Profesor Cadâr Emilia cadar_emilia @ yahoo

1. Şcoala cu clasele I - VIII "Gheorghe Ţiţeica" - Constanţa Evoluţia în timp a sistemelor de amenajare teritorială Lecţii – clasa a V-a Profesor Cadâr Emilia cadar_emilia@yahoo.com

2. Evoluţia în timp a sistemelor de amenajare teritorială Viaţa omului este legată nemijlocit de mediul în care trăieşte. Cu mii de ani în urmă oamenii: - îşi procurau hrana vânând, pescuind şi culegând plante sălbatice. • îşi schimbau deseori teritoriul, erau migratori, • îşi acopereau corpul cu frunze, piei şi blănuri de animale • se adăposteau în peşteri, grote scorburi. Peştra Altamira - Spania Peştera Lescaux - Franţa

3. Primele forme de organizare: ceata, ginta, tribul Factori care au dus la dezvoltarea semnificativă a vieţii: • descoperirea focului • cultivarea cerealelor şi a altor plante, domesticirea şi creşterea animalelor (omul a devenit agricultor). Au apărut şi primele îndeletniciri noi: • păstoritul • cultivarea plantelor • meşteşugurile: ţesutul, olăritul, torsul, împletitul etc • confecţionarea armelor şi a uneltelor În urmă cu 10 000 de ani s-a trecut de la prima fază a aşezărilor primitive neorganizate la faza celor organizate şi astfel au apărut primele aşezări umane stabile – satele.

4. Treptat, au apărut primele tipuri de adăposturi primitive construite cu materialele oferite de mediul înconjurător: • săpate în pământ (bordeie) • construite din lemn sau piatră • din stuf şi paie • din piei de animale (corturi) • din chirpici (paie şi lut) • pe ape (locuinţe lacustre) • din cărămizi de lut ars la soare • din blocuri de gheaţă (iglu-uri) În perioada antichităţii apar diferenţele sociale şi locuinţele se deosebesc prin întindere şi confort. Nicolae Grigorescu Ion Andreescu

5. Unele vetre de sat mai dezvoltate s-au transformat mai târziu în târguri, cetăţi şi... Sâtca Doamnei Târg Cetatea de la Grâdistea Muncelului - Sarmizegetusa, centru politic si militar al dacilor Ruinele cetăţii de la Deva Amfiteatrul - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizecetusa – capitala Daciei romane

6. mai apoi în oraşe. Oraşele au început să fie înconjurate de ziduri de apărare, ridicate împotriva cotropitorilor. În urma erupţiei vulcanului Vezuviu în anul 79 d.C., oraşul Pompei a fost distrus şi acoperit de un strat gros de cenuşă şi piroclastite. Atena Tomis, actuala Constanta

7. Datorită conflictelor care apar locuinţele, şi chiar localităţile, vor fi fortificate cu valuri de pământ şi piatră, cu şanţuri de apărare şi ziduri puternice. Dacii şi-au construit primele aşezări pe cursul apelor, majoritatea lor trăind la sate.Primele oraşe antice, pe teritoriul ţării noastre au fost Histria, Callatis şi Tomis Romanii au avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea localităţilor şi a gradului de civilizaţie: • Au dezvoltat vechile oraşe • Au creat noi aşezări urbane Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa fost capitala Daciei romane, situată la o distanţă de 40 de km de Sarmizecetusa Regia, capitala Daciei. • Au construit drumuri • solide de piatră • Au introdus sisteme de irigaţii şi de canalizare Băile termale de la Gioagiu-Bîi, antica Gemisara Arenele romane din Nîmes, sudul Franţei • Au construit băi publice şi arene Vedere a debuşării colectorului Cloaca Maxima în râul Tibru

8. Evul mediu: • Oraşele şi-au dezvltat funcţia de apărare (ziduri groase şi înalte, şanţuri înconjurătoare) – adevărate oraşe –cetăţi • Locuinţele şi grăsinile erau în jurul unei clădiri sau construcţii centrale (casa seniorului, biserică, piaţă, cetate, catedrală) • Străzile au devenit curând înguste, întunecoase, nepavate, lipsite de canalizare şi neigienice. Până în urmă cu 300 de ani, aşezările umane principale au fost: - Cetatea sau fortăreaţa, caracterizată prin ziduri de apărare şi turnuri de control - Oraşul propriu-zis (târgul), format dintr-o cetate înconjurată de ziduri şi partea din jurul cetăţii, unde trăiau meşteşugarii şi negustorii.

