Monitorul Social Îmbătrânirea populaţiei: de la provocări la beneficii Dr.Olga GAGAUZ

1. MonitorulSocial Îmbătrânirea populaţiei: de la provocări la beneficii Dr.Olga GAGAUZ Nr.14, 2012

2. La iniţiativa Comisiei Europene, anul 2012 a fost proclamat Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii • Ocuparea forţei de muncă • Participarea la viaţa societăţii • Traiul independent

3. Îmbătrânirea populaţiei în vizorul Uniunii Europene Anul european al persoanelor vârstnice, 1993. În anii 1995 și 1997 au fost elaborate două rapoarte demografice și un raport privind modernizarea sistemului protecției sociale, în care a fost supus evaluării impactul politic al modificării structurii populației în UE. Colocviul european „O societate pentru toate vârstele – ocupare, sănătate, pensionare și solidaritate intergenerațională”, 1999.

4. Îmbătrânirea populaţiei în vizorul Uniunii Europene Adunarea Mondială privind îmbătrânirea populaţiei, Madrid, 2002. Planul de acţiuni în domeniul îmbătrânirii populației la nivel global. Direcţii prioritare: • oameni în etate şi dezvoltarea societăţii; • fortificarea sănătăţii şi bunăstării vârstnicilor; • crearea mediului confortabil şi favorabil pentru viaţă.

5. Îmbătrânirea populaţiei în vizorulUniunii Europene Cartea Verde „Confruntarea cu schimbările demografice: o nouă solidaritate între generaţii” (Confronting demographic change: a new solidarity between the generations), 2005. Banca Mondială „De la roşu la gri. A treia tranziţie a populaţiilor în curs de îmbătrânire din Europa de Est şi fosta URSS”, 2008. Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii , 2012.

6. Cadrul național în problemele îmbătrânirii populației • RM a aderat la Strategia Regională pentru Implementarea (RIS) Planului Internaţional de Acţiuni de la Madrid privind Îmbătrânirea (MIPAA) în 2002 • Comisia naţională pentru populaţie şi dezvoltare (CNPD), 2007 • Programul naţional strategic în domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova (2011-2025), 2011 • Ghidul de parcurs (Road Map), 2012

7. Cadrul național în problemele îmbătrânirii populației Studiile în domeniul îmbătrânirii populației: • Cartea Verde a Populației Republicii Moldova, 2009; • Îmbătrânirea populației în Republica Moldova: consecințe economice și sociale / G.Paladi, O.Gagauz, O.Penina. AȘM, IIEȘP. Chișinău, 2009; • Protecția pensionarilor: priorități și dezbateri curente. Monitor Social, nr.2, 2010. IDIS, Chișinău, 2010; • Vârstnicii în Republica Moldova. Edițiile pentru 2008, 2009 și 2010, BNS. • Necesităţile specifice ale copiilor şi vârstnicilor lăsaţi fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi la muncă peste hotare. Chişinău, 2011. • Studiul privind îmbătrânirea populației, 2011, realizat sub egida CNPD, la solicitarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cu suportul Departamentului ONU pentru Afaceri Economice și Sociale (UNDESA) și Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA).

8. Definirea gradului de îmbătrânire demografică

9. Modificarea structurii pe vârste a populației RM • în anii 2000-2007 în vârsta de pensionare au intrat generaţiile puţin numeroase născute în anii postbelici, astfel, efectivul acestora micşorându-se cu 19 mii, ceea ce a avut un impact favorabil asupra sistemului de pensionare; • numărul populaţiei cu vârsta aptă de muncă a fost în creştere continuă, datorită faptului că pe piaţa muncii intrau generaţiile numeroase născute în anii 1980-1990. În perioada anilor 2000-2011 efectivul acestui contingent a crescut cu circa 200 mii (9%). În plus, a avut loc întinerirea fortei de munca;

10. Modificarea structurii pe vârste a populației • creşterea populaţiei cu vârsta economic activă şi reducerea numărului de persoane aflate în întreţinere (numărul de copii în vârstă 0-15 ani s-a redus în anii 2000-2011 cu circa 290 mii) a contribuit la reducerea semnificativă a ratei de dependență demografică (numărul persoanelor cu vârsta inaptă de muncă la 100 persoane cu vârsta aptă de muncă) de la 65,8 în anul 2000 la 50,1 în anul 2011; • a crescut continuu numărul de femei cu vârstă reproductivă. Incepând cu anul 2005, a fost în creștere efectivul femeilor din principalul segment de vârstă pentru reproducere (20-30 ani), atingând în anul 2011 valoarea maximă – 362,9 mii. Aceste schimbări conjuncturale au avut un impact pozitiv asupra ratei natalității, care a crescut lent începând cu anul 2002;

