Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”

1. Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” este o instituţie de învăţământ liceal teoretic de stat care şcolarizează anual în jur de 900 de tineri cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani, numai la curs de zi.

2. Se situează între cele mai bine cotate licee din ţară în ceea ce priveşte pregătirea elevilor, materializată în reuşite la examenul de bacalaureat, admitere în învăţământul superior, concursuri şcolare de nivel judeţean, interjudeţean, naţional şi internaţional. Asigură absolveţilor o excelentă pregătire teoretică şi practică, foarte bune condiţii pentru învăţarea limbilor străine de mare circulaţie: engleză, franceză, germană, italiana; oferă tuturor elevilor posibilitatea de a învăţa să utilizeze calculatorul.

3. Cursurile de desfăşoară dimineaţa, după - masa existând doar activităţi extraşcolare (sportive sau artisctice). Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” este într - un continuu program de modernizare, constând în amenajarea laboratoarelor, bibliotecii, dotarea cu mijloace de învăţământ, etc. • „Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” este un liceu în care calitatea activităţii didactice este primul dintre obiective. Acest lucru este favorizat de tradiţie, nivelul ridicat de pregătire al profesorilor şi elevilor, precum şi de o bază materială bună şi în continuă modernizare.”

4. Istoria Colegiului National "Gheorghe Şincai" începe în anul 1919. Data înfiinţării liceului este 29 iunie/12 iulie 1919. Primul director, numit de Consiliul Diligent al Transilvaniei, a fost profesorul dr. Gheorghe Hetco, care a condus liceul până în 1940. La deschidere, liceul avea 172 elevi, 17 profesori, cursurile urmau să se desfăşoare în 8 săli de clasă, un laborator de chimie, un laborator de fizică. Biblioteca liceului dispunea de 10.099 volume.

5. În perioada interbelică numărul absolvenţilor ajunge la 561. Pe perioada războiului, liceul românesc este desfiinţat, în locul lui funcţionând un liceu în limba maghiară. • Liceul "Gheorghe Şincai" s-a redeschis la 1 decembrie 1944, dar cursurile şcolare s-au reluat numai în ianuarie 1945, director fiind numit canonicul şi catihetul Dr. Vasile Ţiplea. În anul 1959, clădirea liceului a fost extinsă cu 20 de săli de clasă şi o sală de gimnastică. Extinderile au continuat în anii ‘ 70, ajungându-se la 44 săli, o parte din ele urmând a fi amenajate ca laboratoare.

6. După război, liceul a funcţionat cu secţie română şi secţie maghiară, până la înfiinţarea în oraş a liceului maghiar care a existat până în anul 1959, an în care liceul maghiar a fost reintegrat ca secţie în Liceul "Gheorghe Şincai", funcţionând astfel până în anul 1998 când s-a reînfiinţat liceul maghiar.

7. Afirmarea liceului pe plan naţional este din ce în ce mai puternică odată cu iniţierea olimpiadelor şcolare pe discipline de învăţământ. În anul 1958 liceul apare pentru prima dată în lista şcolilor cu performanţe deosebite. În anii următori participarea la concursurile naţionale ale elevilor devine aproape un scop, atât pentru elevi, cât si pentru profesori, constituind o posibilitate de afirmare în plan naţional atât a lor, cât şi a şcolii. Premii obţinute: se ajunge la un palmares impresionant, ce constituie o carte de vizită a liceului: 679 premii la olimpiadele naţionale, 32 premii la olimpiadele internaţionale, 13 premii la sesiunile de referate şi comunicări ale elevilor. În plan sportiv, echipe campioane naţionale la gimnastică, baschet şi volei şi foarte multe premii la concursuri judeţene şi interjudeţene pentru elevi. Dar cel mai important ni se pare faptul că peste 17.000 de tineri şi-au încheiat studiile liceale aici şi că cea mai mare parte dintre ei au absolvit instituţii de învăţământ superior.

8. Mari personalităţi care au fost elevi ai Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai”: • Leon Prodan (1902-1984) profesor dr. doc. în sănătate publică la Universitatea din Boston; • Vasile Gheţie (1903-1990), membru titular al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Leipzig, membru al Academiei de Ştiinţe din New York, membru al Societăţii Regale de Medicină din Londra, membru al Asociaţiei de Patologie Comparată din Paris; • Prof. Dr. Doc. Florian C. Ulmeanu (1903-1973), membru corespondent al Societăţii de Educaţie Fizică din Belgia, membru titular al Societăţii de Biotipologie din Paris, membru post-mortem al Academiei de Ştiinţe Medicale; • Dezideriu Duma (1905-1988), membru al Academiei de Ştiinţe Medicale; • Augustin Buzura (n. 1938), membru al Academiei Române, preşedintele Fundaţiei Culturale Române; • Marius Porumb (n. 1943), membru corespondent al Academiei Române, membru al Institutului Magna Graecia din Toronto; • Mircea Flonta, (n. 1932), membru al Academiei Române, filozof român, profesor la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti.

