ASIGURAREA CALIT ĂŢII ŞI PLANIFICAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE

1. ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC ASIGURAREA CALITĂŢII ŞI PLANIFICAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE

2. Repere europene ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC Declaraţia de la Copenhaga (2002) - asigurarea calităţii în formare profesională devine o prioritate la nivel european în anul 2003, la iniţiativa Comisiei Europene, este elaborat Cadrul Comun European de Asigurare a Calităţii (CQAF) - un meta cadru de referinţă pentru sprijinirea cooperării în domeniu între statele membre UE; CQAF include: un model bazat pe ciclul calităţii (Planificare – Implementare – Evaluare – Revizuire) o metodologie centrată pe autoevaluarea furnizorilor de formare, combinată cu monitorizarea externă periodică un set de indicatori de calitate

3. Repere europene ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC în anul 2007, CQAF este revizuit şi este elaborată o propunere de Cadru Comun European de Referinţă (CQARF), care include: un set de criterii comune de calitate, detaliate la nivel de sistem şi la nivel de furnizor un set de indicatori de calitate CQARF sprijina implementarea Cadrului European al Calificarilor (EQF), Sistemului European de Credite (ECVET) si a Principiile Europene Comune pentru identificarea si validarea invatarii non formale si informale Parlamentul European a formulat, în aprilie 2008, o propunere de recomandare privind adoptarea CQARF

4. GRUPUL NAŢIONAL PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC În conformitate cu recomandările Reţelei Europene pentru Asigurarea Calităţii în educaţie şi formare profesională (ENQA-VET), înfiinţată de Comisia Europeană în 2005, în anul 2006 a fost constituit în România Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii– structură tehnică de coordonare inter-instituţională, cu rol de aplicare a strategiilor şi măsurilor naţionale şi europene în asigurarea calităţii în formare profesională.

5. GRUPUL NAŢIONAL PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii este format din specialişti ai instituţiilor naţionale cu atribuţii în asigurarea calităţii pentru formarea profesională iniţială şi continuă: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

6. Planificarea strategică şi operaţională Elaborarea PAS Revizuirea/ Elaborarea PÎ (parte a PAS) Desfăşurarea procesului instructiv educativ (MI) Elaborarea Manualului Calităţii Autoevaluarea Elaborarea raportului de autoevaluare Asigurarea calităţii ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

7. Monitorizarea externă ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC vizite de monitorizare externă în 1316 şcoli ÎPT organizate de către inspectoratele judeţene 941 rapoarte în urma vizitelor de monitorizare externă, 4 rapoarte sinteticeşi 6 rapoarte de inspecţiede validare analizate de experţii locali ai proiectului Phare TVET 150 vizite de monitorizare externă monitorizate de proiectul PHARE 50 de vizite de monitorizare externă în unităţi ÎPT din mediul rural, efectuate de experţii locali ai proiectului Phare TVET Chestionare de feedback referitor la vizitele de monitorizare externă trimise către 150 de şcoli ÎPT asistate prin PHARE şi monitorilor externi ai acestora

8. Documente de planificare – premisă în asigurarea calităţii ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC la nivel regional se elaborează, de către CR (Consorţiile Regionale), Planurile Regionale de Acţiune privind învăţământul profesional şi tehnic (PRAI) la nivel judeţean pe baza PRAI, CLDPS (Comitetul Local pentru Dezvoltare a Parteneriatului Social) elaborează Planurile Locale de Acţiune privind învăţământul profesional şi tehnic (PLAI) în concordanţă cu recomandările PRAI la nivelul unităţii de învăţământ se elaborează Planurile de Acţiune ale Şcolilor (PAS), ca răspuns în termeni de dezvoltare instituţională la priorităţile regionale şi locale, adaptate la specificul fiecăreia dintre şcoli, în concordanţă cu recomandările PLAI

9. Concluzii importante privind populaţia şcolară PLAI Bucureşti 2008-2013 ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare(faţă de 2005) în grupa de vârstă 15-24 ani cu 45,2% până în anul 2013 şi cu 37,5% până în 2025. În cifre absolute, în intervalul de timp 2005-2013 scăderea de efective în grupa de vârstă 15-18 ani ar fi de cca. 747.165 persoane, ceea ce, luând în calcul rata netă de cuprindere în învăţământ de cca. 75,7% din prezent pentru grupa 15-18 ani şi opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru liceul teoretic ar conduce la echivalentul dispariţiei la nivelul municipiului Bucureşti în învăţământul liceal şi profesional a multor unităţi de IPT. În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la o nevoie crescândă de formare continuă -oportunitate în atenţia şcolilor interesate de compensarea pierderilor de populaţie şcolară !

10. Evoluţia planului de şcolarizare – municipiul Bucureşti ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

11. ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC Situaţia numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a

12. De ce nu optează elevii şi părinţii pentru unităţile de învăţământ din IPT? ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC Părinţii şi elevii aleg liceul teoretic pentru că le oferă posibilitatea continuării studiilor universitare şi le asigură un nivel de educaţie ridicat, necunoscand faptul că şi filiera tehnologică şi SAM asigură aceleaşi oportunităţi de formare şi specializare până la nivel universitar/postuniversitar, diferenţa fiind ca absolvenţii de SAM au în plus trei niveluri de calificare recunoscute în UE. Studiile OSP realizate în anul şcolar 2007-2008 arată ca doar 12% dintre parinţi cunosc acest aspect.

13. Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor socialiîn planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale, inclusiv accesarea finanţărilor prin fondurile structurale, în special prin FSE; promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din spaţiul european, pentru stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţă şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking);

14. Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire; corelarea PAS - ului (planuri de acţiune ale şcolilor) cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) în toate unităţile de ÎPT, condiţie obligatoriu de îndeplinit din perspectiva surprinderii la nivel de şcoală a acelor aspecte importante pentru dezvoltarea regională.

15. ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC Vă mulţumesc. Felicia Săndulescu Inspector Coordonator Bucureşti-Ilfov CNDIPT