460 likes | 1.07k Views
SURMENAJUL LA ELEVI. Asist.Univ. Dr. LIGIA GRAD DR.LEOVEANU IONUT HORIA. Oboseala. Fenomen fiziologic normal Datorat suprasolicit ării SNC,sistemului muscular,altor organe Manifestare:modificări biochimice,fizice,psihologice,generale Necesită întreruperea activităţii[1].
E N D
SURMENAJUL LA ELEVI Asist.Univ. Dr. LIGIA GRAD DR.LEOVEANU IONUT HORIA
Oboseala • Fenomen fiziologic normal • Datorat suprasolicitării SNC,sistemului muscular,altor organe • Manifestare:modificări biochimice,fizice,psihologice,generale • Necesită întreruperea activităţii[1]
Tipuri de oboseală • Acută • Cronică • Generalizată • Psihică • Fizică • Musculară • Vizuală • Auditivă
Oboseala acută • Stare tranzitorie • Rezultă dina activitate excesivă,prelungită • Rol de semnal de alarmă • Sistem de apărare a organismului
Oboseala cronică • Datorată efectelor cumulative • Duce la deteriorarea funcţiilor organismului • Nu se recuperează prin odihnă,somn • Surmenaj • Teamă,apatie,labilitate,cefalee,ameţeli, • Anorexie,tulburări CV,Respiratorii • ↓atenţie,Vreacţie,vigilenţa,precizia,coordonarea,acomodarea ochiului
Teorii • Autointoxicării cu acid lactic:anaeroboiză • Epuizării rezervelor energetice de Glucoză • Reacţiei nespecifice generalizate la stres: Hans Shelye • Grandjean: -sistemului activator:dispoziţie crescută pentru muncă; - sistemului inhibitor:induce oboseala generalizaă
4 stadii ale oboselii • Fiziologică:reacţii hormonale normale • Patologică:~,↑corticosteroizii în urină • Astenie musculară • Epuizare
Sistemul de inhibare Intră în acţiune în : • Monotonie • Distres • Conflicte • Mediu nefavorabil • Alimentaţie neraţională • Boală,durere,indispoziţie,disfuncţiiorganice [6]
Sistemul de activare SA • Stimulat în mediu favorabil • Condiţii bune materiale,morale,interumane • Se conştientizează starea de necesitate • Se dezvoltă emoţii pozitive • Aptitudini,exerciţii,antrenamente care cresc excitaţia SA
Comportarea ergotropă Hess • Stimulii externi determină: • Raţionament voluntar • Creşterea: • TA • Puls • Metabolism • Tonus muscular • Glicogeneză[5]
Surmenajul • Tulburări ale stării generale:paloare,↓G cearcăne,insomnii,greţuri,vărsături,inapetenţ • Tulburări de vedere • HTA,hta,extrasistole • ↓imunităţii:↑עangină,gripă,hepatită • Prelungire convalescenţă • Tulburări atenţie,↓memorare • Instabilitate psiho-motorie
Raportul excitaţie-inhibiţie3 faze • I.egalizare:reacţie egală la un excitant slab şi unul puternic • II.paradoxală:recţie slabă la un excitant puternic,reacţie puternică la unul slab • III.ultraparadoxală:reacţie nulă la ambii excitanţi:slab şi puternic,datorită inhibiţiei[2]
Factori care influenţează oboseala şcolară • Elevul • Mediul socio-familial • Cadrele didactice • Organizarea şcolii
Mediul fizic şi social • Microclimatul: zgomot, lumină,T, Ur, V curenţi aer produce comfort/discomfort • Orarul stabileşte ritmul funcţiilor biologice, al meselor şi somnului. • 30% din orarele şcolare din Braşov sunt greşite: ore duble, discipline grele la prima lşi la ultima oră,materii uşoare în aceeaşi zi.
Factorul social • Stilul didactic,dinamica orelor • Interesul,motivaţia,atitudinea faţă de profesori şi colegi condiţionează randamentul şcolar • Structura familiei,condiţiile social-economice,preocupările de timp liber influenţează starea de sănătate şi odihna elevului
Material şi metodă • Am aplicat un chestionar cu 25 de itemi, Elaborat de ISP Bucureşti,Compartimentul de Igienă Şcolară, care analizează regimul de activitate şi odihnă, explorează cauzele oboselii,momenul cînd apare şi simptomele. • Se analizează modul de petrecere al timpului liber şi comportamentul alimentar.
