Patologie Medical ă

1. Patologie Medicală Noţiuni de semiologie Noţiuni de medicină internă

2. SEMIOLOGIE

3. Semiologia constituie «abecedarul şi gramatica clinicii» (I. Goia). • Semiologia este disciplina clinică, care se ocupă cu studiul, descrierea şi interpretarea simptomelor şi semnelor omului bolnav (semeion = semn, logos = ştiinta). Scop: • stabilirea diagnosticului (diagnosis = discernamant) cu cele 2 componente ale sale: • diagnosticul pozitiv, determinarea exactă a bolii; • diagnosticul diferenţial, diferenţierea bolii de alte afecţiuni cu manifestări asemănătoare.

4. Noţiuni generale de semiologie Dg.poz.= simpt.+semne+explorari paraclinice Simptom=manif.subiectiva a bolii Semn= manifestare obiectiva a bolii Sindrom=simptome si semne comune mai multor boli

5. Metodă şi conţinut Există: • 1.metode clinice: anamneza, examenul obiectiv (clinic, fizic) • 2.metode complementare: de laborator, date paraclinice (diverse explorări)

6. Metodă şi conţinut • 1.Metode clinice • Anamneza-istoricul medical al pacientului • date subiective reprezintă acuzele resimţite şi relatate de pacient şi se numesc simptome (ex.: durere, greaţă, dispnee). • Examenul obiectiv • date obiective– sunt informaţiile obţinute de medic prin examinarea bolnavului şi se numesc semne (paloare, edem, obezitate).

7. Metodă şi conţinut: • 2. Metode complementare • Investigaţii paraclinice • obţinute prin diverse metode tehnice de investigatii (biochimice, bacteriologice, radiologice, imagistice, endoscopice, etc). • Aceste explorări nu înlocuiesc datele clinice dar le urmează şi le completează pe acestea

8. ANAMNEZA (ana + mnesis = reamintire) • reprezintă totalitatea datelor obţinute de medic în convorbirea cu bolnavul sau însoţitorii acestuia. Importanţa anamnezei în diagnostic este foarte mare: • permite evidenţierea simptomelor în faza iniţială a bolii,când modificările morfologice pot fi minime, • poate reprezenta singura metodă de diagnostic a unor boli (ex.: angina pectorală) • uneori arată cauza bolii: traumatisme, noxe profesionale • orientează examenul obiectiv

9. Anamneza se efectuează conform unui plan în etape: • ·date personale: • sex, vârstă, domiciliu, profesie, stare civilă • ·motivele internării: • ordonate pe categorii de sisteme şi aparate • ·antecedente • Antecedente heredocolaterale • Antecedente personale patologice • Antecedente personale fiziologice • ·condiţii de viaţă şi muncă: • alimentaţia, locul de muncă, condiţii de trai • ·istoriculbolii: • debutulbolii,simptomatolgie • evoluţie, tratamente urmate

10. EXAMENUL OBIECTIV GENERAL =Examenul obiectiv este o metodă clinică de explorare, cu ajutorul simţurilor, evidenţiind semnele bolii.

11. Examenul obiectiv evaluează • Starea generală a pacientului • Atitudinea pacientului • Starea de conştienţă • Starea de nutriţie • Greutate, înalţime, indice de masă corporeală IMC • Aspectul facies • Aspectul extremităţilor : mâini, degete, picioare • Aspect fanere (păr, unghii): • Aspectul tegumentelor şi mucoaselor: culoare, consitenţa, structură • Apreciază ţesutul subcutanat, edemul • Evaluarea limfoganglionilor periferici

12. Examenul obiectiv evaluează • Apreciază aparatul loco-motor: consistenţă şi troficitate muşchi • Apreciază aparatul osteo-articular • Apreciază aparatul respirator: aspect torace, frecvenţa respiraţiilor/min, zgomotele fiziologice şi patologice respiratorii • Apreciază apartaul cardio-vascular: zgomote cardiace/min, TA, pulsurile periferice, zgomotele cardiace, suflurile patologice • Apreciază aparatul digestiv: aspect abdomen, sensibilitata sau prezenţa tumorilor intraabdominale • Aprecierea ficatului şi splinei • Apreciază aparatul uro-genital: micţiuni, senibilitate • Evaluare organe simţ şi sistem nervos: acuitate vizuală, auz, miros, senibilitate tactilă, reflexe • Evaluare sân, tiroidă, tuşeu rectal

13. Stabilirea diagnosticului • Anamneză + diagnostic clinic • Examen obiectiv

14. Stabilirea diagnosticului • Diagnosticul clinic • presupune stabilirea diagnosticului numai pe baza datelor clinice • Ex.: sindrom pleural: junghi toracic, febră, tuse seacă, matitate, murmur vezicular diminuat • Sindromul • reprezintă un ansamblu de simptome şi semne ce se pot întâlni în una sau mai multe boli • Ex.: sindromul anemic, sindromul diareic, etc.

