PROFESOR UNIVERSITAR DR. IOSIF DORIN BARDAC DOCTORAND Dr. Luminita Mihaela Dumitra ş

1. “CONSIDERATII PRIVIND INTERFATA DINTRE EPIDEMIOLOGIE SI MEDICINA MUNCII PRIVIND MORBIDITATEA PROFESIONALA ŞI CEA LEGATĂ DE PROFESIE INTR-UN SPITAL JUDEŢEAN” PROFESOR UNIVERSITAR DR. IOSIF DORIN BARDAC DOCTORAND Dr. Luminita Mihaela Dumitraşcu

2. INTRODUCERE • Exista două mari probleme în ţările dezvoltate dar şi la cele în curs de dezvoltare- negarea cu buna ştiinţă a cazurilor de accidente sau boli profesionale şi lipsa raportării chiar atunci când au fost recunoscute de medicii personalului sanitar. • Un procent de 5-10% din salariaţii ţărilor în curs de dezvoltare şi 20-50% din cei care lucrează în ţările industrializate( cu cateva excepţii) au servicii adecvate de medicina muncii. În SUA, 40% din totalul forţei de muncă reprezentând 130 milioane de salariaţi nu au incă acces la aceste servicii. • Afectarea stării de sănatate a salariaţilor are în orice domeniu consecinţe mari, atât asupra economiei naţionale cât şi la nivel internaţional, iar pierderile economice legate de cazurile de boală profesională sunt enorme. • Am expus de asemenea, fenomenele demografice şi de morbiditate în România, resurse materiale şi umane ale sistemului sanitar românesc, precum şi dinamica fenomenelor demografice cu date cuprinse între 1989 şi 2003, din acest studiu se constată în raport cu subiectul cercetat eradicarea unor boli infecţioase inclusiv ca factor de risc dar şi reemergenţa unora dintre ele: morbiditate crescută prin tuberculoza, sifilis şi menţinerea la nivele crescute a infecţiei HIV/SIDA. • EVULUTIA SPERANTEI DE VIATA LA NASTERE Perioada Total Masculin Feminin • 1974 – 1976 69,69 67,37 71,97 • 1984 – 1986 69,74 66,78 72,78 • 1994 – 1996 69,05 65,30 73,09 • 1996 – 1998 69,24 65,46 73,32 • 1999 – 2001 71,19 67,69 74,84 • 2002 – 2003 71,32 67,64 75,06 • 2003 – 2005 71,76 68,19 75,47 Tabel nr.1 Structura personalului medical in Romania (Sursa Institutul Naţional de Statistică)

3. Studiul de cohorta prospectiv, pe care il prezentam mai jos s-a bazat pe un chestionar anonim aplicat medicilor si personalului medical in decurs de un an, in cateva sectii ale spitalului judetean analizat si personalului administrativ (TESA) din acelasi spital (lotul martor). • Medicii si personalul medical au raspuns fara probleme intrebarilor, fiind prima oara cand cineva se interesa de sanatatea si stilul lor de viata (habitual aceasta categorie de personal este perceputa ca fiind obligata sa trateze si sa sfatuiasca pe altii). • Lotul de studiu a fost format din 91 de persoane, medici, asistente si infirmiere. • Lotul martor a fost aproximativ similar format din personal administrativ contabil (functionari). Dupa aplicarea chestionarului la lotul martor am constatat ca nu erau expusi acelorasi factori de risc si nu sufereau de aceleasi afectiuni intrucat lucrau intr-un mediu de munca total diferit care le impune un stil de viata complet distinct. • Vom prezenta in tabele factorii de risc profesional pe profiluri de activitati medico-sanitare (rezultate din raspunsurile lotului investigat) si morbiditatea legata de profesie asa cum a reiesit din analiza facuta in cateva sectii ale spitalului analizat.

4. FACTORI DE RISC PROFESIONAL CONSIDERAŢI PE PROFILURI DE ACTIVITĂŢI MEDICO-SANITARE Tabel nr. 2

5. Tabel nr.2

6. MORBIDITATEA LEGATA DE PROFESIE LA PERSONALUL MEDICO-SANITAR DINTR-UN SPITAL JUDEŢEAN 1. SECŢIA - UNITATEA DE PRIMIRE URGENTE Tabel nr.3 Din 39 de angajaţi ( medici + asistente medicale şi personal de îngrijire ) examinate, 14 dintre aceştia au suferit de afecţiuni determinate , favorizate de factorii de risc din mediul de muncă , ceea ce reprezintă un procent de 38%. Factorul de risc cel mai des încriminat în acest sector este cel biologic ( bacterii, virusuri, paraziti ) şi este în concordanţă cu specificul acestei categorii de activităţi medicale.

