9. De ce trebuie dezvoltat turismul ?

1. 9. De ce trebuie dezvoltat turismul?

2. Obiective de învăţare • Identificarea caracteristicilor economice ale turismului. • Compararea efectelor directe şi indirecte ale turismului. • Identificarea factorilor care influenţeazăposibilitatea ca o destinaţie să poată beneficia de pe urma practicării turismului. • Identificarea impactului social, cultural şi asupra mediului pe care turismul îl poate avea asupra unei destinaţii. • Definirea şi utilizarea corectă a termenilor: elasticitatea preţului, multiplicatorul veniturilor, multiplicatorul factorului şomaj, oportunitatea de cost, elasticitatea venitului, multiplicatorul vânzărilor,balanţa plăţilor, etc

3. Scopuri ale dezvoltării turismului • Turismul aduce benefici atât turistului cât şi ţării gazdă. • Turismul poate contribui la creşterea nivelului de trai al comunităţilorprin avantaje economice. • Prin îmbunătăţirea infrastructurii şi prin oferirea facilităţilor recreaţionale, atât turistul cât şi ţara gazdă poate beneficia. • În mod normal, ar trebui dezvoltat un turism specific destinaţiei. Ar trebui să preia istoria şi stagiul dezvoltării economice a zonei respective. • Pentru turist, totul se concretizează într-o experienţă unică. • În acelaşi timp, turismul implică anumite costuri. • Gestionat corespunzător, dezvoltarea turismului poate diminua apariţia unor situaţii neagreate.

4. Impactul economic • Caracteristicile turismului reliefează impactul pe cae acesta îl are asupra comunităţii. • Sunt 5 caracteristici distincte produsul turistic nu poate fi stocat;  cererea este sezonieră. • Unele perioade sunt mai solicitate, altele, mai puţin. • Există o anumită presune asupra companiilor de turism care trebuie să exploateze perioadele prospere pentru a putea susţine activitatea şi în extra-sezon • Companiile pot încerca una din cele 2 strategii: • Strategia 1: modificarea ofertei pentru satisfacerea cererii. • Strategia 2: modificarea cererii pentru satisfacerea ofertei. cererea este influenţată de factori externi.  cererea este formată din motivaţiile multiple ale consumatorilor. elasticitatea preţului este specifică.

5. Impactul economic $Banii turiştilor$ $ Creştere economică Infrastructură $ $ $ Locuri de muncă Venituri fiscale

6. Impactul direct şi indirect al turismului • Impactul direct rezultă din sumele de bani cheltuite de trist în vacanţă. • Atunci când n turist plăteşte 100 de dolari pentru două nopţi de cazare, acea sumă are un impact direct asupra proprietarului hotelului. • Impactul indiret este cel avut asupra economiei. • Proprietarul hotelului poate utiliza o parte din cei 100 de dolari pentru a plăti salariiile personalului şi pentru a acoperialte cheltuieli, cum sunt cele cu alimentele. Angajatul îşi poate cumpăra o pereche de pantofi din salariul primit. Impactul celor 100 de dolari este astfel uul mai puternic. • Banii vor fi cheltuiţi până în momentul în care are loc una din situaţiile: Banii sunt economisiţisau sunt cheltuiţi înafara ţării. • Atunci când banii sunt economisiţi, sunt practic scoşi din circulaţie. În mod asemănător, când un hotel cumpărăr cane din SUA pentru bucătăria sa, impactul eonomic se resimte în SUA, şi nu în Bahamas. • Cu cât o ţară reuşeşte să micşoreze volumul importurilor, cu atât impactul economic resimţit la nivel turistic va fi mai mare. • Cei 100 de dolari cheltuiţi de către turisti sunt re-cheltuiţi de către proprietarul hotelului, personal,etc, şi astfel sunt reinvestiţi. În mod asemănător, banii economisiţi şi cei utilizaţi pentru importuri sunt scoşi din circulaţie.

