1 / 98

Pediatrie anul V MG

Pediatrie anul V MG. Conf Dr. Oana M ărginean. Examenul de pediatrie. 1 test de verificare în scris sub formă de teste: 22 noiembrie > 5 00 puncte = nota 5 intrare la examenul final. Examenul final / conform programării în sesiune :

nuri
Download Presentation

Pediatrie anul V MG

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Pediatrie anul V MG Conf Dr. Oana Mărginean

  2. Examenul de pediatrie • 1 test de verificare în scris sub formă de teste: • 22noiembrie • > 500 puncte = nota 5 intrare la examenul final

  3. Examenul final / conform programării în sesiune: • - un caz clinic practic din patologia predată la cursuri + asistent (20% din nota finala) • Test grila in sesiune – complement simplu si multiplu • Absențe acceptate: 1 săpt stagiu clinic (20 ore) și 1 săpt de curs (4 ore)

  4. Neacceptare la examen • Absențe nemotivate peste nr acceptat • Absențe motivate medical peste 3 săptămâni • Verificare< 5

  5. PROGRAMA ANALITICĂ U.M.F. Tg. Mureş Disciplina Pediatrie I

  6. PROGRAMA ANALITICĂ • pt. cursul de Pediatrie an V Medicină Generală • anul univ. 2012/2013 • semestrul I şi II = 14 săptămâni • total ore curs = 56

  7. 1. Patologie neonatală – 6 ore • asfixia şi reanimarea • icterele patologice ale nou-născutului • infecţiile nou-născutului (TORCH – sindrom, septicemia) • SIDA

  8. 2. Patologia ap. resp. – 10 ore • bolile căilor aeriene superioare • otomastoidita sugarului • epiglotita şi crupul laringian • bronşiolita acută • pneumoniile bacteriene • pneumoniile interstiţiale • tratamentul pneumopatiilor • astmul bronşic

  9. 3. Patologia aparatului cardiovascular – 6 ore • cardiopatiile congenitale • endocardiomiopatii • pericardita • insuficienţa cardiacă • colapsul

  10. 4. Bolile colagenului vascular2 ore • reumatismul articular acut • artrita reumatoidă juvenilă • colagenozele - patogenie - date clinice generale

  11. 5. Afecţiunile tractului digestiv – 10 ore • bolile diareice acute • sindromul de deshidratare acută • sindromul de malabsorbţie • celiachia • fibroza chistică • intoleranţe alimentare • abdomenul cronic dureros (durerea abdominală recurentă) • refluxul gastro-esofagian • gastritele şi ulcerul la copil

  12. 6. Bolile carenţiale6 ore • rahitismul şi tetania • anemia feriprivă • malnutriţia protein-energetică

  13. 7. Afecţiunile reno-urinare4 ore • glomerulonefritele acute difuze • sindromul nefrotic • infecţiile tractului urinar

  14. 8. Diatezele hemoragice2 ore • purpura Schönlein-Henoch • purpura trombocitopenică imună • hemofilia

  15. 9. Patologia sistemului nervos2 ore • convulsiile • meningite şi encefalite

  16. 10. Oncopediatria4 ore • leucemiile • masele abdominale • tumoarea Wilms • neuroblastomul • limfoamele hodgkiniene şi nehodgkiniene • terapia suportivă – îngrijiri paleative

  17. 11. Boli de metabolism şi de nutriţie - 2 ore • diabetul zaharat

  18. Bibliografie • Cursurile de pediatrie (CD) + note de curs • Vademecum in pediatrie, I Muntean, sub red., Ed. Medicala, Buc, 2007 • Textbook of Pediatrics, Nelson, ed. XVI-a Baltimore, 2007, 2011 • Baghiu Despina Maria: Curs de pediatrie – Hematologie şi oncologie, UMF Tg. Mureş, l999. • E. Ciofu, Carmen Ciofu: Esenţialul în pediatrie, Ed. Medicală Amaltea, Bucureşti, 2000. • Lecţiuni de pediatrie (2008) l. Română • Des ECN - 2010

