ECONOMIE Ş I CUMP Ă TARE

1. ECONOMIE ŞI CUMPĂTARE Colegiul National Spiru Haret

2. “Înainte de toateînvătaţicopiii săeconomisească, pentru căeconomiaestebazatuturorvirtuţilor.” (Victor Hugo)

3. Dicţionar

4. Cumpătare – simţ al măsurii, sobrietate, moderaţie, înfrânare . • Echilibru– cumpănă, cumpăneală, cumpănire. • Înţelepciune– cumpătare, prudenţă, moderaţie, spirit de prevedere. • Prudenţă– atenţie, grijă, precauţie, prevedere, băgare de seamă. • Simţ al economiei– chibzuinţă, cumpătare. • Lăcomie– dorinţănecumpătată de câştig, de avere; aviditate, nesaţ, poftă, rapacitate. • Zgârcenie– avariţie, calicenie. • Aviditate– lăcomie, poftănelimitată. • Risipă– irosire, cheltuială fără măsură. • Nechibzuinţă– lipsă de judecată, de cumpănire; nesocotinţă, uşurinţă.

5. Consideraţii metodologice

6. Educaţiaîn spirituleconomieitrebuie să-şipropună să-l conştientizeze peelev că tot ceeace-l înconjoarăesterodulunuiefortşi că el răspunde, caşi toţiceilalţi, în faţa şcoliişi a societăţii de păstrareaşitransmitereabunurilorpe care le foloseşte. • A face economieînseamnă a acţionaînsprebinele personal şi al societăţii. • Obiectiveleeducaţieiîn spirituleconomiei: • cunoaştereaşiînsuşireavalorilormuncii, ale randamentuluişi progresului; • familiarizarea cu legileeconomiei; • deprinderea de a păstraşi de a utiliza cu grijaşi cu randament mijloacele – proprietateaobşteascăşi individuală; • obişnuireaelevilor cu muncaorganizată, curatăşidesfăşuratăîn conformitate cu cerinţeleprogresului.

7. Feluri de “economie”: de vorbă, de timp (care “costăbani”), de materiale ( hârtie, jucării, obiecte de uzcurentsauîndelungat), de îmbrăcăminteşiîncălţăminte, de mâncareşi băutură (a consumaraţional), de apă, de curent electric, de combustibil, de mişcare (inutilă), de bani. • În ora de dirigenţie, educaţiaîn spiritul economic se poaterealizaprin: • dezbateripemargineaunorexemple concrete din realitatea înconjurătoare ( neglijenţă, risipă, nepăsare); • popularizareaactivităţilor CEC; • discuţii pe diverse teme cu caracter general; • sondaje de opinie; • organizareaunor acţiunispecialeprecum: ziua (săptămâna) economiei; strângereamaterialelorrefolosibile; realizareaunorarticole, epigramepentru revista şcolii; distribuireaunorsarciniprivindsupravegherealuminiiîn clasă, a sobei, a ferestrelor, a prizelor.

8. Instrumente de economisirepentruelevi: libretul de economii. • Săptămânaeconomieiîn România se sărbătoreşteîn fiecare an între 25 şi 31 octombrie. • 31 octombrieesteZiuaInternaţională a Economisirii . • Domnitorul Al. I.Cuzaa semnat , în 1864, decretul de înfiinţare a primeiCase de Economiidin ţaranoastră (CEC).

10. Temeşiideipentrudiscuţii

11. “Ceînseamnă săfiieconom?” • “Vorbamultă, sărăciaomului” (proverb românesc) • “De cetrebuie săeconomisim? • “Economiacumpătată e bogaţieadunată” (proverb românesc) • “Bani de buzunar” • “Undepoate duce nechibzuinţa?” • “De ceşi cum păstrăm bunurileşcolii”

13. Material ilustrativ (cugetări , maxime, proverbe româneşti despreeconomieşicumpătare)

14. «Cumpăneşte-n gând cuvântul şi în faptă gândul.» (W. Shakespeare) • «Prima lecţie pe care o dai copilului tău să fie cumpătarea; a doua va fi ceea ce vei dori.» (B. Franklin) • «Picurii cu strop de strop fac al mărilor potop/ Zilnic câte-un spic adunăşi-n curând tu ai un snop.» (George Coşbuc) • «Izvoarele răutăţilor dintr-o ţară sunt cârciumile şi luxul.» (N.Iorga) • «O lăcomie crâncenă, nebună, Adună, omule, adună, Căzneşte, fură, surpăşi omoară Îţi trebuiesc putere şi comoară.» (Tudor Arghezi)