7. Multiplicatorul veniturilor • Efectele directe şi indirecte ale infuziilor de venit într-o anumită zonă poartă numele de multiplicator. • multiplicatorii se referă la termeni precum vânzări, venit, locuri de muncă,etc • Aşa cum am văzut banii pot fi cheltuiţi sau economisiţi. Atnci când sunt cheltuiţi, acest lucru poate avea loc în interiorul ţării sau înafara ei.În ceea ce priveşte comunitatea, efectul economisirii banilor este acelaşi cu cel al cheltuirii lor înafara garniţelor. Se pierde astfel posibilitatea gererării de venit. The extent to which someone spends part of an extra dollar of income is termed the marginal propensity to consume (MPC). The extent to which an individual will save part of extra income is termed the marginal propensity to save (MPS). The more self-sufficient the community, the less will be the imports and the more the MPC. • Multiplicatorul veniturilor este 1/MPS. • Dacă, în exemplul de mai sus, proprietarul hotelului ar fi ecoomisit 60 de dolari, efectul multiplicator ar fi de 1/0.6 sau 1.67. Dacă efectul ar fi acelaşi în toată ţara, atunci 100 de dolaricheltuiţi de către turist ar genera 167 de dolarivenit. • Multiplicatorii variază de la o ţară la alta. Cele mai multe economii ale insulelor turistice auîntre 0.6 şi 1.2, în timp ce ţările dezvoltate au între 1.7 şi 2.0.

8. Efectul multiplicator al turismului

9. Impactul economic Efectul multiplicator Procesul prin care banii circulă şi sunt reinvestiţiîntr-o ţară, generând venit pentru diferite afaceri Efectul multiplicator depinde de cât de mult cheltuie turistul şi cât de mult se cheltuie apoi, înafara graniţelor Pierderile Banii turiştilor cheltuiţi pe importuri În aşa fel încât veniturile sunt înregistrate de către alte ţări

10. Efectul multiplicator asupra locurilor de muncă şi salarizării • Efectul multiplicator asupra locurilor de muncă • Cu cât se cheltuie mai mulţi bani într-o destinaţie turistică, cu atât numărul locurilor de muncă creşte. Efectul multiplicator asupra locurilor de muncă în SUA este de 2.2. Asta înseamnă că fiecare persoană angajată în turism (recepţioner, ghid turistic, etc) crează încă 1,2 locuri de muncă în alte sectoare al economiei. • Efectul multiplicator asupra salarizării • Se referă la salariile generate de către aceste locuri de muncă adiţionale. În SUA , acest efect ajunge la valoare de 3.4. Este mai ridicat decât valoarea efectului multiplicator al locurilor de muncă deoarece, în timp ce majoritatea locurilor de muncă din turism sunt slab plătite, de aici se generează alte locuri de muncă bine plătite, în alte domenii de activitate.

11. Beneficii de natură economică Turismul contribuie la • venituri din exteriorul ţării • crearea de locuri de muncă • îmbunătăţirea economiei • dezvoltarea afacreilor mici şi mijlocii

12. Câştigurile din schimb valutar • Balanţa de plăţi ale unei ţări reprezintă totalitatea plăţilor făcute către alte ţări şi totalitatea veniturilor generate de alte ţări. • Atunci când o ţară cumpără ceva dintr-o altă ţară, faceimport • Atunci când o ţară vinde altei ţări, se faceexport. • Ţările încearcă mereu să deţină controlul asupra acestei balanţe. Deoarece multe dintre ele nu reuşesc să menţină balanţa, atragerea turiştilor (care reprezintă "exporturi") este încurajată. Pe de altă parte, atunci când persoanele rezidente ale unei ţări îşi petrec vacanţa înafara graniţelor, se face import (deoarece banii părăsesc ţara-mamă). Multe ţări încearcă să atragă turişti străini şi să-i menţină şi pe cei proveniţi din ţara-mamă. • Efectele asupra economieisunt fiedirectesau indirecte.