9. Sighişoara - lectură Pentru prima dată în anul 1280 a fost ridicată aici o cetate. În secolul al XIV-lea sub cetate s-au stabilit mestesugari organizati în bresle puternice, care au ridicat în jurul cetăţii un zid de apărare din piatră, lung de 930 metri şi înalt de 4 metri. În secolul al XV lea, zidul a fost supraînalţat cu 3-4 metri, iar în următorii 200 de ani, înălţimea zidului pe alocuri atingea şi 15 metri. Au fost ridicate 14 turnuri, care poartă numele breslelor care le-au ridicat. 9 turnuri se văd şi astăzi, cel al tăbăcarilor, al cositorarilor, al giuvaergiilor, al frângherilor, al măcelarilor, al cojocarilor, al croitorilor, al cizmarilor, al fierarilor şi turnul cu ceas. Numai există turnul ţesătorilor, lăcătuşilor, al dogarilor, al bărbierilor.

10. În secolele XI-XII populaţia era organizată în obşti săteşti conduse de un cneaz. Prin unirea mai multor obşti s-au creat voievodatele şi cnezatele. După unirea Ţării Româneşti cu Moldova (1859) sub denumirea de România ţara a fost organizată administrativ în judeţe. Această împărţire teritorială s-a păstrat şi după unirea României cu Transilvania, 1918. Epoca modernă, considerată că a început la noi în ţară la sfârşitul secolului XVIII, constituie o nouă fază în evoluţia aşezărilor urbane datorită revoluţiei industriale. Creşte forţa de muncă în industrie, apar meserii şi activităţi noi, apar noi materiale, tehnologii şi metode lucru în domeniul construcţiilor, şi nu numai. Aceste progrese se reflectă şi prin modul cum arătau locuinţele şi cum erau organizate localităţile în ansamblul lor. Efectele industrializării în toate oraşele mari ale lumii au condus la : - dărâmarea zidurilor de apărare a oraşului şi extinderea rapidă a teritoriului acestuia; - apariţia centrului urban, cu activităţi administrative, comerciale şi industriale; - dezvoltarea oraşului de la centru spre exterior, condiţionată de nevoia de noi locuinţe - un rol important în dezvoltarea oraşelor l-au avut căile comerciale (terestre şi maritime) Începând cu anul 1950, marile oraşe devin aglomerări urbane, cu tendinţe de supradimensionare, cu creşterea traficului urban şi implicit a poluării.

11. Definiţii • Aptitudine = înclinaţie, calitate, însuşire pentru a realiza în bune condiţii o activitate • Breaslă = asociaţie de meşteşugari cu aceeaşi profesie (breasla cizmarilor, a fierarilor) • Meserie = îndeletnicire bazată pe cunoştinţe obţinute prin şcolarizare şi prin practică • Meşteşug = meserie, îndeletnicire / artă, măiestrie • Meşteşugar = persoană calificată într-un meşteşug • Ocupaţie = îndeletnicire, activitate • Factorii ce au determinat activităţile dintr-o regiune au fost: • relieful • resursele existente (sare, cărbuni, petrol etc) • clima • flora şi fauna

12. Temă de lucru Alegeţi o clădire din oraşul vostru şi o caracterizaţi urmărind planul de lucru: • Locaţia (unde este amplasată) • Când a fost construită • Ce destinaţie are • Precizaţi câteva activităţi care sunt desfăşurate în acea clădire • Enumeraţi caracteristici arhitecturale sau aspecte exterioare • Ce vă place la această clădire • Ce îmbunătăţiri sau modificări consideraţi că i-ar fi necesare • Însoţiţi materialul de cel puţin o imagine a clădirii alese Opera House este una dintre clădirile cu arhitectură modernă ce susţin contrastul vechi-nou în Sydney Observaţie:Materialul realizat va fi îmbunătăţit pe perioada parcurgerii întregului modul