15. Stabilirea diagnosticului • Diagnostic clinic sindroame clinice + diagnostic final • Explorări complementare sau paraclinice

16. Stabilirea diagnosticului • Diagnosticul pozitiv (de boală) • se formulează pe baza explorărilor paraclinice • Ex: sindromul pleural examen radiologic pleurezie • Ex: sdr. anemic colonoscopie cancer colonic • Diagnosticul diferenţial: excluderea altor afecţiuni cu ajutorul datelor clinice şi paraclinice

17. Diagnosticul pozitiv este urmat de stabilirea terapieişi a prognosticului • Terapia: modificare stil de viaţă, regim igieno-dietetic, tratament medicamentos, endoscopic, chirurgical, etc. • Evoluţie, prognostic pe termen scurt şi lung

18. AnamnezaModalităţi de a luaanamneza: ·monologul: • bolnavulrelatează motivele prezentării la medic şi este ascultat cu răbdare; medicul pune întrebări scurte, clare pentru detalierea simptomelor ·dialogul: • este un „interogatoriu” medic-bolnav; se pun întrebări precise care urmăresc o anumită schemă

19. ETAPELE ANAMNEZEI Date generale Vârsta Sexul Mediu de provenienţă şi domiciliu

20. VÂRSTAacelaşi tablou clinic are etiologie diferită la vârste diferite

21. VÂRSTA Boliceaparmaifrecvent la anumitevârste: • Sugar(1 luna – 1 an): • tulburări digestive,infecţii de bont ombilical • Copil: • boli infecto-contagioase eruptive(rujeola,scarlatina,varicela) • boli infecţioase acute (angine, otite, infecţii acute ale căilor aeriene superioare).

22. VÂRSTA • Adolescent : • tbcpulmonar, • anginestreptococice, • tulburări psihice, • glomerulonefrite acute • Adult: • boli cardio-vasculare: HTA,IMA/cardiopatia ischemică; • boli respiratorii (bronşita cronică); • boli digestive (ulcer gastro-duodenal, litiază biliară); • boli endocrine (diabet zaharat, hipertiroidism)

23. VÂRSTA • Vârstnic: • bolicronice degenerative (ateroscleroză, artroze) • emfizem pulmonar • tulburări de involuţie senilă • insuficienţă cardiacă • cancerele

24. SEXULExistă boli cu apariţie mai frecventă sau exclusivă la unuldin sexe:

25. Sexul

26. LOCUL NAŞTERII ŞI DOMICILIUL Înanumite zone geografice se întâlnescmaifrecventuneleboli: • distrofia endemică tiroidiană (guşa endemică) solul carenţat în iod (Apuseni, Maramureş) • nefropatia endemică balcanică apare în zonele dunărene • bolileexoticepot fi „importate” de locuitoriaizonelortropicalece călătoresc în aria noastră geografică • malformatiicongenitale(zone cu radioactivitatecrescuta in sol,apa) • patologiaurbana(stress,poluare,sedentarism): HTA, DZ, obezitate • patologiarurala(lipsaigienei,prezentaanimalelor,muncafizica,intemperii): hepatita A, infectiirespir. ac, parazitoze

27. AnamnezăModalităţi de a luaanamneza • Motivele internarii- însumeaza toate acuzele pt.care pacientul se adreseaza medicului- se înscriu grupate pe aparate/sisteme, în limbaj medical • Întrebări utile de iniţiere a dialogului: • Ce vă supără? • Vă doare ceva? • De ce ati venit la doctor/în spital? • Ce s-a întâmplat? • Cu ce vă pot ajuta?

28. DUREREA = simptom cardinalCaracterelesemiologice ale durerii:- localizare- iradiere- caracter- intensitate- durata- condiţii de aparitie- condiţii de ameliorare/dispariţie- fenomene de acompaniament

29. AnamnezăModalităţi de a luaanamnezaANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE AHC • Boli cu transmitere ereditară • Boli cu transmitere autosomal dominantă (se manifestă şi la heterozigoţi): rinichi polichistic, polipoză intestinală familiala FAP, etc. • Boli cu transmitere autosomal recesivă (apar doar la homozigoţi): albinism, hemocromatoza • Boli recesive sex-linkate: hemofilia

30. AnamnezăModalităţi de a luaanamnezaANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE AHC • Boli cu transmitere multifactorială • Unele boli se transmitgenetic doar ca „predispoziţie”, ajungând să se manifeste sau nu, în funcţie de influenţa factorilor endogeni sau de mediu. • Ex: HTA, ulcer duodenal, litiază biliară, litiază renală, diabet zaharat, epilepsie, schizofrenie, etc

