Activitatea motorie a tubului digestiv

1. Activitatea motorie a tubului digestiv

2. MOTILITATE Efectorii musculari ai TD: • somatici: • la intrarea • la ieşirea din TD • netezi de tip visceral

3. MOTILITATE M. neted visceral: • celulă mică, mononucleată • legături intercelulare de tip “gap” cu rezistenţă electrică foarte scăzută, ce permite trecerea rapidă a excitaţiei de la o celulă la alta, a.î. m. acţionează ca un sinciţiu • lipsa striaţiilor, deoarece materialul contractil nu e organizat în sarcomere

4. MOTILITATE • lipsesc proteinele reglatoare de tip troponină C (= prot. specializată în captarea Ca2+ din citosol) • are calmoduline • bogat în actină şi miozină, dispuse haotic. Actina de 15 x mai multă ca miozina • actina se poate grupa, formând corpi denşi inseraţi pe membrana celulară

5. MOTILITATE Aparent, m. neted visceral are o eficienţă mecanică f. proastă În realitate • forţa musculară specifică (30-40 N/cm2) e ≥ cu a m. striat (30 N/cm2) • randamentul termodinamic e mult mai bun (consumul de O2 e de10-15 x < ca la m. striat)

6. MOTILITATE Explicaţia: • densitate mare a materialului contractil • cant. mare de actină • m. neted se contractă cu forţă crescută, dar cu viteză mică; viteza de scurtare depinde de frecvenţa de interacţiune a actinei cu miozina – mare la m. striat → consum ↑ de ATP • forţa rezultă din nr. de interacţiuni → consum ↓ de ATP

7. MOTILITATE Proprietăţile fiziologice ale m. neted visceral • Contracţia • rar-secusă • M. neted: • activitate electrică de repaus – potenţial de tip oscilator lent • M. striat: • activitatea electrică – repaus = linie izoelectrică

8. MOTILITATEA

9. MOTILITATE • Contracţiile m. neted = contracţii tonice, nu secuse • În realitate şi în fibra m. netedă există o succesiune de stimuli care menţin contracţia, stimuli proveniţi din interiorul muşchiului • →apare un răspuns prin salvă de potenţiale prin stimul unic

10. MOTILITATE • Automatismul • În TD există celule pace-maker care au oscilaţii mai mari ale potenţialului de repaus, care ating pragul de depolarizare • joncţiuni „gap” → tot muşchiul se contractă în ritmul comandat de celulele pace-maker (care scade dispre dd spre colon)

11. MOTILITATE • Potenţialul de repaus – datorită variaţiei conductanţei ionice a canalelor membranare de calciu • Ca2+ intră progresiv în celule dat. „porţilor” ionice membranare pt. Ca2+ → depolarizare

12. MOTILITATE • Plasticitatea • M. neted visceral poate suporta mari modificări geometrice (de lungime) fără a-şi modifica tensiunea prea mult • DAR! forţa de contracţie nu se modifică, ceea ce înseamnă conservarea contractilităţii la diferite lungimi ale fibrei musculare netede

13. MOTILITATE • Inervaţia • prin fibre S şi PS • fără sinapsă • prin difuziunea mediatorului spre fibra musculară

14. MOTILITATE • Cuplajul excitaţie – contracţie • este diferit faţă de m. striat • furnizarea Ca2+ către materialul contractil se face lent, astfel că între stimul şi răspuns există o latenţă mai mare decât în f. musculară striată • a. receptorul intracelular de Ca2+ = calmodulinele

15. MOTILITATE • b. extragerea Ca2+ din citosol (relaxarea) se face lent prin: • pompă de Ca2+- ATP dependentă • schimbător Ca2+ – Na+ (iese 1 Ca2+ intră 3 Na+) • macroscopic: există 2 tipuri de contracţie: • tonice, prelungite, în special în regiunile sfincteriene • ritmice, intermitente → undele peristaltice

