evreii, de la 4,49 (pentru respondenţi cu educaţie medie) la 3,77 (pentru respondenţi cu studii superioare) şi, în mod similar, în raport cu maghiarii (de la 4,67 la 3,95 pentru extremele educaţionale). • Pentru romi şi arabi nu apar diferenţe semnificative, distanţa faţă de aceste grupuri fiind similară la toate nivelurile educaţionale.

31. 6. Dacă ne referim acum doar la evrei, în ce mãsurã sunteţi sau nu de acord cu urmãtoarele afirmaţii? Baza: 927 respondenţi de etnie română AFIRMAŢII POZITIVE • Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt de acord că evreii au o relaţie bună cu restul populaţiei, au multe personalităţi în diferite domenii şi au multă influenţă pe plan internaţional. Acest ultim punct este cel care întruneşte şi opinii mai puternice, în sensul că 27% sunt total de acord că evreii au influenţă pe plan internaţional. • Faptul că evreii sunt o minoritate importantă pentru România întruneşte peste 42% din opiniile respondenţilor, similar cu “Reprezintă o comunitate care conduce la progresul ţării”. Apare însă o problemă în legătură cu ultimul punct: mulţi respondenţi (41%) nu pot menţiona (probabil nu le cunosc) realizările acestei minorităţi.

32. 6. Dacă ne referim acum doar la evrei, în ce mãsurã sunteţi sau nu de acord cu urmãtoarele afirmaţii? Baza: 927 respondenţi de etnie română AFIRMAŢII NEGATIVE • Doar 23% dintre respondenţi cred că evreii ar trebui să se ducă să trăiască în ţara lor, în timp ce 42% nu sunt de acord cu aceasta. Cca. 20% au fost de acord cu afirmaţia “evreii îşi urmăresc numai interesele proprii chiar dacă fac rău altora”, în timp ce 35% nu sunt de acord cu această afirmaţie. • Afirmaţia că evreii au sprijinit instaurarea comunismului în România întruneşte doar 12% din opinii (acord), iar cca. 55% dintre respondenţi nu pot răspunde la aceasta. • Circa 10% dintre respondenţiconsideră că evreii acţionează pentru destabilizarea societăţii în care trăiesc, în timp ce 48% nu sunt de acord cu această afirmaţie.

33. Percepţii despre HOLOCAUST

34. 8. Aţi auzit despre HOLOCAUST? Baza: 1026 respondenţi • Cei mai mulţi dintre respondenţi declară că au auzit despre Holocaust (65%), dar acest lucru variază în funcţie de nivelul de educaţie şi mediul de rezidenţă (cea mai slabă cunoaştere se înregistrează în mediul rural).

35. 9. Vă rog să-mi spuneţi ce înseamnă termenul de HOLOCAUST? Fiecare respondent a putut da mai mult de un răspuns Baza: 1026 respondenţi Baza: 667 respondenţi care au afirmat că au auzit despre HOLOCAUST • Dintre cei care au declarat la întrebarea anterioară că au auzit despre HOLOCAUST, majoritatea definesc spontan acest termen ca fiind “Exterminarea evreilor de către germani” (54%). • Următoarele afirmaţii se află la distanţă faţă de prima: “Persecuţia evreilor europeni” (14%), “Crime în masă” (8%) şi “Deportarea evreilor” (7%).

36. 10. Dacă vă gândiţi că termenul HOLOCAUST înseamnă persecuţia sistematică organizată de stat şi exterminarea evreilor europeni de către Germania nazistă, de aliaţii şi colaboratorii săi, între 1933 şi 1945, credeţi că aceast lucru s-a întâmplat: Baza: 1026 respondenţi • Holocaustul este perceput de marea majoritate a respondenţilor ca un fenomen petrecut în Germania (66%), un procent mai mic de respondenţi fiind de acord că a avut loc şi în alte ţări din Europa (39%). 52% dintre respondenţii de naţionalitate maghiară au menţionat că Holocaustul a avut loc şi în alte ţări din Europa, semnificativ mai mult decât media. • Numai cca. 28% dintre respondenţi sunt de acord că Holocaustul a avut loc şi în România, iar cca. 27% nu pot preciza în ce ţări a avut loc acesta.

37. 11. În ce a constat HOLOCAUSTUL în România? Fiecare respondent a putut da mai mult de un răspuns Baza: 283 respondenţi care au afirmat că HOLOCAUSTUL a avut loc şi în Romania • Cei care au declarat că Holocaustul a avut loc în România au asociat aceasta cel mai des cu “Deportarea evreilor în locuri izolate sau în alte ţări” (74%), urmat de “Arestări în masă ale evreilor” (67%) şi “Exproprierea bunurilor şi evacuarea forţată din locuinţe” (62%). “Execuţii în masă ale evreilor (pogromuri)” este rarerori menţionată (26%).