  19. ICTERELE PATOLOGICE ALE NOU-NĂSCUTULUI

  20. Definiţie • coloraţia galbenă a tegumentelor şi mucoaselor • prin ↑ valorii Bi serice • evident la nn la valori de 5-7 mg% Tipuri: • fiziologic • patologic • nuclear

  21. Etiologie • Icterul fiziologic • H-bilirubinemie neconjugată în care • BiT <12mg/100ml ser (n < 1,15 mml/l) • BiD<15% • 50-80% la nn la termen, 90% la prematur • cauze: - volumul sg. crescut • durata scurtă de viaţă a eritrocitelor fetale • eritropoieza ineficientă • conjugare hepatică deficitară • intensificarea circ. entero-hepatice

  22. Manifestări clinice • Icterul fiziologic • Clinic • din ziua 3 (după 48h de viaţă) • durează 7-10 zile la nn la termen • la prematur - valori mai mari şi durată până la 30 zile • fără hepatosplenomegalie

  23. Icter fiziologic TRATAMENT • tratament profilactic • alimentaţie precoce la sân • colostru - efect purgativ • tratament curativ - fototerapie

  24. Etiologie • Icterul patologic • tulb. de producere • tulb. de metabolism • tulb. de excreţie a Bi • în primele 24-36 h BiT >12mg% nn la termen • BiT >15mg/100ml ser la prematur • BiD>1,5-2mg% - icterprecoce(PATOLOGIC) • durată >10 zile la nn la termen >2 săpt. la prematur - icter prelungit

  25. Etiologie Icter precoce • b. hemolitică prin incompatibilitate Rh şi ABO • sferocitoza ereditară - boala Minkowski-Chauffard • anemie cu sferocite + febră • citomegalie • prematuri • icter febril • sediment urinar - celule în "ochi de bufniţă" Icter prelungit • continuând icterul fiziologic • atrezii intra/ extrahepatice

  26. Cauze de H-Bi-nemie indirectă BiI>85% din BiT Exces de producţie • incompatibilitate feto-maternă Rh/ AOB • sferocitoza ereditară • anemie hemolitică • policitemie • extravazare/ înghiţire sg. • accelerarea circ. entero-hepatic • factori genetici • inhib.din LM (Øalim 48h) Scăderea clearance-ului Bi • erori de metabolism • Crigler Najar • Dubin Johnson • Rotor-Schiff • Gilbert • tirozinoză • galactozemie • prematuritate • hipotiroidism, insuf. hipofizară, alim. la sân mama DZ • hipoperfuzie hepatică

  27. Cauze de H-Bi-nemie directă • septicemie BiD>15% din BiT • infecţii intra-uterine - hepatită neonatală • atrezie căi biliare intra/ extrahepatice • chist coledocian • obstrucţii ale canalelor biliare (tu., pancreas anular) • trisomie 18 • galactozemie, tirozinemie, metioninemie • sdr. Rotor-Schiff, Dubin Johnson • fibroza chistică • alim. parenterală totală prelungită • sdr. de bilă îngroşată

  28. Boala hemolitică neonatală • incompatibilitate feto-maternă Rh (eritroblastoză) sau incompatibilitate ABO • situaţii: • mama Rh - şi copilul Rh+ • mama O (I) şi copilul A (II) sau B (III) • hematiile fătului produc Atc la mamă, care trec în circ. fetală şi => hemoliză • Atg Rh - la I sarcină sensibilizează - al 2-lea copil - icter - apoi forme tot mai grave - sensibilizează şi transfuziile sau avortul