16. MOTILITATE CONTROLUL NERVOS • 1. Mecanism intrinsec • SNV central • SNV periferic • S • PS • SN autonom al TD, constituit din plexuri nervoase intrinseci • plex mienteric Auerbach – între straturile longitudinal şi circular muscular din peretele intestinal • plex submucos Meissner – între muscularis mucosae şi stratul muscular circular

17. MOTILITATE Neuronii • senzitivi (S) • intercalari (I) • inhibitori • excitatori • motori (M)

18. MOTILITATE În fcţ. de mediatorii chimici există ≈ 15 tipuri • Ach • Nor • adenozină • VIP • CCK • 5-HT • endorfine În total ≈ 1 miliard de neuroni (la fel ca în măduva spinării) → „CREIER INTESTINAL”

19. MOTILITATE • La nivel intestinal există 2 sisteme motorii intrinseci ce pot coordona activitatea TD în absenţa controlului extrinsec, respectiv • excitator (motor) • inhibitor • Controlul extrinsec şi cel voluntar sunt importante la intrarea şi ieşirea din TD, şi până la nivelul stomacului (cel extrinsec)

20. MOTILITATE

21. MOTILITATE • Controlul intrinsec se realizează în dublu sens: • aferent • eferent • O parte din neuronii intercalari = neuroni postggl. PS • Conectarea cu SNV-S – prin nn. splanhnici (din măduva toraco-lombară)

22. MOTILITATE Ff. postggl. S se distribuie direct: • mm. netedă din vasele intestinale şi organele anexe • mm. netedă a sfincterelor digestive • →controlul nervos stimulator (vasoconstricţie, contracţia sfincterelor) prin acţ. directă Celelalte ff. S fac sinapse • neuroni intercalari • neuroni postggl PS • neuroni motori din peretele intestinal, predominant cu linia motorie excitatorie • →efect inhibitor→relaxare prin acţ. indirectă

23. MOTILITATE SNV-S are efect: • inhibitor • prin neuroni inhibitori • neuroni intercalari • inhibarea SN-PS (care e stimulator) • stimulator: pe musculatura circulară

24. MOTILITATE 2. Controlul extrinsec al motilităţii TD • Somatic • voluntar • automat • Vegetativ • SNV extrinsec are rol modulator • SN-PS → efect inhibitor la niv. sfincterelor → relaxare

25. MOTILITATE Fibrele PS • din n. vag (origine în bulb) • din nn. pelvici (S2–S4 medulare) • Ach din sinapsa de la niv. ggl. intramurali (PS) → receptori colinergici de tip nicotinic (N) - blocaţi de sărurile de suxametoniu • Ach din neuronii excitatori postggl. → receptorii de tip muscarinic (M) - blocaţi de atropină

26. MOTILITATE Fibrele PS postggl. pot elibera şi alţi mediatori chimici: • adenozina, VIP - inhibitori→efectul inihibitor al stimulării vagului şi a nervilor pelvici Şi în sinapsele interggl. – şi alţi mediatori chimici: • metenkefaline • endorfine • bradikinina = polipeptid nehormonal ce prod. contr. mm. netezi • 5-HT stim ff. netede (contracţie)

27. MOTILITATE M. neted se poate contracta şi fără potenţial de acţiune: • hormoni (gastrina) → conductanţa membranară pentru Ca2+ creşte progresiv → Ca2+ se acumulează în celulă → se declanşează contracţia fărăPA • mesager chimic acţionează asupra unui receptor membranar (adenilat ciclaza) → creşte cAMP care acţionează asupra unor depozite intracelulare de Ca2+ → eliberarea Ca2+ în citosol → contracţie fără PA

28. MOTILITATE MOTILITATEA SPECIALĂ A SEGMENTELOR TD • Motilitatea la nivelul cavităţii bucale: • 1. Masticaţia • 2. Timpul bucal al deglutiţiei

29. MOTILITATE 1. Masticaţia = act motor somatic (efectorul este m. somatic) • (act reflex vegetativ – efectorul = m. neted sau epit. secretor) • reflex • voluntar • poate fi trecută sub control automat Scopul: • aducerea în contact a suprafeţelor ocluzale ale dinţilor