13. Efectele asupra importurilor • O serie de factori influentează modul în care o destinaţie turistică produce sau nu câştiguri. Aici ne referim la diferenţa dintre venitul brut (banii aduşi în ţară) şi venitul net (banii păstraţi în ţară, cheltuiţi acolo). • Aceşti factori sunt • Valoarea importurilor, • Forţa de muncă importată • Capitalul investit. Se estimează că, de exemplu, efectul asupra importurilor în statul Hawaii este de 45 %. Asta înseamnă că, la fiecare dolar cheltuit, 45 de cenţisunt utilizaţi pentru importuri. Cu cât o ţară euşeşte să convingă turistul să mănânce măncare tradiţională, să se cazeze în hoteluri construite de investitori locali şi să cumpere suveniruri făcute în ţara respectivă, cu atât banii vor rămâne între graniţele ţării.

14. Forţa de muncă importată • Multe ţări folosesc fprţa de muncă importată. • În Anglia de exemplu, hotelurile angajează foarte mulţi spanioli şi portughezi. Asta se întâmplă deoarece, în unele cazuri, localnicii nu doresc să se angajeze acolo sau nu se găseşte personal calificat în ţară. • Un studiu a demonstrat faptul că o treime din personalul angajat pe posturi de management şi administraţie din insulele Cayman, sunt din afara ţării. • Rezultatul este unul simplu, Banii plătiţi cu titlu de salarii, nu vor fi cehltuiţi în ţara respectivă, ci în ţara de origine a angajatului. • Un angajat portughez al unui hotel, trimite bani acasă în fiecare săptămână şi cheltuie foarte puţin. • Multe ţări cer ca managerii companiilor să fie, în marea lor majoritate, angajaţă din rândul locuitorilor ţării respective. • Se încurajează astfel pregătirea personalului din rândul locuirorilor ţării.

15. Investirea capitalului • În primele stagii de dezvoltare a turismului, sunt cerute investiţii masive în infrastructură şi facilităţi. • Ţările mai puţin dezvoltate nu pot face aceste investiţii din banii locali, drept urmare ele apelează la alte ţări pentru asistenţă. • Aceşti investitori vin, construiesc, atrag turiştii şi trimit banii spre ţările lor de origine. • Chiar dacă o mare parte din câştiguri se pierde, acestă ţări slab dezvoltate au nevoie de investitorii străini. • Datorită acestor factori, pierderile pot fi însemnate.

16. Generarea de profit • Banii proveniţi din turism ajută la creşterea profitului intern brut al ţării. • Unele sectoare economice produc mai mulţi bani decât altele. • Venitul generat este diferenţa dintre totalul care intră în ţară şi ceea ce se cheltuie peste hotare. • Unele sectoare ale economiei beneficiază mai mult de pe urma turismului. • Primele industrii care beneficiază sunt inductria băuturilor şi a restaurantelor, cea a cazării, a tarnsporturilor,etc • La fel de mult beneficiază industria de inchiriere maşini, industria imobiliarelor,etc

17. Câştiguri ce revin Guvernului • Guvernul primeşte bani din: • taxe stabilite pentru salariile personalului angajat în turism; • taxe indirecte stabilite pentru clienţi • companiile deţinute de către stat. • Guvernului din Bahamas, de exemplu, îi revin bani din: • • vamă • • accize • • taxe pe proprietăţi • • taxe pe automobile • • taxe pentru veniturile din jocurile de noroc • • taxe de timbru • • schimb valutar • • taxe din chirii

18. Forţa de muncă • Se estimează că peste 60 millioane de ocur de muncă sunt generate, în toată lumea, de sectorul turismului. Cele mai multe sunt generate în SUA sau în ţările cu tradiţie turistică bine conturată. • Se pot astfel trage anumite concluzii. • Există o relaţie strânsă între forţa de muncă şi veniturile generate Există efecte directe şi indirecte pentru ambele. Tipul de activitate practicată generează locuri de muncă diferite. • Industria hotelieră, de exemplu, tinde să genereze mai multe locuri de muncă. Sunt, de asemenea, sectoare care cer investiţii masive; Cerinţele pentru joburi pot afecta numărul locurilor de muncă. Multe dintre locurile de muncă nu au cerinţe exclusive. • Numărul poziţiilor de management este redus şi este adesea ocupat de cei din ţara respectivă. Caracterul sezonal al turismului trebuie luat în considerare.