  29. Boala hemolitică neonatală • Atg A şi B - larg răspândite în natură • de aceea, izoimunizare de sarcină + • heteroimunizare prin infecţii, vaccinuri • boala hemolitică în sist. ABO apare de la prima sarcină • mai frecventă, dar mai uşoară decât b. hemolitică în sistemul Rh • NU afectează fătul i.u. • NU produce forme grave de icter în momentul naşterii • NU necesită dg. prenatal sau tratament postnatal

  30. Boala hemolitică neonatală • Atg A şi B - mecanism • mama cu grupa O (I) • aglutininele naturale ale celor cu grupa A(II) sau B(III) sunt de tip IgM, cu greutate moleculară mare - nu traversează placenta • aglutininele celor cu grupa O(I) - tip IgM şi IgG - cu greutate moleculară mică - traversează placenta

  31. Boala hemolitică neonatală • Fiziopatologie • hemoliză - hiperbilirubinemie – eritroblastoză (mec. Compensator) Clinic: anemie icter hepatosplenomegalie manifestări hemoragice neurologice

  32. Boala hemolitică neonatală Forme clinice: • anasarca feto-placentară (hidrops fetal) Nn are: - edeme generalizate - ascită - hepatosplenomegalie - paliditate - insuf. cardiacă Frecvent - făt mort, macerat • icter hemolitic: icter intens + hepatosplenomegalie • anemia hemolitică: f. cea mai uşoară. Se vindecă spontan. Dacă Hgb < 12 g% poate avea hepatosplenomegalie

  33. Boala hemolitică neonatală Dg. de laborator • grupa sg. şi Rh la părinţi şi copil • titrul de Atc la gravidă • test Coombs + evidenţiază Atc în serul mamei • hemograma la nn: anemie, Tr↓ • FP: eritroblaşti > 25%, Ret. > 6% • BiI din CO > 4 mg%

  34. Boala hemolitică neonatală Tratament profilactic - imunoprofilaxie anti-D (Ig specifice) • la femeia Rh - : 300 µg în primele 72 h după avort/ naştere la nn Rh+ • la nn Rh - de sex feminin proveniţi din mame Rh+ curativ În forme uşoare şi medii- fototerapie şi Fenobarbital 5-8 mg/zi, 3-4 zile

  35. Boala hemolitică - tratament În formele grave: • EST cu vol dublu (160 ml sânge/kg, se schimbă 85% din vol sg.) • Se foloseşte sg. integral cu Htc 40-45%, <48h vechime, grup O I Rh neg sau izogrup cu nn, dar Rh neg. • Imediat apoi fototerapie şi monitorizare Bi/6h, • EST se repetă dacă Bi creşte cu mai mult la ↑1mg/h • În hidrops imun/G mică - EST izovolumetrică – pt evitarea variaţiilor tensionale • sg. este extras prin A. ombilicală şi transfuzat prin VO

  36. Tipuri de icter- după mecanism de producere • Ictere hemolitice (prehepatice) • Ictere hepatocelulare • Ictere mecanice (posthepatice)

  37. A. Ictere hemolitice (prehepatice) • tegumente şi mucoase galben-pai (i. flavinic) • hemoliză • BiI crescută • urini închise de culoare • splenomegalie ± hepatomegalie Tratament • fototerapie • EST • FB

  38. B. Ictere hepatocelulare • septicemie • hepatite virale • boala herpetică • listerioză • toxoplasmoză congenit. • Intoxicaţii (tetra, steroizi, ) • deficite enzimatice cong. (Crigler Naijar, Dubin Johnson, Rottor Schiff) • galactozemie Caracteristici: • tegumente şi mucoase galben-portocalii • hepatomegalie fără splenomegalie • urini intens colorate • scaune acolice • Bi↑directă şi indirectă • transaminaze şi aldolaze ↑ uneori, tardiv Tratament - diete specifice, antibiotice, corticosteroizi - în hepatite neonatale de etiol. neprecizată - 21-28 zile