31. AnamnezăModalităţi de a luaanamnezaANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE Bolile congenitale -reprezintă afecţiuni ce se manifestă încă de la naştere, urmarea unei afectări intrauterine a fătului. Ex: lues/sifilis congenital, malformaţii postrubeolice. Boli transmise prin coabitare -datorită aceloraşi condiţii de mediu se produce o contagiune intrafamilială (ex: TBC, boli infecţioase, boli parazitare, transimitere infecţie Helicobacter Pylori)

32. AnamnezăModalităţi de a luaanamnezaANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE APF Se notează : • vârsta apariţiei primei menstruaţii, • date despre ciclul menstrual, • numărul şi felul naşterilor, • evenimente peri şi postnatale, • greutatea noului născut, • numărul şi felul avorturilor, • luna de sarcină în care s-a produs avortul, • vârsta instalării menopauzei, • tulburări legate de pre-şi postmenopauză.

33. Ciclul menstrual • Menarhasemnifică prima menstruaţie • Ciclurile menstruale se succed regulat, la circa 28 zile (21-32 zile) şi au o durată medie de 3-4 zile. Există numeroase modificări în caracterele ciclului menstrual: • Menoragia = durată peste 10 zile a ciclului menstrual. Apare în inflamaţii ale sferei genitale, sindroame hemoragipare • Metroragia = sângerare uterină însoţită de cheaguri, în afara ciclului menstrual. De obicei semnifică fibrom sau neoplasm uterin, avort în desfăşurare • Dismenoreeasemnifică o menstruaţie dureroasă şi apare în tulburări neuroendocrine, inflamaţii genitale

34. AnamnezăModalităţi de a luaanamnezaAntecedente personale fiziologice • Avorturi repetate, naşteri premature, feţi morti intrauterin se întâlnesc în luesul matern, incompatibilitate de Rh, diabet zaharat matern. • Naşterea de copii macrosomi (cu greutate peste 4 kg) atrage atenţia asupra unui prediabet al mamei. • Menopauza apare în jurul vârstei de 50 ani şi constă în instalarea unei amenorei secundare permanente însoţită de o “furtună” hormonala, psihică şi metabolică. • Antecedentele personale fiziologicela bărbati se refera la vârsta instalării pubertăţii, tulburări de dinamică sexuală, apariţia andropauzei şi a tulburărilor legate de aceasta.

35. AnamnezăModalităţi de a luaanamneza ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE APP Istoricul patologic complet al pacientului (boli gen, interventii chir.) Se noteză toate afecţiunile/bolile pe care pacientul le descrie până în prezent în ordine cronologică crescătoare sau descrescătoare -Ex. IMA nov. 2009, DZ 2010, colecistectomie dec2011 Boala actuala poate fi rezultatul unei complicatii, cronicizari sau vindecari defectuoase a unei boli in antecedente

36. AnamnezăModalităţi de a luaanamneza ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE APP Boli infecţioase acute: • Infecţie streptococ beta hemolitic----angina streptococică ---- reumatism articular acut----valvulopatie reumatismală-----insuficienţă cardiacă • Hepatitele acute virale tip B, C, D --- hepatite cronice----ciroza hepatică -----hepatocarcinom sau insuficienţă hepatică

37. AnamnezăModalităţi de a luaanamneza ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE • Boliinfectioasecronice • TBC pulmonară are tropism şi pentru seroase (pleură, pericard) ganglioni limfatici şi alte organe • Sifilisulînfazaterţiară determină un tablou visceral complex cu afectareasistemului nervos central (tabes, paralizie generală progresivă), a inimii (insuficienţă aortica)si a vaselor (arterită sifilitică)

38. AnamnezăModalităţi de a luaanamneza ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE • Boli organice • Se notează toate afecţiunile pe aparate şi sisteme: cardio-vasculare, respiratorii, digestive, renale, osteo-articulare, endocrine, metabolice, neurologice etc. • Se consemnează şi intervenţiilechirurgicalesuferite, traumatisme, intoxicaţiice pot fi responsabile de prezenţa unor sechele actuale în tabloul morbid al pacientului.

39. AnamnezăModalităţi de a luaanamnezaCONDIŢII DE VIAŢĂŞI MUNCĂ CVM • Locuinţele • insalubre, reci, cu igrasie, aglomerate familial predispun la numeroase boli: infecţii acute ale CRS, TBC, RAA, AB • prezenţa animalelor de casă favorizeaza zoonozele. • Modul de viaţă • obiceiurile alimentare: grăsimi, zaharuri, sare, condimente • consumul de toxice: alcool, tutun, droguri

40. AnamnezăModalităţi de a luaanamneza CONDIŢII DE VIAŢĂŞI MUNCĂ Excesulde glucide, lipide, calorii factori de risc pentru diabet zaharat, HTA, obezitate, dislipidemii, ateroscleroză şi complicaţiile lor. Consumul de alcoolfavorizează: boli digestive (gastrita etilica, hepatita alcoolică, ciroza hepatică etanolică, pancreatita); boli neuropsihice (psihoze); boli cardiace (cardiomiopatii etanolice); boli de metabolism (obezitate sau dimpotrivă, denutriţie) Fumatulreprezintă factor de risc pentru: bronşita cronică tabagică, BPOC, neoplasm bronhopulmonar, ateroscleroză, accidente vasculare, HTA, IMA, cancer esofagian, etc. Se chestionează bolnavul asupra abuzului de medicamente, cum arfi: antialgice, tranchilizante, precumşi asupra consumului de droguri.