15. Proverbe româneşti: • «Lacomul mai mult pierde.» • «Cine lăcomeşte, nu se pricopseşte.» • «Ochii înţeleptului văd mai departe.» • «Cumpătul ţine sănătatea omului şi hărnicia ţine averea.» • «Lacomia strică omenia.» • «Cumpăna, nepoate, e bună la toate.» • «Cine nu munceşte, cu lipsă trăieşte.» • «Unde nu-i economie, nu-i nici omenie.» • «Scumpul mai mult păgubeşte , leneşul mai mult aleargă.» • «Economia te satură, risipa te flămânzeşte.» • «Cine nu adună la tinereţe, n-are nimic la bătrâneţe.» • «Dacă vara te plimbi o zi, iarnă flămânzeşti zece.»

17. Lăcomia

18. Omullacomestenesăţios, hrăpăreţ, rapace – vrea săposedemaimultdecât îitrebuie (bani, mâncare, lucruri, ranguri). • Lacomulîncalcădeseorilegileşinormele morale, prinminciună, necinste, furt. • Dorinţa nemăsurată de profit, în daunacelorlalţi, îiaducelacomului dezaprobarea, ironia, dispreţulcelor din jur, izolare, aspiraţii meschine care îl îndepărtează de adevăratelebucurii ale vieţii. • Nu trebuie să considerăm lăcomiedorinţafirească a omului care munceşte cinstitşivrea să se bucure de roadelestrădaniei sale. Acestaesteomulharnic, chibzuit, econom, care “se întinde cât îi e plapuma” • Cumpătareateţinedeparte de excesele dăunătoare. “Lacomul fărăruşinepentru o îmbucătură de pâine, tevindecape un câine.” (Proverb românesc)

20. Risipitorii

21. Desprerisipitori se spune că “taiefrunză la câini”, iarperisipitorlumea îl numeşte “mânăspartă”. • Printrerisipitori se află: • elevii , care, în loc să se pregăteascăzilnicpentruexamene, lasătotulîn preajmaconcursului, învăţândzişinoapte; • cei care vorbescmultşi fărărost la telefon; • cei care spun zececuvinteîn loc de unul, mâncândşitimpulaltora; • cei care risipescapa (nereparândrobineteleşialimentarea WC-urilor, uitândsau lăsând săcurgăapainutil, provocânduneorişiinundaţii), lumina (becuripreamulte, aparateuitateîn priză care provoacăuneorişiincendii). • Natura are surselimitate! Să le folosimjudiciosşi, mai ales, să nu facemrisipă!

23. Înţelepţii printrenoi (cugetări, maxime, proverbedesprerisipă)

24. “Economia e un mare câştig.” (Cicero) • “Chibzuinţa estebunulcelmai de preţ.” (Sofocle) • “Calculul câştigurilorşinevoiacheltuielilortrebuie să se potrivească.” (Tacitus) • “Nu da ceeaceai câştigatpentruceeacevei câştiga.” (J.Ruiz) • “E târziu săeconomiseşti cândaidat de fundulsacului.” (Seneca) • “Hainelevechi le păstreazăpecelenoi.” (Proverb african) • “Du-ţi mânarepede la pălarieşiîncet la buzunar.” (Proverb danez) • “Ulciorultrebuieumplut cât timpplouă.” (Proverb bulgăresc) • “Cinci câştigă, şapte mănâncă, ce rămâne bag în pungă.” (Proverb românesc) • “Cu acul le strânge, cu lopata le risipeşte.” (Proverb românesc) • “Risipajigneştepecelcemunceşte.” (Proverb românesc) • “Risipa seamănă cu apa care curgeprin sită.” (Proverb românesc)

25. Chestionar

26. 1. Cesucceseaiobţinutîn ultimul an datorităpropriului tău spirit de economie? 2. Ceinsatisfacţii ţi-a cauzatneglijareaînvăţăturii din proverbul “Scump la tărâţe, ieftin la făină”? 3. Ceai făcut spre a contribui la acţiunea de economisireacasăşi la şcoalăîn ultimavreme? Dar colegii tăi? 4. Ceeconomiicrezi căveirealizaîn viitor?

27. SFÂRŞIT