560 likes | 1.43k Views
FAMILIA SPIROCHETE Dr. Ioana Colosi & Dr. Carmen Costache. FAMILIA SPIROCHETE. structură helicoidală (6-20 μ m) flexibili Mobili endoflagel in spatiu periplasmic “tirbuson” Gram negativ unele nu se colorează în col. Gram ( Treponema ) importante în patologia umană :
E N D
FAMILIA SPIROCHETE • structură helicoidală (6-20 μm) • flexibili • Mobili • endoflagel in spatiu periplasmic • “tirbuson” • Gram negativ • unele nu se colorează în col. Gram (Treponema) • importante în patologia umană: • genurile Leptospira,Treponema, Borrelia
Genul Treponema • specii patogene pentru om: • Treponema pallidum • Treponema pertenue • Treponema carateum • specii comensale: • cavitatea bucală • în asociere cu anaerobi nesporulaţi (Genul Fusobacterium) → angina fuso-spirilară Plaut-Vincent
Genul Treponema • T.pallidum-sifilisul (lues); • T. carateum - pinta; • T.pertenue-pian. • Pinta şi pianul • boli nevenerice • în zone tropicale şi subtropicale.
Sifilisul • Boala venerica, specific umana • descris în Europa începând cu secolul XV (1490), • fiecare naţiune: boală “importată” de la vecinii geografici • ex. Englezii o numeau boală franţuzească, • francezii “boală italiană”, etc. • numele de Syphilis • Fracastorius (Syphilis sive Morbus Galicus) • folosit de Ovidiu în scrierile sale • Transmiterea predominant pe cale sexuală • leziuni exudative • contact cu mucoasa intactă sau pielea lezată.
Treponema pallidumSifilisul • Căile de contaminare: • contact sexual • nesexuală • transplacentar • transfuzii de sânge (foarte rar)
Sifilisul 3 stadii: • S.primar (2-10 săptămîni) • şancru dur-nedureros • se vindecă spontan în 75% din cazuri în aprox. 14 zile. • cel mai frecvent localizat la nivelul • organelor genitale, • anusului • cavitatea bucală, • se poate întîlnii la aproape orice nivel (ex.sifilisul “inocenţilor”, pe degete la ginecologi sau stomatologi) • adenopatie satelită
TREPONEMA SIFILIS PRIMAR- SANCRU DUR
Sifilisul • Sifilisul secundar săpt.3-8 - septicemie sifilitică • sindrom asemănător cu gripa, • se poate vindeca spontan, • evoluează cu • rush generalizat : puternic contagios • rozeole sifilitice (cutanate • alopecie arială • plăci mucoase decolorate • In 15 % din cazuri acesta trece in stadiul 3
Sifilisul • Sifilisul terţiar • tratament inadecvat sau netratati • tuberculi (gome sifilitice) în diverse organe. • la nivelul mucoaselor, ficatului, ochilor, articulaţiilor, oaselor, musculaturii, SNC • se multiplică fie rămân dormante. • Evolutie: • rash asimptomatic • vindecare spontană • SNC: tabes dorsal => instabilitate posturală => genunchi umflaţi (semnul Charcott)
Sifilis tertiar Gome sifilitice
Tratament • Penicilină G sau Peniciline retard.
Treponematozele non-venerice • endemice zone calde/umede • Transmise prin contact direct. • Boli: • bejel (Treponema pallidum endemicum) • in zona Mediteraneana arida • Africa • pian (T.pertenue) • pinta (T.carateum ) • America Centrala si de Sud. • Tratament: penicillina
Genul Leptospira Caractere generale: - peste 100 de specii saprofite şi patogene • Lungime: 4-9 µm, • spire regulate şi fine; • Carlige la capete • mobile, • mişcare „în serpentină”
Leptospiroza Genul Leptospira • specii saprofite (L.biflexa) • patogene (boala Weil) = L.interrogans • 200 serovariante, • Importantă: L.icterohemoragie • Rezervor • animalele (porc, câine, pisică, şobolan) • excreta prin urina => ape, nămol, sol • Contaminarea umană • alimente • piele lezată (baie), • mucoase,
Variante serologice patogene- depasita- L.icterohemorragiae→ b.Weil → şobolan L.gripo-typhosa →febra de nămol→ şoarece L.pomona → b.tinerilor porcari → porcul L.canicola →tifos canin → câinele L.hebdomadis →febra de 7 zile →rozătoare
Genul Leptospira • rezervor = animalele • prin urina acestora ape şi nămol, • alimente • piele lezată, mucoase contaminarea umană; • determină leptospiroza = antropozoonoză.