41. AnamnezăModalităţi de a luaanamneza CONDIŢII DE VIAŢĂŞI MUNCĂ • Anamneza profesională se referă la condiţiile de munca: efort fizic, condiţii de microclimat (temperatură, umiditate, zgomot),orar de muncă, expunerea la toxice • Profesii cu risc: morarii----AB, barmanii---ciroză hepatică, farmaciştii----dependenţă de droguri, stomatologii----varice memebre inferioare, directori bancă---IMA, HTA

42. Anamneză Istoricul bolii actuale IBA • descrierea amanuntita a simptomelor si semnelor- data si modalitatea debutului: - acut (b.infecţioase.ac,IMA, colici abdom.)- cronic (DZ, HTA, neoplazii)- conditii de aparitie si disparitie/ameliorare a simpt. (medicatie, pozitii, repaus, alimentatie,ex. : criza de AP, criza de ulcer duodenal) • succesiunea simpt. si semnelor • atitudinea pacientului in raport cu boala • evolutia manifestarilor in timp, raspunsul la eventuala medicatie • explorari efectuate anterior anamnezei si rezultatele lor

43. EXAMENUL OBIECTIV GENERAL= “consultatia”- manevre cu ajutorul simturilor/aparatura simpla- ghidat de anamneza sau ghideaza anamnezaPrincipiile ex.ob.corect:- conditii ambientale (lumina,T,liniste)- sa fie complet pe aparate si sisteme- sistematic- comparativ- cooperare cu pacientul- 4 tehnici: I,Pa, Pe, A

44. = examinarea/observareapacientului Stare generală, modificari de culoare, tip constitutional,facies, poziţii particulare, erupţii, leziuni, tumori, tulburari de mers INSPECTIA

45. PALPARE = examinare prin simt tactil, receptori de temp. - tegument, tes.cel.s.c., ggl, oase, artic. - organe profunde, formatiuni TU - se analizeaza temp.locala,sensibilit.,grosimea tes.adipos, infiltrarea edematoasa, caracterele unui organ, unei adenopatii sau formatiuni TU - se pot evidentia activitati fiziol. (puls, contractiile cordului) sau patol. (frecatura pleurala/pericardica, freamate cardiace)

46. PERCUTIA = se pun in vibraţie structuri (tesuturi,organe) - tehnica digito-digitala - sunete de percutie princ.: a. sunet sonor b. sunet mat -sonoritate patologica: chist hidatic hepatic evacuat -matitate patologica: pneumonie, cancer pulmonar, pleurezie, masa adipoasa/musculara bogata

47. ASCULTATIA = perceperea fenomenelor acustice cu ajutorul stetoscopulu - respiratia si modificarile patol.(raluri), activitatea cardiaca, tulb.in circ.sangelui (freamate,sufluri)

48. EXAMENUL OBIECTIV GENERAL atitudine facies stare psihica modif.dinamice stare denutritie, culoarea tegumentelor fanere leziuni cutanate edem

49. 1.ATITUDINEA = pozitie/comportament in relatie cu boala a.A.activa: boli usoare b. A.pasiva: AVC, come, cancere si boli in stadiu terminal c. A.fortata: = impusa de un simptom suparator: antialgica,antidispneica = prin contractura musculara ex.: ulcer in criza ex.: ortopnee ex.:”mana de mamos”, torticolis

50. Atitudini • Atitudine antialgică: • în ulcer penetrant: ghemuit cu pumnul apăsând în epigastru • Contractură musculară: • în tetanie se realizează “mâna de mamoş” (semnul Trousseau) caracterizat prin contractura muşchilor mâinii cu opoziţia policelui sau “spasmul carpo-pedal”, respectiv acelaşi gen de contractură la nivelul labei piciorului • Atitudini antidispneice: • poziţia de ortopnee: bolnav şezând(pe scaun, la marginea patului) sau semişezând (în pat, cu 2-3 perne sub cap) cu mâinile fixate pe scaun sau pat. Ortopneea apare în insuficienţa acută ventriculară stângă de diverse cauze, stenozamitrală sau astmul bronşic în criză.