30. MOTILITATE Organele masticaţiei: • Organe active: muşchii: • masticatori propriu-zişi (inseraţi pe mandibulă) • submandibulari (hioidieni) • limba • pieloşi ai feţei (orofaciali)

31. MOTILITATE • Organe pasive: • mandibula (are f. multe grade de libertate dat. formei artic. temporo-mandibulare) • maxilarul • artic. temporo-mandibulară • dinţii

32. MOTILITATE Ridicarea mandibulei: • maseter • fasc. ant. şi mijl. ale m. temporal • mm. pterigoidieni interni Coborârea mandibulei • mm. submandibulari (hioidieni) • mm. pterigoidieni externi La om – forţa mm. ridicători este de 100x > ca forţa mm. coborâtori ≈ 700 kg

33. MOTILITATE • Mişcări de forfecare (diducţie, lateralitate) – prin contr. alternative ale mm. pterigoidieni ext. • Propulsia mandibulei – contr. simultană a tuturor pterigoidienilor • Retropulsia mandibulei – contr. fasc. post. şi mijl. ale mm. temporali

34. MOTILITATE Centru masticator – în punte: • = ansamblul central al tuturor structurilor implicate în actul masticator – implică zone senzitive, de asociaţie, motorii • Reflexe de masticaţie: • reflexul de ridicare a mandibulei • reflexul de coborâre a mandibulei • Coordonare voluntară a masticaţiei, realizată de cortexul motor

35. MOTILITATE Reflexul de ridicare a mandibulei: • monosinaptic, reflex miotatic • receptori: fusuri neuromusculare din maseter (= m. cu cele mai multe fusuri → răspunsul cel mai puternic → participă la termoreglare prin frison – „clănţănitul dinţilor”) • importanţă – reflex biologic → muşcare • cale aferentă – neuron proprioceptiv localizat în mezencefal

36. MOTILITATE • centru – motoneuron α din nc. masticator pontin • cale eferentă – axonul motoneuronului α • efector– fibra musculară • Excitant = coborârea mandibulei, prin întinderea zonei ecuatoriale a fusului neuromuscular → tonus al ridicătorilor prin această activitate reflexă inconştientă • spasmofilie, tetanos → trismus (creşte tonusul)

37. MOTILITATE Control: • 1. Bucla γ = motoneuroni de dimensiuni mai mici care trimit axoni spre porţiunea contractilă a fusurilor • stimuli cu frecvenţă mare det. un tonus crescut al musc. • inhibiţia motoneuronului γ → căderea mandibulei • 2. Sistemul reticulat ( căilor extrapiramidale) • activator • inhibitor

38. MOTILITATE • 3. Nc. roşu - inhibitor • 4. Zona supratrigeminală (pontomezencefalică) menţine echilibrul între stimulare şi inihibţie – este conectată cu căile descendente piramidale şi extrapiramidale (corticomedulare) – asigură controlul cortical • 5. Cerebelul – prin calea cerebelo-dento-rubro-talamo-corticală • Dizartrii (episodice, în intoxicaţia cu alcool) – în tulb. ale neocerebelului

39. MOTILITATE Reflexul de coborâre a mandibulei: • reflex multisinaptic, dar poate fi simplificat la bisinaptic • receptori – presoceptori, baroreceptori – situaţi în gingii, la rădăcina dinţilor, în ligg. periodontale • care aferentă – protoneuronul senzitiv exteroceptiv din ggl. Gasser ( trigemenului) • centru- neuron intercalar (unul sau mai mulţi), a.î. excitaţia merge spre neuronii α ai mm. coborâtori (neuroni excitatori) sau spre motoneuronii α ai mm. ridicători (neuroni inhibitori)

40. MOTILITATE • Se prod. astfel • stim. mm. coborâtori • inhib. mm. ridicători • Consecinţele masticaţiei - alimentele sunt: • tăiate – de incisivi • sfâşiate – de canini • triturate – de premolari şi molari • îmbibate cu salivă, apoi transformate în bol alimentar prin mişcări coordonate ale mm. obrajilor, limbii şi buzelor