Rezultate şi discuţii • Din răspunsurile a 23 de elevi ai clasei a Xa de la Liceul de Muzică rezultă: • Majoritatea 14 se simt obosiţi seara şi la sfârşit de săptămână, 5 dimineaţa şi la început de săptămână, 3 permanent. • Cauza:orele prea numeroase:13 şi lipsa de odihnă suficientă:10, ambele :6 şi 2 :obiecte de studiu prea dificile. • Temele au un volum mare şi un conţinut greu la matematică:13,română:13,biologie5, chimie,
Programul de acasa • Pregătirea temelor: 1-2 ore: 23 elevi • Sâmbăta,duminica: 1-3 ore :14 elevi • Somnul:suficient 8-9 ore:13 subiecţi,9-10 ore:4, peste 10 ore :1,sub 7 ore:5. • 2 elevi dorm zilnic dupăamiaza, 1 uneori.
Alte cauze ale oboselii • Începerea prea devreme dimineaţa:7,30 • Nerespectarea pauzelor dintre ore • Deplasarea de la domiciliu la şcoală prea lungă:60 minute pentru 3 elevi, 4o minute pentru 13, 15 minute pentru doar 7 elevi.
Timpul liber • 12: activităţi artistice • 9: sport • 6: petreceri • 5: lectură • 4: spectacole • 3: programe TV
Timp petrecut în aer liber • ≥ 3 ore: 12 elevi • 2 ore: 7 elevi • o oră: 3 elevi • Deloc:1 elev
Norme fiziologice • Clasele I-IV: 25 ore/săptămână • Clasele V-VIII: 30 ore/săptămână • Clasele IX-XII: 40 ore/săptămână • Studiu individual: • Clasele I-IV :1-2 ore/zi • Clasele V-VIII: 2-3 ore/zi • Clasele IX-XII: 3-4 ore/zi
Observaţii • Durata mai mare de pregătire acasă: • Reprtizarea deficitară a temelor • Sarcini prea numeroase, prea grele pe zi • Programă prea încărcată • Stil didactic necorespunzător
Rezultate în lume • Capacitatea de lucru scade la ultima oră,numărul de greşeli la teste creşte cu 58% faţă de prima oră. • Anchetă UNESCO : 50 de ţări: clasele • I-IV:20-34 ore/săptămână, sub norma de 25/săptămână • 6 ţări: sub 30 ore/săptămână
Măsuri • Alternanţa orelor care solicită senzoriul: I sistem de semnalizare, cu cele care solicită sistemul II de semnalizare: gândire-limbaj. I: educaţie plastică, muzicală, fizică II: ştiinţe,scriere,citire,istorie. Coeficient ponogenic:matematica,fizica, chimia,limba latină,greacă,limbi moderne, istorie,geografie,gimnastică.[7]
Nevoia de toxice • Alcoolul,tutunul,cafeaua accentuează starea de oboseală • Chestionarul CORT: comportamentele cu risc pentru sănătate la tineri:2003-2005 • 16-17 ani 67,2% consumatori • 61% băieţi, 38,5% fete • Canabis,haşiş 92%,ecstasy11,4%,LSD 9,3%
Motivul consumului de droguri • Înlăturarea stresului • Producerea bunei dispoziţii • Efectul liniştitor • Favorizarea comunicării • Depăşirea conflictelor[1,3]
Dezvoltarea mică • Copiii dizarmonici mici şi foarte mici ca statură obosesc mai repede, la fel cei subponderali şi cu boli cronice. • Din 366 elevi ai Liceului de Muzică Braşov, numai trei elevi sunt sub media înălţimii minus două deviaţii standard, având nevoie de hormon de creştere.
Colegiul Unirea Braşov • Total elevi 2008/2009: 766 • 46 elevi cu boli cronice: 6,6% • 28 elevi clasa a VIII a • 4 cu minus G , 29% • 198 elevi clasa aXII a • 43 cu minus de G, 21,8%
Concluzii • Reducerea oboselii cronice se poate face prin scăderea numărului de ore dificile şi a programei prea încărcate, nu prin reducerea materiilor uşoare: sport, desen • Surmenajul este accentuat la copiii mici; ei trebuie bine hrăniţi şi trataţi cu acordul părinţilor, cu hormon somatotrop. • Oboseala este accentuată în bolile cronice; ele necesită supraveghere şi tratament de specialitate.
Bibliografie • Bărbat C.,Vlaicu B.Consumul de droguri la adolescenţii din Judeţul Timiş,Revista de igienă şi Sănătate publică,vol58nr4/2008 • Fuioagă E,Igiena copilului şiadolescentului UMF Bucureşti,1988,34-36 • Griffith Eduards,Drogurile,o tentaţie ucigaşă,Ed.Parala 45,2006,176-195 • Ruxandra Răşcanu, Psihologie medicală şi asistenţă socială, Ed.Societatea ştiinţifică şi tehnică Bucureşti,1986,6.5.2.3 Oboseala
Bibliografie • Mircea Tat,Medicina muncii, Ed.Viaţa Medicală Românească,Bucureşti,1990, pag.54-90 • Psihopedagogia educaţiei şi dezvoltării: Academia RSR,1983, Igiena munciişcolare • Norme de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor,Ord MS.1955/1995,pag 52.