19. Dezvoltarea afacerilor mici • O mare parte din afacerile din turism sunt de mici dimensiuni, adesea deţinute de familie. • Ar putea fi vorba despre taxi, un mic magazin de suveniruri sau o tavernă. Modul în care mariile companii, cum sunt cele de transport, vor putea crea legături cu aceste firme mici, va determina numărul de locuri de muncă generate. În ţările dezvoltate, firmele mici nu pot face faţă cererii mari, de aceea creşte numărul importurilor, se pierde astfel din venit şi din numărul locurilor de muncă. • O serie de factori influenţează modul în care turismul interferează cu afacerile mici: • Tipurile de distribuitori locali; • Posibilitatea acestora de a răspunde cererii; • Dezvoltarea turismului în zona respectivă; • Tipul de turism practicat. • Tot mai mulţi turişti caută autenticitatea. Este indicat ca aceştia să aibă posibilitatea de a se caza în locuri special amenajate, care să reprezinte zone, să mănânce mâncare tradiţională, să cumpere suvenirurile făcute de artizanii locali,etc.

20. Structura economică • Se crede că turismul alterează structura economică a unei destinaţii. • Există totuşi şi alte efecte pe care turismul le poate avea. • Cea ma mare schimbare se produce la nivelul locurilor de muncă a localnicilor. Unii fermieri îşi abandonează casele şi au tendinţa de a se angaja în turism. Terenurile au, astfel, de suferit. • Multe schimbări se produc şi în utilizarea terenurilor. Unele ţări mai puţin dezvoltate se bazează doar pe două ramuri, agricultură şi turism.. O dată cu dezvoltarea turismului, creşte şi competiţia pentru terenuri. Preţul terenurilor creşte şi el. • Pe de altă parte, turismul poate ajuta la diminuarea fenomenului de depopulare a zonelor rurale. • În Scoţia, de exemplu, femeia care deţine taverna din sat poate fi căsătorită cu poştaşul. Dacă turismul din zonă cade, localnicii vor pierde nu doar taverna, ci şi pe poştaşul lor.

21. Costuri de natură economică • Inflaţia şi preţul terenurilor • o dată cu dezvoltarea turismului, va creşte preţul terenurilor şi a produselor din zonă. • Chiar dacă un proprietar nu doreşte să-şi vândă terenul, valoare va creşte datorită creşterii taxelor şi impozitelor. Sezonalitatea • Multe activităţi turistice au caracter sezonier. Chiar şi aşa, este nevoie de investiţii mari pentru a pune pe picioare astfel de activităţi. Costul construcţiilor este unul din cele mai mari şi trebuie luat în considerare.Datorită caracterului sezonier şi a investiţiei mari, afacerile din turism trebuie să obţină un profit mai mare. • Perioada de amortizare a investiţiei este mai mare decât în cazul alto domenii de afaceri. • De multe ori, este nevoie de investiţii venite din partea statului.

22. Costuri de natură economică Serviciul public • Turismul este considerat drept un domeniu de activitate care nu necesită servicii publice. De exemplu, nu va fi nevoie de şcoli pentru copiii turiştilor însă copiii angajaţilor în doemniul turistic vor avea nevoie de astfel de unităţi. • Oricum am privi problema, dezvoltarea turismului dintr-o zonă poate duce la majorarea unor servicii publice care pot afecta rezidenţii, cum ar fi taxele de colectare a gunoiului menajer. Costul de oportunitate • Atunci când guvernul începe să folosească resursele limitate pentru a dezvolta turismul, uită, de cele mai multe ori, să reinvestească sumele provenite din activităţile tristice în domeniile de interes. • Costul de oportunitate apare atunci când un sector se dezvoltă pe baza altui sector de activitate.

