ROLUL MICILOR COMUNITĂŢI ÎN DEZVOLTAREA ENERGIEI REGENERABILE

1. ROLUL MICILOR COMUNITĂŢI ÎN DEZVOLTAREA ENERGIEI REGENERABILE Master Surse de Energie Regenerabile şi Alternative Coordonator Ştiinţific Prof. Dr. Ioan Stamatin Masterand Ciprian Florea iunie 2012

2. Tematica Prezentării • Introducere. Probleme globale şi Necesitatea utilizării energiei regenerabile • Rolul micilor comunităţi în dezvoltarea energiei regenerabile. Studii de caz • Concluziile studiilor de caz • Concluzii finale

3. Introducere. Probleme Globale şi Necesitatea Utilizarii Energiei Regenerabile Consum crescut de energie ieftină Optimizare economică Mobilitate Creşterea populaţiei Schimbarea priorităţilor pe piaţa energiei Creştere economică. Prosperitate ? Independenţă economică Exploatarea necugetată a resurselor naturale Sprijin public si coeziune socio-economică Criza petrolului Subvenţionarea energiei

4. Rolul Micilor Comunităţi în Dezvoltarea Energiei Regenerabile • Studiu de caz: compararea situaţiilor actuale din trei localităţi cu sub 100.000 de locuitori: • Contextul local • Scopul proiectelor • Rolul părţilor implicate • Impactul proiectelor • Pot micile comunităţi locale să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice prin activităţile şi proiectele legate de energie? • Cum pot fi acestea integrate într-o strategie de dezvoltare locală sustenabilă?

5. Vaxjo (Kronoberg, Suedia) – “Fossile Fuel Free City”, 2030 • Populaţie: 70.000 locuitori • Cel mai verde oraş din Europa în 2011 • Programul SESAC (Sisteme de Energie Sustenabilă în Oraşe Avansate) • Reducerea cu o treime a emisiilor de dioxid de carbon pe cap de locuitor (1993-2010)

6. Vauban (Freiburg, Germania) – “Car Free City” • Populaţie: 6.000 de locuitori • De două ori mai puţine maşini la mia de locuitori decât în Freiburg • Viziunea ONG-ului Forum Vauban (1993): durabilitate ecologică, economică şi socială

7. Sunndal (Norvegia) – “Dezvoltare Urbană în Perspectivă Climatică” • Populaţie: 7.300 de locuitori • Finalistă a Nordic Energy Municipality 2011 • Schimbarea energetică şi climatică: parte integrantă a planificării urbane

8. Concluziile Studiilor de Caz • Problema etică a sustenabilităţii • Autonomie locală, eliminarea comerţului şi transportului pe distanţe lungi • Economii locale şi resurse locale pentru satisfacerea nevoilor locale • Comunităţi controlate de sisteme participative • Individualism competitiv înlocuit de colectivism auto-suficient • Sistem economic alimentat de alte ţeluri decât cele neoclasice • Proiectele sunt condiţionate de existenţa unui context local favorabil • Vaxjo: absenţa producătorilor de petrol, resuerse pentru energie din biomasă, Plan Energetic in legislaţia suedeză, politicieni vizionari • Vauban: “Forum Vauban”, implicarea cetăţenilor, proiect de la zero • Sunndal: utilizarea terenurilor existente, prezenţa celui mai mare producător european de aluminiu • O singură viziune, abordări diferite • Taxarea emisiilor • Reducerea distanţelor şi a traficului • Reproiectarea utilizării resurselor deja existente la nivel local • Evoluţia strategiilor locale • Eficientizare utilizarii resurselor • Eliminarea infrastructurilor tradiţionale • Oportunităţi pentru utilizarea resurselor locale • Politici locale • Utilizarea eficientă a energiei în clădiri publice ‹–› cerere • Decizii stimulatoare pentru producţia locală =› locuri de muncă, programe de formare profesională • Densificare urbană • Cererea de noi servicii =›dezvoltarea pieţei locale

9. Concluzii • Idei pentru strategii durabile, dar având în vedere necesitatea unor proiecte locale specifice; • Aplicabilitate limitată de contextul local; • Investiţii în eficientizarea consumului şi producţia locală de energie din surse regenerabile => perspective economice pozitive pe termen lung, consolidarea identităţii locale; • Implementarea surselor de energie regenerabile şi crearea sistemelor energetice eficiente la nivel local contribuie activ la rezolvarea problemei globale referitoare la schimbările climatice.

10. VĂ MULŢUMESC