38. 12. Cine credeţi că au fost responsabilii pentru declanşarea HOLOCAUSTULUI în România? Baza: 283 respondenţi care au afirmat că HOLOCAUSTUL a avut loc şi în România Fiecare respondent a putut da mai mult de un răspuns • Germania nazistă este considerată ca fiind în principal responsabilă pentru declanşarea Holocaustului în România (79%), urmată la mare distanţă de Guvernul Antonescu (11%). • În ansamblu, atunci când sunt menţionaţi toţi factorii responsabili, Germania nazistă este considerată ca factor responsabil de către 90% dintre respondenţi, iar Guvernul Antonescu de 47% dintre aceştia, urmat de URSS cu 11%.

39. 14. Cât de mult vă interesează problema HOLOCAUSTULUI? 15. De unde vă informaţi referitor la problema HOLOCAUSTULUI? Baza: 853 respondenţicare au declarat un interes Baza: 1026 respondenţi Fiecare respondent a putut da mai mult de un răspuns • Interesul în raport cu problema Holocaustului nu este deosebit de ridicat în rândul populaţiei, doar 6% din respondenţi declarându-se interesaţi sau foarte interesaţi de acest subiect. • Principala sursă de informare pentru cei care se arată interesaţi de problematica Holocaustului este televiziunea (38%), urmată de cărţile de istorie (14%) şi emisiunile radio (11%).

40. 16. Există în România o zi naţională de comemorare a HOLOCAUSTULUI? Baza: 1026 respondenţi • Existenţa unei zile naţionale de comemorare a Holocaustului în România este cunoscută de cca. 22% dintre respondenţi. • Doar 10 persoane intervievate din total au putut menţiona o dată precisă pentru această zi de comemorare.

41. Imaginea Mareşalului Ion Antonescu

42. 18. Mareşalul Ion Antonescu a fost conducătorul României în perioada 1940-1944. Am să vă citesc o serie de atribute ale unui conducător de stat şi am să vă rog să-mi spuneţi cât de bine se potrivesc cu acest personaj istoric? Baza: 1026 respondenţi AFIRMAŢII POZITIVE • O mare parte dintre respondenţi (mai mult de 40%) nu poate face aprecieri asupra Mareşalului Ion Antonescu, ceea ce indică o slabă cunoaştere a activităţii acestuia, precum şi a evenimentelor care au avut loc în perioada respectivă. • El este apreciat de unii dintre respondenţi ca mare patriot (46%), mare strateg (44%), iar cca. 1/3 din eşantion crede că trebuie reabilitat pentru ceea ce a făcut pentru România. • Circa 24% din eşantion sunt de acord că Ion Antonescu a fost un lider democrat, în timp ce 27% sunt în dezacord cu aceasta. În mod similar, afirmaţia că acesta a făcut România Mare întruneşte 22% acord, în timp ce 27% îşi manifestă dezacordul. • Faptul că Ion Antonescu ar fi fost un salvator al evreilor întruneşte doar 15% din opinii, 31% fiind în dezacord cu această afirmaţie.

43. 18. Mareşalul Ion Antonescu a fost conducătorul României în perioada 1940-1944. Am să vă citesc o serie de atribute ale unui conducător de stat şi am să vă rog să-mi spuneţi cât de bine se potrivesc cu acest personaj istoric? Baza: 1026 respondenţi AFIRMAŢII NEGATIVE • Circa 33% dintre respondenţi sunt de părere că este responsabil pentru crime împotriva romilor şi 28% că a fost un dictator. • Doar un sfert din respondenţi consideră că acesta este responsabil de crime împotriva evreilor şi cca. 20% că a condus România la dezastru şi că a fost un criminal de război. Cca. 32% dintre respondenţi nu sunt de acord cu ultimele două afirmaţii.

44. Percepţia statului Israel

45. 7. Gândindu-vă la statul Israel şi având în vedere tot ceea ce ştiti despre acesta, care este părerea dvs.în raport cu acest stat? Baza: 1026 respondenţi NEUTRU = 2,5 • Statul Israel are o imagine destul de slab conturată, în apropierea unui punct de neutralitate, ceea ce face ca părerile respondenţilor să fie împarţite. • Sunt unele puncte unde imaginea statului Israel este mai curând negativă, fiind privit ca un stat nedemocratic care încurajează terorismul. Aceasta poate influenţa părerea respondenţilor care cred că România nu ar trebui să strângă relaţiile cu Israelul.

46. 7. Gândindu-vă la statul Israel şi având în vedere tot ceea ce ştiti despre acesta, care este părerea dvs.în raport cu acest stat? Baza: 927 respondenţi de etnie română NEUTRU = 2,5 • Când analizăm doar grupul etnicilor români observăm că, exceptând existenţa unor diferenţe nesemnificative,opiniile acestora sunt similare cu cele ale populaţiei generale.