23. Costuri de natură economică Dependenţa de sectorul turistic • Nu este indicat ca o naţiune să se bazeze doar pe veniturile provenite din turism. • Dezvoltarea turismului este afectată de o serie de factori, atât interni (creşteri de preţ) cât şi externi (probleme politice, fluctuaţii valutare,etc). • Cheia este dezvoltarea unei economii în balanţă, unde sectoarele se sprijină reciproc. • Într-o economie tradiţională, se trece de la sectorul primar (ferma, mineritul, pescuitul, etc.) la manufactură, sectorul secundar sau servicii. • Ţările care se bazează doar pe agricultură şi turism nu vor trece prin faza intermediară de dezvoltare. Lipseşte fundaţia pe care va fi construit între sistemul turistic, iar acest fapt este destul de periculos.

24. Impactul asupra economiei

25. Impactul asupra societăţii Densitatea turistică • La anumite evenimente şi în anumite destinaţii turistice, un număr mare de turişti poate staţiona. Abordând caracterul sezonier, în celelalte luni ale anului, înafara sezonului, numărul turiştilor va fi foarte mic. • Există două abordări cu privire la densitatea turistică. • Împrăştierea turiştilor din punct de vedere geografic. • Construcţia unor locuri speciale, unde vor exista doar turişti. Efectul de simulare • Are loc atunci când localnicii încearcă să preia cât mai mult din obiceiurile celor care le vizitează ţara. • Străinii aduc cu ei diferite obiceiuri şi anumite tipuri de comportamente.

26. Impactul asupra societăţii Migraţia • Un alt efect al turismului este migraţia muncitorilor de la sat la oraş sau chiar dintr-o ţară în alta. • Un alt aspect important este utilizarea femeii şi a tinerilor în câmpul muncii. Chiar dacă cei din vest au acceptat destul de uşor această idee, alte ţări nu văd această abordare ca fiind una potrivită. Comportamentul consumatorului • O dată cu dezvoltarea turismului, magazinele locale vor importa o mulţime de produse, pentru a face pe plac turiştilor. Aceasta se întâmplă din crednţa localnicilor despre produsele importate ca fiind de o calitate superioară. • La fel şi localnicii care, o dată ce câştigă mai mult, vor cere din ce în ce mai multe produse din import. Unii numesc acest proces progresiv însă nu iau în considerare importanţa ce trebuie acordată produselor locale.

27. Impactul asupra societăţii  Identitatea • Pentru o comunitate este important să îşi păstreze identitatea chiar dacă încearcă să se plieze după cerinţele turistului. • În cele mai multe cazuri, în încercările de a atrage cât mai mulţi turişti, unele ţări îşi pierd din tradiţiile lor unice.  Moralitatea • Se consideră că turismul creşte rata infracţionalităţii şi a obiceiurilor neortodoxe. • Infracţionalitatea. Relaţia dintre turism şi infracţionalitate a fost demonstrată. Acolo unde există mulţi turişti, cu mulţi bani, vor fi mereu jafuri, spargeri, atacuri,etc • Jocurile de noroc. Chiar dacă unele destinaţii se bazează pe jocurile de noroc (Las Vegas şi Atlantic City în US, Monte Carlo şi Tijuana în Mexico) nu a fost demonstrată legătura dintre turism şi pariuri.

28. Cum măsurăm impactul social? • Există un anumit"index al nemulţumirilor turiştilor". • Pentru a vedea unde se situează o anumită destinaţie, trebuie măsurat impactul asupra societăţii. • Procesul dezvoltării turismului nu trebuie lăsat nesupravegheat. Iată cele 5 stagii aşe impactului 1. Euforia • Este primul stagu al impactului pe care turismul îl are asupra membrilor comunităţii. • Localnicii se mândresc cu faptul că turiştii au ales ţara lor pentru a-şi petrece vacanţa 2. Apatia • O dată cu dezvoltarea turismului, turiştii sunt luaţi ca atare. • Accentul cade pe creşterea veniturilor.