7. 2. SECŢIA CHIRURGIE Tabel nr.4 Din cei 7 medici expuşi examinaţi medical de către cabinetul medical de medicina muncii, 4 dintre aceştia sunt diagnosticaţi cu afecţiuni cardio-vasculare severe ( HTA st.I , II, CICr sau HTA st. I, II şi Diabet zaharat tip II ), ceeea ce reprezintă un procent de 57%. Din cele 55 cadre medicale şi infirmiere examinate medical, 13 sunt diagnosticate cu afecţiuni cardio-vasculare şi respiratorii care ar putea fi favorizate/ determinate de factori de risc din mediul de muncă. Evoluţia acestor boli, raspunsul terapeutic pot fi deasemenea influenţate negativ de factorii de risc din mediul de muncă. Toate acestea, conduc la uzura prematură a organismului şi scăderea calităţii vieţii. Din analiza datelor de mai sus, se constată că procentul medicilor a căror stare de sănătate este afectată , este de 1,3 ori mai mare decât a cadrelor medicale şi auxiliare ( infirmierele).

8. 3. SECŢIA NEUROLOGIE Tabel nr.5 Factorii de risc descrisi, cumulaţi, nu permit refacerea capacităţii de muncă în totalitate, ducând în tinp la manifestări de oboseală cronică ( astenie fizică, irascibilitate, insomie, palpitaţie, tulburări de concentrare, dureri precordiale ). Există deci un cumul de factori de risc care pot duce în timp la uzura prematură a organismului. Din 23 de persoane examinate medical( medici şi asistenţi medicali, infirmiere) 12 sunt diagnosticate cu afecţiuni care ar putea fi determinate/favorizate de factori de risc din mediul de muncă.

9. 4. SECŢIA DE BOLI INFECTIOASE Tabel nr.6 Din analiza datelor medicale, referitoare la starea de sănatate a personalului medical din secţia de Boli infectioase a Spitalului Judeţean , se constată ca din cei 4 angajaţi cu studii superioare ( 3 medici şi 1 biolog) 2 sunt diagnosticaţi cu HTA, HTA şi CICr ( adică un procent de 50%). De asemenea, în randul cadrelor medii, s-a declarat un caz de îmbolnavire profesională – este vorba de o hepatită cronică cu virus C.

10. 5. LABORATOR ANATOMIE PATOLOGICĂ Tabel nr.9 Din cei 10 angajaţi examinaţi: medici, biologi, asistente medicale – 6 ( 60%) sunt diagnosticate cu afecţiuni favorizate/determinate de factori de risc din mediul de muncă.

11. DISCUTII • Analizând datele de morbiditate generala putem concluziona: • Factorii de risc existenţi la nivelul Spitalului Judeţean sunt: • -- agenţii biologici ( bacterii , virusuri, paraziţi); • -- suprasolicitarea neuropsihică ( determinate de caracterul de urgenţă al unor cazuri, teama de a nu pierde bolnavul, teama de boală: HIV, HAV, HVB,numărul insuficient de medici); • -- alţi factori ( efort fizic, ortostatism prelungit, factorul chimic ). • Aceştia de regulă acţioneaza ca un cumul de factori de risc asupra organismului personalului expus determinând sau favorizând apariţia unor îmbolnăviri. • Cele mai multe afecţiuni înregistrate sunt cele cardiovasculare, osteo-articulare, respiratorii. • Afecţiunile datorate exclusiv agenţilor biologici sunt mai puţin cuantificate. S-a constatat că acestea nu sunt înregistrate în fişele medicale ale personalului ( ex. infecţiile respiratorii acute, infecţiile urinare, infecţiile conjunctivale, infecţiile tegumentelor). • De asemenea, s-a constatat o anumită reţinere în rândul personalului în a-şi declara afecţiunile cornice de teamă ca la o eventuală disponibilizare de personal sa fie selectaţi.