11. Structura populaţiei pe grupe de vârstă

12. Speranța de viață la naștere în RM și unele țări europene

13. Speranța de viață la vârstă de 60 de ani, anul 2011

14. Gradul de îmbătrânire demografică în profil teritorial, anul 2011, în % Cel mai bătrân efectiv al populaţiei după vârstă s-a creat în zona de nord a ţării, media estimată fiind de 18,3%. Cele mai afectate sunt raioanele Donduşeni, cu o pondere a populaţiei vârstnice de 24,3%, Drochia – 21,6%, Briceni – 21,4%, Edineţ – 21,1%, Râşcani – 20,4% şi Ocniţa – 19,8%. Doar în 3 unităţi administrativ-teritoriale (Ialoveni, Chişinău, Călăraşi) din Republica Moldova, ponderea populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste este mai mică de 12%.

15. Evoluția proiectată a ponderii populației în vârstă de 60 de ani și peste Conform prognozei demografice (scenariu I-reper, II-mediu, III-înalt), proporția vârstnicilor în ansamblul populației se va majora până la 16,7-17% către 2020, 19,6-20,6% în 2030, 21,2-24,3% în 2040 și 27,4-30% în 2050

16. Dinamica numărului populaţiei în vârstă aptă de muncă (mii)

17. Dinamica numărului populaţiei în vârstă de pensionare (mii)

18. Evoluţia ratei de dependenţă demografică (numărul de persoane în vârstă inaptă de muncă la 100 de persoane în vârstă aptă de muncă)

19. Impactul îmbătrânirii demografice asupra societății

20. Provocări majore ale îmbătrânirii populației • Garanţia venitului • Piața forței de muncă • Educație • Sistemul de sănătate • Relațiile familiale

21. RECOMANDĂRI Piața forței de muncă: • creșterea ratei de ocupare • majorarea profuctivității muncii • adaptarea pieței muncii la îmbătrânirea populației: preîntâmpinarea pensionării precoce, eliminarea discriminării pe piața muncii a persoanelor vârstnice, creșterea competitivității profesionale a persoanelor vârstnice, precum și crearea condițiilor favorabile pentru muncă decentă (iluminare, grafic de lucru etc.)

22. RECOMANDĂRI Educație • Investirea în educație și instruire pe întreaga durată a vieții • Încurajarea angajatorilor să ofere instruire/recalificare personalului propriu şi altor persoane • promovarea relaţiilor reciproc avantajoase între instituţiile de învăţământ şi angajatori, dezvoltarea sectorului privat în domeniul învățământului (cursuri de pregătire profesională, recalificare). • formarea potenţialului naţional pentru rezolvarea problemelor provocate de îmbătrânirea populaţiei (pregătirea cadrelor medicale şi sociale).

23. RECOMANDĂRI Protecția socială a persoanelor vârstnice. • Modernizarea sistemului de pensionare - creşterea treptată a vârstei de pensionare, egalarea acesteia dintre bărbaţi şi femei, precum și introducerea unui format definit de contribuţii prin dezvoltarea unei scheme pe mai mulţi piloni • Ajustarea volumului pensiilor la standardele calităţii vieţii

24. RECOMANDĂRI Sănătatea populației: • învigorarea sănătății populației în vârsta aptă de muncă • asigurarea accesibilității (fizice, financiare și sociale) a serviciilor medicale; • adaptarea sistemului de sănătate la tranziția epidemiologică (prevalarea bolilor cronice); • elaborarea programelor speciale de îmbătrânire activă: promovarea modului de viață sănătos și alte metode de profilaxie; • dezvoltarea infrastructurii de deservire a persoanelor în vârstă înaintată: ajutorul şi îngrijirea la domiciliu, programe de deservire socială la nivel comunitar, instituţii care acordă îngrijire de lungă durată; • dezvoltarea infrastructurii de deservire a persoanelor în vârstă înaintată

25. RECOMANDĂRI În activităţile strategice ce ţin de îmbătrânirea populației trebuie luat în considerare caracterul intersectorial al problemelor existente și celor care pot să apară. Identificarea soluțiilor în acest domeniu înseamnă că trebuie întreprinse reforme consecutive pe piața muncii, în sistemul de pensii, de educație, de sănătate, precum și o dirijare mai bună a proceselor migraționale. Activitatea sau lipsa activităţii în una din domeniile enumerate va avea un efect de bumerang asupra altor sfere (reforma sistemului de pensionare nu va fi eficientă fără dinamica pozitivă în sănătatea populației, dezvoltarea pieței muncii etc).

26. Mulţumim pentru atenţie!