29. Cum măsurăm impactul social? 3. Iritarea • La un moment dat numărul turiştilor atinge cote iritante. • Străzile devin supra-aglomerate, restaurantele sunt neîncăpătoare şi localnicii resimt discomfortul. 4. Antagonismul • Atunci când localnicii încep să pună anumite probleme ale comunităţii (crime, furturi, creşterea taxelor) pe seama turiştilor, problemele nu sunt departe de a apărea. • Comportamentul faţă de turişti se schimbă. 5. Stagiul final • În acest stagiu, localnicii uită scopul pentru care turiştii au fost atraşi spre ţara lor. • Dezvoltarea turismului a schimbat, definitiv, starea comunităţii. • S schimbă şi tipurile de turişti iar destinaţia turistică nu mai poate căpăta forma iniţială.

30. Impactul asupra societăţii

31. Impactul asupra culturii Culturaeste formată din credinţe, valori, atitudini şi comportamente care există într-o anume comunitateşi care sunt moştenite din generaţie în generaţie. Cultura se referă la aspecte precumcodul muncii, modă, arhitectură, istorie, limbă, religie, educatie, traditii, activităţi recreaţionale, artă, muzicăşi gastronomie. Turismul poate avea impact asupra tutror acestor elemente ale culturii. Schimbări culturale • Cultura se schimbă o dată cu pătrunderea influenţelor din jur. • Turismul accelerează acest proces deoarece pune faţă în faţă mai multe cilturi. În timpul prcesului, ambele culturi se schimbă. • Atunci când o cultură puternică întâlneşte una mai puţin puternică, cea din urmă se schimbă mai mult.

32. Impactul asupra culturii Arta şi manufactura • Proceul schimbării conţine trei etape. • În prima fază, obiectele manufacturate tradiţional, mai ales cele cu caracter religios, înce să se piardă. • Apoi începe producţia de masă care ia locul unicatelor. • Ca şi răspuns la acestea, o parte a turiştilor vor căuta, din nou, produse manufacturate şi astfel se va dezvolta o mică industrie în acest sens. • În multe ţări, arta tradiţională a fost readusă la viaţă tocmai pentru a face pe plac turiştilor. • Iniţial, o formă a acestei arte a fost ţinută în viaţă prin turism; • Turismul poate încuraja exploatarea artelor tradiţionale, ca urmare a cererii turiştilor.

33. Impactul asupra culturii Evenimentele • Orice cultură are o serie de evenimente şi festivaluri legate de trecutul istoric sau de obiceiurile străvechi. • Atunci cînd evenimentul este schimbat, de dragul turiştilor, esenţa se pierde. De multe ori turismul a contributi la o involuţie culturală. • Turismul poate fi privit ca o punte de legătură între turist şi gazdă. • Schimbările se produc, de cele mai multe ori, asupra culturii ţării gazdă. • turiştii ar trebui să se poarte ca nişte şcolari şi să înveţe cât mai mult din locurile pe care le vizitează. Motivul pentru care turiştii vin într-o altă ţară este să experimenteze o nouă cultură. • Cultura unei anumite ţări trebuie prezentată într-un mod plăcut, atractiv pentru turist

34. Impactul asupra mediului Impactul poate fi pozitiv sau negativ. • În zonele slab dezvoltate, turismul poate aduce beneficii asupra mediului (îmbunătăţirea sistemului de canalizate, managementul deşeurilor, etc). • În zonele dezvoltate, turismul poate aduce efecte negative, cum ar fi poluarea. • Mediul înconjurător este un factor important pentru turist, unele destinaţii fiind recunoscute pentru acesta. • Ideal ar fi ca o anumită zonă să fie modernizată, pentru a se ridica la standardele turiştilor dar să păstreze din caracterul aparte al zonei. • De cele mai multe ori însă, turismul intră în conflict cu mediul înconjurător.