12. Morbiditatea profesională în România Tabel nr.8

13. MORBIDITATEA PROFESIONALĂ ÎNTR-UN SPITAL JUDEŢEAN CERCETATA ÎN ULTIMII 10 ANI ( SURSA : REGISTRUL DE BOLI PROFESIONALE AL DIRECŢIEI DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ) 1. D.N. – 20 ani, sex feminin, de profesie îngrijitor de curăţenie, angajată în secţia medicală; vechimea în muncă – 5 luni. A fost diagnosticat cu : PLEUREZIE TBC DREAPTĂ CRONICĂ; SCIZURITĂ DREAPTĂ. Anul depistării: 2001. 2. P.C. – 50 ani, sex feminin , de profesie asistent medical, angajat în secţia de primire urgenţe; vechimea în muncă – 33 ani. A fost diagnosticată cu : MENINGITĂ TBC. Anul depistării: 2002. 3.L.E. – 46 ani, sex feminin , de profesie spalatoreasă, angajat în secţia spălătorie; vechimea în muncă – 7 ani. A fost diagnosticată cu: ASTM BRONŞIC PROFESIONAL. Anul depistării: 2003. 4. M.I. – 52 ani, sex feminin, de profesie soră medicală, angajat în secţia boli infecţioase; vechimea în muncă -15 ani. A fost diagnosticată cu : HEPATITA CRONICA CU VIRUS C. Anul depistării: 2004. 5. I.P. – 43 ani, sex feminin, de profesie asistentă medicală, angajat la Unitatea de primire urgenţe; vechimea în muncă – 12 ani. Este în curs de cercetare dosarul de înregistrare a unei boli profesionale, fiind diagnosticată cu : TUBERCULOZĂ PULMONARĂ. Anul depistării: 2005.

16. Grafic Nr.1

17. Grafic Nr.2

18. Grafic Nr.3

19. Grafic Nr.4

20. Grafic Nr.5

21. Grafic Nr.6

22. CONCLUZII CU PRIVIRE LA MORBIDITATEA PROFESIONALĂ ŞI LEGATĂ DE PROFESIE INTR-UN SPITAL JUDEŢEAN • 1. Morbiditatea profesională la nivelul Spitalului Judeţean nu a fost inregistrată până în anul 1989, neexistând în registrul de declarare a bolilor profesionale nici un reper • 2. Situaţia existentă la ora actuală (2006) arată un numar de 5 boli profesionale declarate şi investigate pe locul I fiind tuberculoza pulmonară (2 cazuri) • 3. În ceea ce priveşte morbiditatea legată de profesie (din lotul de 91 investigat format din medici şi asistente medicale) am concluzionat că există riscuri mari de îmbolnavire legate de tipul de activitate medicală, de vârsta şi vechimea în muncă şi de timpul petrecut în unitatea medicală (ture, gărzi) • 4. Afecţiunile cele mai frecvent intalnite la personalul medical căruia i s-a aplicat chestionarul (în acest stadiu al studiului) au fost hipertensiunea arterială pe primul loc, obezitatea, poliartrita, hipotiroidia, cardiopatia ischemică cronică, infecţii diverse cu stafilococ, histerectomie post fibromatoză uterină • 5. Lotul martor este format din personalul administrativ care lucrează în Spitalul judeţean.

23. ASPECTE PRIVIND MORBIDITATEA PROFESIONALĂ ŞI LEGATĂ DE PROFESIE INTR-UN SPITAL JUDEŢEANREZUMAT • Introducere: • Lucrarea prezinta factorii de risc ocupţionali frecvent întâlniţi în unităţi sanitare cu paturi, din spitalele judeţului - agenţi fizici; agenţi organici; agenţi chimici; agenţi biologici; în urma unui studiu descriptiv, tip anchetă de cohortă ( prospectiv ). • Sunt investigaţi factori de risc profesional pe profiluri de activităţi medico-sanitare ( în relaţie directă cu specificul şi constrângerile locului de muncă ). • Studiul a început în anul 2004,prin aplicarea unui chestionar confidenţial la 91 de medici specialişti şi asistente medicale din mai multe secţii spitaliceşti. • Material şi metoda: • Studiu descriptiv – anchetă analitica prospectiva ( de cohortă) şi analiza ergonomică a locurilor de muncă din spital. • Rezultate: • Am identificat factorii de risc profesional pe profiluri de activităţi medico-sanitare în secţiile unde s-a efectuat analiza ergonomică a locului de muncă, cei mai frecvenţi fiind suprasolicitarea fizică , suprasolicitare neurosenzorială, radiaţii ionizante, agenţi patogeni variaţi datorita contactului direct cu bolnavul, toxicitatea unor medicamente, etc. • Afecţiunile cel mai frecvent întâlnite la personalul medical în legatura cu ergonomia locului de muncă au fost: • Hipertensiunea arterială; • Obezitatea; • Poliartrita; • Hipotiroidie; • Cardiopatia ischemică cronică; • Infecţii diverse cu stafilococ; • Histerectomie post fibromatoză uterină. • Concluzii: • Între anii 2004 – 2006, la nivelul spitalului unde s-a efectuat studiul , au existat un număr de 6 boli profesionale declarate şi investigate, pe locul I fiind tuberculoza pulmonară ( 2 cazuri ), conform registrului de declarare a bolilor profesionale de la nivelul A.S.P.Teleorman ( spitalul un are registru de declarare a bolilor profesionale ). • În ce priveste morbiditatea legată de profesie, din lotul de 91 persoane investigate, medici şi asistente medicale, am concluzionat că riscurile mari de imbolnavire sunt legate de tipul de activitate medicală, de vârsta şi vechimea în muncă, precum şi de timpul efectiv petrecut în unitatea sanitară

24. DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ TELEORMAN CHESTIONAR • Vă mulţumim că aţi fost de acord să completaţi acest chestionar. El va servi drept bază pentru un studiu privind starea de sănătate a medicilor din judeţul Teleorman. Nu vă cerem să vă daţi numele, prin urmare răspunsurile dumneavoastră vor rămâne anonime şi confidenţiale. • Q1. Vârsta ( ani împliniţi )…………. • Q2. Sexul 1. masculin • 2. feminin • Q3. Starea civilă: 1. căsătorit • 2. coabitez cu o persoană • 3. necăsătorit • 4. divorţat • 5. recăsătorit • 6. separat • 7. văduv • Q4. Spitalul……………………………………………………………………………… • Q5. Secţia………………………………………………………………………………… • Q6. Cabinet medical familie sau specialitate ( precizaţi )……………………………….. • ……………………………………………………………………………………………. • Q7. De cât timp lucraţi ca medic ?................................... • Q8. Faceţi gărzi de noapte ? 1. da • 2. nu • Q9. În general aţi putea spune că sănătatea dumneavoastră este: • excelentă • foarte bună • bună • mediocră • proastă • Q10. Suferiţi de o boală cronică transmisibilă ( de când sunteţi medic ) ? • da (precizaţi )……………………………. • nu • Q11. Suferiţi de o boală cronică netransmisibilă ( de când sunteţi medic ) ? • da (precizaţi )………………………………. • nu • Q12. Ati suferit vreo interventie chirurgicala de cand sunteti medic ? • da ( precizaţi)………………………………… • nu • Q13. Fumaţi ? 1. da a) 1-5 ţigări pe zi; • b) 6 -10 ţigări pe zi • c) 11-20 ţigări pe zi • d) mai mult de 1 pachet pe zi • nu

25. Q14. Consumaţi alcool ? 1. da, zilnic a) numai la masă 1-2 pahare • b) pâna la 1 l. alcool slab • c) peste 1 l. orice fel de alcool 2.da, ocazional • 3.nu • Q15. Consumaţi droguri ? 1. da, zilnic a) somnifere • b) sedative • c) tranchilizante • d) altele ( precizaţi )………………. • 2. nu • Q16. Care este înălţimea dumneavoastră ? ………………….. • Q17. Care este greutatea dumneavoastră ?.............................. • Q18. Care este ultima valoare a TA ?..................................... • Q19. Când aţi efectuat ultimul control medical de rutină ? • în urmă cu un an • acum. câţiva ani • niciodată • Q20. Faceţi exerciţii fizice ( înot, gimnastică , etc. )? • întotdeauna • deseori • uneori • rareori • foarte rar • Q21. Unde vă petreceţi vacanţele ? • în familie • în staţiuni de vacanţă din ţară • în străinătate • nu am avut vacanţă în ultimii ani • Q22. Dacă ar fi să alegeţi din nou, ce carieră v-ar interesa ? • …………………………………………………………………………………. • Q23. Considerati că se respectă precauţiunile universale de prevenire a infecţiilor nosocomiale la locul dumneavoastră de muncă ? • 1. da • 2.nu • Q24. Ce părere aveţi despre drepturile socio-economice ale medicului ? • sunt modeste dar nu se pot influenţa în acest moment ( tranzitie ) • nu sunt în concordanţă cu valoarea profesională şi importanţa socială a profesiei • sunt multumitoare, oferă un standard social normal • Q25. Consideraţi specialitatea dumneavoastră un stres profesional ? • da • nu