41. MOTILITATE • Amasticaţia → iritaţie gastrică, gastrită ulceroasă, UG • Hipermasticaţia → prelucrare f. avansată a alim. → nu mai stau în stomac → dumping de alimente • Reflexul de căscat = reflex respirator = coborârea la maxim a mandibulei • presupune o inhibiţie a mm. ridicători

42. MOTILITATE • 2. Timpul bucal al deglutiţiei • 1840 Magendie – deglutiţia are trei timpi: • bucal • faringian • esofagian • act • voluntar • reflex • Timpul bucal – alim. sunt împinse spre baza limbii dat. contr. • mm. planşeului bucal – ridică limba • mm. limbii – împinge posterior • durata <1s • Proiectarea bolului alim. spre faringe declanşează timpul 2 al deglutiţiei

43. MOTILITATE B. Timpul faringian 0,5-1 s • contracţia ridicătorilor vălului palatin det. orizontalizarea acestuia între oro- şi rinofaringe • contr. mm. hioidieni – ridică laringele (plasat sub epiglotă) – se închide calea aeriană • contr. violentă a planşeului bucal şi proiectarea limbii spre post. • relax. sf. esof. sup. • relax. sf. esof. inf. (esofagul nu ştie ce fel de bol alimentar va primi şi va trebui să permită trecerea bolusului, inclusiv cel lichid, care trece în prima secundă) • nn. glosofaringian şi hipoglos • control neuromusc. complex (în toată FR a bulbului)

44. MOTILITATE C. Timpul esofagian al deglutiţiei Esofagul: • 25 cm la un adult standard • musc. striată în 1/3 sup. • musc. striată + netedă – 1/3 mijl. • musc. netedă – 1/3 inf.

45. MOTILITATE Mişcările propagate sunt mişcări peristaltice. La niv. esofag: • unde peristaltice primare: • încep de la niv. gurii esof (sf. esof. sup.) • declanşate de o deglutiţie • coordonate extrinsec de n. X • succesiunea lor e programată în nc. ambiguu O undă peristaltică= tandem de undă de relaxare în faţa bolului şi o undă de contracţie în spatele bolului

46. MOTILITATE • unde peristaltice secundare: • pot începe la niv. inf. (pe traiectul esof.) • coordonate de plexurile nerv. intrinseci • nu necesită deglutiţie • excitantul: stimularea tactilă a mucoasei esofagiene (distensia locală) • se declanşează când un bolus alim. se opreşte în esofag din diferite cauze

47. MOTILITATE Dacă bolusul nu se deplasează, se produc alte unde periastaltice (după 2-3-4 unde perist. sec. apare senzaţia de DISFAGIE) • pumn în spate • provocare de o nouă undă primară (deglutiţie, preferabil semisolide/lichide) • unde peristaltice terţiare = contracţii inelare (segmentare), în 1/3 inf. a esof. • de fapt nu sunt unde peristaltice, pt. că nu se propagă Coordonarea undelor II şi III – plexuri nerv. intrinseci

48. MOTILITATE • Tulburările deglutiţiei = DISFAGIE • Achalazia ≠ cardiospasm (spasm cardial prelungit) • achalazia = creşterea puternică a contracţiei sf. esof. inf. (>200 mmHg) şi a duratei contracţiei dat. distrugerii plexurilor mienterice Auerbach din esof. inf. • Cardiospasmul • prin procese iritative, sclerotice • poate fi rezolvat prin blocanţi de Ca2+

49. MOTILITATE D. Mişcările stomacului 1. Mişcări pe stomac gol = mişcări peristaltice de foame(= mişcări peristaltice periodice) • activitate periodică (≈90min), când stomacul e gol • apariţia senzaţiei de foame urmată de apariţia acestor contracţii • stim. de X • inh. de S

50. MOTILITATE