14. Gheorghe ŞincaiBIOGRAFIE Gheorghe Şincai (n. 28 februarie 1754, Râciu de Câmpie, azi Şincai, judeţul Mureş - d.2 noiembrie 1816) a fost un istoric, filolog, traducător şi scriitor român, reprezentant al Şcolii Ardelene.

16. Gheorghe Şincai, unul dintre cei mai importanţi membri ai Şcolii Ardelene, personalitate de marcă a culturii româneşti prin erudiţia sa şi prin acţiunile puse în slujba educării marii mase a populaţiei, s-a născut în localitatea Râciu de Câmpie din Scaunul Mureş. • Şi-a început studiile la Colegiul Reformat din Tîrgu-Mureş împreună cu profesorul Tóth Kovászani, a cărui amintire o va păstra toată viaţa. • Între anii 1768 şi 1772 frecventează cursurile Seminarului Iezuit din Cluj-Napoca. Urmează în formarea sa scolastică un an petrecut la Gimnaziul Piarist din Bistriţa. Studiile doctorale le face la Colegiul De Propaganda Fide din Roma, unde pleacă împreună cu Petru Maior şi unde va rămâne până în 1779.

17. Activează acum ca bibliotecar al Colegiului, având astfel acces la un număr foarte mare de documente, ceea ce îi va permite realizarea de ample cercetări în legătură cu originea şi trecutul poporului român, fundamentându-şi teoria latinităţii acestuia. La Roma obţine doctoratul în filosofie şi teologie. Între 1779 şi 1780 studiază la Viena dreptul public şi bisericesc. • Reîntors în ţară va ocupa postul de profesor la Gimnaziul din Blaj, iar din 1884 va fi director al învăţământului greco-catolic din Transilvania, contribuind în această calitate la înfiinţarea foarte multor şcoli confesionale în mediul rural şi traducând materialele didactice fundamentale.

18. Cariera sa este întreruptă în 1794 când va fi închis pentru un an de zile la închisoarea din Aiud din cauza unor intrigi. Şirul întâmplărilor nefaste continuă cu pierderea unor procese legate de averea de la Râciu de Câmpie, moştenire de familie, care atrage după sine şi pierderea siguranţei materiale. • Între 1797 şi 1803, Şincai devine profesorul particular la copiilor contelui Daniel Vass din Ţaga (jud. Cluj), apoi lucrează ca şi corector al publicaţiilor în limba română pentru Muzeul Diplomatic, Istoric şi Juridic al lui Martin Gheorghe Kovachich din Buda. Spre sfârşitul vieţii se retrage la Sinea, aflată pe teritoriul Sloveniei de astăzi, unde este găzduit de copiii contelui Vass, foştii săi elevi şi unde va rămâne până la stingerea sa din viaţă, la data de 2 noiembrie 1816.

19. Legăturile pe care le are cu oraşul Tîrgu-Mureş sunt destul de puţine după anii copilăriei. În anul 1895, după ce iese din închisoarea de la Aiud, Şincai se află pentru un timp la Râciu de Câmpie, la surorile sale, de unde se deplasează şi la Tîrgu-Mureş. Documentele vremii consemnează un proces pe care îl intentează pentru furt, gazdei la care înnoptează în data de 2 decembrie 1795. După o judecare de doi ani, pierzând procesul, Şincai nu se va mai întoarce în oraş.

20. Activitatea intelectuală şi studiile pe care le realizează de-a lungul vieţii fac din Gheorghe Şincai un om de cultură polivalent, în conformitate cu spiritul iluminismului care domina epoca în care a trăit. A fost istoric, pedagog, teolog şi lingvist. Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără: „Hronica românilor şi a mai multor neamuri în cât au fost ele amestecate cu românii, cât lucrurile, întâmplările şi faptele unora faţă de ale altora nu se pot scrie pre înţeles, din mai multe mii de autori, în cursul a treizeci şi patru de ani culese”, „Elementa linguae daco-romanae sive valachie”, scrisă în colaborare cu Samuel Micu, „Catehismul cel mare cu întrebări şi răspunsuri alcătuit şi întocmit pentru folosul şi procopseala tuturor şcoalelor normaliceşti a neamului românesc” sau „Învăţătură firească spre surparea superstiţiei norodului”.

21. Bibliografie • http://cultura.inmures.ro/biografie-gheorghe-sincai.html • www.wikipedia.org • http://www.sincai.multinet.ro/galerie.php