  39. C. Ictere mecanice (posthepatice) • malformaţii ale căilor biliare intra şi extrahepatice (atrezii, agenezii) • compresia căilor biliare intra şi extrahepatice (bride, ggl, tu) Caracteristici: • debut - a 2-a săpt. de viaţă • icter progresiv verdinic • BiD↑ • urini hipercrome • scaune acolice • hepatomegalie • probe hepatice + • Tratament • chirurgical - săptămânile 4-8 • NU mai repede pt că poate fi sdr. de colestază • NU mai târziu - ciroză biliară

  40. 3. Icterul nuclear (encefalopatia hiperbilirubinemică) - Bi >25mg% la nn matur, 10mg% la prematur • consecinţa efectului toxic al H-Bi-nemiei indirecte (neconjugată, nelegată de albumină) asupra SNC • Clinic: icter + spt. neurologice (hipotonie, adinamie, supt dificil, hipertonie, opistotonus, convulsii, crize de apnee) • Bi i (nelegată) penetrează bariera HE, în primele 2-4 zile de viaţă şi se fixează de nucleii cenuşii bazali • clinic: - letală - subletală - deficite în dezv. SNC

  41. Icterul nuclear Factori de risc: • boala hemolitică • prematuritatea • acidoza • asfixia • hipoproteinemia • hipoglicemia Evoluţie • gravă, adesea deces Encefalopatia cronică: • ataxie • atetoză • surditate • deficit mintal

  42. TRATAMENT • Fototerapia • risc de ↑ a BiI>capacit. de legare a albuminei • ↑ periculoase ale Bi • prematuri • echimoze extinse • b. hemolitică • Exsanguinotransfuzia- indicaţii • corectarea anemiei severe • prevenirea icterului nuclear • septicemie • CID • dezechilibre metabolice severe

  43. TRATAMENT • Exsanguinotransfuzia (ET) • dacă mama are Rh -, la nn se determină: - hemogramă, grup sg., Rh, Bi, test Coombs • ET în primele ore după naştere dacă: • nn cu icter, paloare, edeme, hepatomegalie, st. gen. alterată • st. gen. bună, dar test Coombs diect +, Hb <11g% la nn matur, <14g% la prematur • Bi din CO > 4mg% şi ↑ cu 0,5 g/h

  44. TRATAMENT • Exsanguinotransfuzia (ET) • ET se efectuează când: • Bi - 25 mg% la nn la termenfără asfixie - 20 mg% la nn la termencu asfixie • Bi - 18-20 mg% la nn prematur fără asfixie - 15 mg% la nn prematur asfixiat • ET se repetă dacă Bi ↑ la valori de risc neurologic

  45. TRATAMENT • Exsanguinotransfuzia • sânge proaspăt (24h de la recoltare) - la nn suferind • sânge iradiat - dacă a primit transfuzie i-uterin • sânge heparinat • sânge gluco-citrat

  46. INFECŢIILENOU-NĂSCUTULUI

  47. INFECŢIILE NOU-NĂSCUTULUI • Rezistenţa scăzută a nn. la infecţii (datorită particularităţilor sale morfofuncţionale), conferă infecţiilor nn. următoarele caracteristici: • frecvenţă crescută (> 1%) • tendinţă la generalizare • simptome sărace, atipice • evoluţie gravă (mortalitate 20 – 30%)

  48. Clasificare Clasificarea se face după momentul infectării. Deosebim: • Infecţii prenatale (antepartum) • Infecţii intranatale (intrapartum) • Infecţii postnatale (postpartum)

  49. I. Infecţiile prenatale • infecţii intrauterine; în funcţie de perioada când acţionează asupra produsului de concepţie =>embrio- sau fetopatii • deşi produse intrauterin, se pot manifesta şi postnatal => semne de infecţie la nn., mai ales, în primele 3-4 zile de viaţă • infecţiile prenatale - cunoscute sub denumirea de TO*RCH sindrom

More Related