Genul Leptospira Transmiterea: - contact direct cu sângele, urina sau organele (rinichi) unui animal infectat - contact direct cu solul/apa contaminate cu leptospire - pătrunderea în organism: prin leziuni superficiale ale pielii, mucoaselor; - contactul: profesional, băi în sezonul cald în bălţi, mlaştini, la pescuit, vânătoare - transmiterea transpacentară posibilă - omul bolnav, care elimină leptospirele prin urină = sursă de infecţie.
Genul Leptospira • Persoanele expuse: • regiuni mlăştinoase, orezării, mine • (umiditatea, temperatura relativ constantă şi prezenţa rozătoarelor favorizează persistenţa în natură a leptospirelor); • care lucrează în contact cu animalele • (caracter de boală profesională).
Leptospiroza = boala infectioasa acută: • febră, • cefalee, • dureri musculare, • afectarea • rinichilor, • ficatului, • sistemului nervos • cardiovascular. • A fost descrisă prima dată de Adolf Weil în 1886.
Leptospiroza Sindrom • febril, • icteric, • hemoragic, • Renal: • nefropatie cu proteinurie moderata, • Urina: hematii proaspete, umbre eritrocitare, leucocite, cilindri hialinici, celule epiteliale renal. • ziua 7-10: oligurie/anuria; • Posibil: IRA • reversibila • meningeal.
Leptospiroza • Tratament: • Penicilină G, • Tetraciclină, • Ampicilină. • Profilaxie: • reguli de protecţia muncii (mănuşi, cizme de cauciuc), • NU îmbăieri în apele de lângă crescătorii de animale, • clorinarea apei din bazinele de înot.
Genul Borrelia 1.Bburdgorferi → boala Lyme • Borrelia burgdorferi sensu lato • Borrelia burgdorferi sensu stricto • Borrelia afzelii • Borrelia garinii 2.B.recurrentis febra recurenta → variabilitate antigenică
Genul Borellia B.burgdorferi->boala Lyme. • Transmiterea la om - prin căpuşe. • Simptome asemănătoare cu gripa + leziune cutanată • eritem cronic migrator • mialgii, • artralgii.
Boala Lyme • = boala infecţioasă articulară, neurologicăşi cardiacă, • agent etiologic Borrelia burgdoferi. • Vector: căpuşe, Ixodes spp. • I.scapularis, I. pacificus I.ricinus - Europa • Rezervor - mai multe mamifere, • cerbii, caprioarele • Boala Lyme: în Europa, America şi Australia.
Boala Lyme - Evoluţie • Faza primară: • eritem cronic migrator • 3 zile - o lună dupăînţepătura căpuşei • Leziunea cutanată dispare în trei săptămâni • + febră • + dureri articulare şi musculare. • Faza secundară: • pusee de eritem, • manifestări neurologice, cardiace • dureri articulare. • Durată: de la câteva săptămâni până la câteva luni. • Faza terţiară: • la mai mulţi ani dupăînţepătură; • dermatită cronică atrofiantă, • reumatism cronic al uneia sau mai multor articulaţii • atingeri cerebrale.
Boala Lyme Tratament: • Penicilină, • Amoxicilină, • Ceftriaxonă, • Tetraciclină, • Doxiciclină.
Boala Lyme • Diagnosticul - clinic, cel de laborator - dificil. • Diagnostic direct: • Produsul patologic: sângele periferic microorganism spiralat (impreganţie argentică) • Izolare pe medii complexe (prin cultivare le scade virulenţa) • PCR (reacţia de polimerizare în lanţ)
Boala Lyme Diagnostic indirect, serologic: • IF indirectă • ELISA (IgM, IgG) • Western blot (IgM, IgG). • ELISA pt depistarea IgM sau IgG pentru Borrelia burgdorferi, • confirmat prin test Western blot
Borrelia recurrentis - determina febra recurentă -incubaţie 3-10 zile -episoade de febră care durează 3-5 zile , afebrilitate 10 zile apoi din nou febră şi cefalee. - se transmite prin paduchiide corp. • Tratament: • Penicilină, • Eritromicină, • Doxiciclină.
Febra recurenta • Diagnostic direct • Produsul patologic: sângele periferic • frotiu Giemsa; inegal spiralat • Inoculare la animale • ( şobolan intraperitoneal), • după 2-4 zile se face frotiu col. Giemsa. • Diagnostic serologic: RFC • antigenele sunt spirochete din cultură • Mulţi dintre cei infectaţi cu borrelii au VDRL pozitiv !