35. Impactul asupra mediului Impactul asupra conservării mediului • Turismul a încurajat reabilitarea şi restaurarea multor clădiri şi monumente istorice. • În orăşelul Cape Cod din SUA, centru vechi a fost restaurat şi au fost păstrate casele vechi şi farurile din apropriere. • Un alt efect pozitiv al turismului a fost asupra clădirilor vechi care au fost transformate în structuri de primire turistică. • În oraşul Savannah, Georgia, o serie de depozite aufost transformate în hoteluri, restaurante şi magazine. • Turismul a influenţat şi conservarea unor resurse naturale. • În Africa au fost construite mai multe parcuri naţionale, nu doar din dorinţa de a crea un habitat pentru animale dar şi pentru a atrage turişti. By adding an economic incentive to the preservation of wildlife, it becomes more attractive. Peste 207,200 km au fost transformaţi în astfel de parcuri.

36. Impactul asupra mediului • O serie de restricţii au fost impuse în unele zone, datorită activităţii turistice. • Unele au survenit în urma unui număr prea mare de turişti care s-au perindat prin zonă. • În alte cazuri s-a interzis accesul la unele atracţii turistice. Exemplul Stonehenge este cel mai concludent, turiştii fiind nevoiţi să admire de la 10 km. Iniţial, ei puteau să se plimbe printre marile pietre. • Restricţii similare au fost impuse la Parthenonul din Grecia. • În multe centre istorice ale Europei, traficul a fost închis. • Dacă unii sunt de părere că turismul duce la exploatarea pozitivă a culturii şi mediului, alţii spun ă turismul influenţează negativ şi că trebuie controlat intensiv.

37. Impactul asupra mediului • Utilizarea turistică a unei anumite destinaţii va avea efecte asupra zonei respective. • Mediul înconjurător se alterează atunci când o zonă este utilizată de prea mulţi oameni. • Efectele pot consta în: • Poluare şi congestionarea populaţiei • Alterarea mediului înconjurător şi schimbări ecologice • Costuri ridicate pentru prevenirea poluării • Costrui mari pentru construirea ariilor protejate • Costuri mari pentru elaborarea de proiecte • Costuri pentru păstrarea nealterată a monumentelor istorice

38. Impactul asupra mediului Resursele de apă Solul Poluarea vizuală Managementul deşeurilor Poluarea prin sunet

39. Impactul asupra mediului

40. Impactul avut de către diferitele companii din turism

42. Autoevaluare • Care sunt cele 5 caracteristici ale turismului? • Atunci când turistul plăteşte o noapte de cazare la un hotel, banii pot fi utilizaţi în 3 feluri. Care sunt acestea şi care este impactul asupra comunităţii? • Menţionaţi beneficiile economice ale turismului asupra comunităţii. • În ce fel se poate implica guvernul în activitatea turistică? • Identificaţi principalele costuri din activitatea turistică. • Care este impactul social al turismului asupa comunităţii? • Menţionaţi cele 5 stagii ale "indexuluiritării turistului”. Ce factori apar atunci când o destinaţie trece de la un stagiu la altul? • Cum afectează turismul cultura locală? • Cum poate influenţa turismul, în mod pozitiv, mediul înconjurător?

43. Teme de seminar • Turismul are o serie de caracteristici economice. Discutaţi efectul acestora. • Identificaţi impactul direct şi indirect al sumelor cheltuite de către turişti. • În ce fel ajută turismul o anumită destinaţie? Ce poate face o destinaţie pentru a maximiza profitul? • În ce fel poate afecta turismul din punct de vedere social, cultural şi al mediului, o destinaţie? • Ce poate face o destinaţie pentru a minimiza efectele negetive ale turismului? • Poate fi susţinută ideea conform căreia turismul de afaceri are un impact negativ, în timp ce turismul recreaţional are un efect pozitiv?