BULETIN DE BRUXELLES

1. BULETIN DE BRUXELLES Nr.3 din 10 februarie 2006 Reuniune cu A. Irimescu (misiunea Romaniei la UE), tema Politica Agricolă Comunitară • În data de 6 februarie 2006, la sediul Biroului de reprezentare a UNCJR la Bruxelles a fost organizată o întâlnire cu responsabilul pentru Politica Agricolă Comună – PAC din cadrul Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, dl. Achim Irimescu. • Întâlnirea a avut ca scop prezentarea responsabilităţilor Misiunii României pe lângă UE în domeniul agriculturii. • În partea introductivă a întâlnirii, dezbaterea a avut în vedere următoarele aspecte, şi anume: • Problematica europeană trebuie abordată cât mai repede şi cât mai profund la nivelul României, deoarece, după integrare, politica se va face la Bruxelles şi nu la Bucureşti – din acest motiv birourile regionale de reprezentare la Bruxelles vor fi de multe ori mai importante decât guvernul naţional. • Componenta europeană va prima peste toate celelalte componente – naţională, regională sau locală. • A urmat apoi o discuţie tehnică, extrem de detaliată despre PAC şi rezultatele obţinute de România în cadrul negocierilor cu Comisia Europeană pentru capitolul 7 „Agricultură”. Au fost prezentate problemele cu care se confruntă România în domeniul agriculturii şi câteva soluţii posibile. • Negocierile pentru agricultură au început în 2001 şi s-au finalizat în iunie 2004. Negocierile vizează lucruri extrem de importante, iar rezultatul negocierilor diferă de la o ţară la alta. Un exemplu în acest caz sunt România şi Polonia. În ceea ce priveşte numărul de ferme, România + Polonia = UE.

2. Reuniune cu A. Irimescu (misiunea Romaniei la UE), tema Politica Agricolă Comunitară Deşi principiile de negociere sunt aceleaşi pentru toate ţările, Polonia a obţinut alte rezultate în urma negocierilor decât România. Anii de referinţă pentru negocieri pentru România şi Bulgaria au fost 1998-2002 (se exclud minimele şi maximele şi se face o medie anuală pentru cei 5 ani de referinţă). Această perioadă nu a fost însă o perioadă favorabilă pentru România. Ca exemplu, a fost dat orezul – rezultatul negocierilor este 500 ha, dar în cei 5 ani luaţi în calcul, producţia a fost extrem de proastă, datorită celor 3 ani de secetă, însă anul trecut suprafaţa cultivată cu orez a fost de 10.000 ha. Ce s-a negociat? Perioadele de tranziţie – după aderarea celor 10 state în 2004, s-a constat că anumite aspecte nu au fost luate în calcul, iar rezultatul a fost că pentru România şi Bulgaria Comisia a fost mult mai exigentă. Elementele pe care cărora se acordă subvenţiile (plăţile directe către fermieri) – exemplu: suprafaţa cultivată, producţia obţinută sau numărul de capete. Pentru primul val de extindere 2004, ca şi pentru cel de-al doilea val 2007, s-a decis să nu se acorde subvenţii integrale (datorită diferenţei de venituri şi a randamentului mai slab). Vor exista 2 agenţii de plăţi (APIA) la nivel naţional – una pentru fiecare pilon în parte. Se pune şi problema de personal calificat şi suficient, dar şi de cunoaştere a procedurilor şi aplicarea lor corepunzătoare. Unităţile de producţie trebuie să fie agreate pentru a putea exporta pe piaţa comunitară. Există proceduri care trebuie aplicate – există documente tip care trebuie întocmite, depuse la direcţiile sanitar-veterinare, care confirmă că unitatea de producţie respectivă respectă standardele, se atribuie un număr naţional şi se solicită acordul Comisiei Europene.

3. Reuniune cu A. Irimescu (misiunea Romaniei la UE), tema Politica Agricolă Comunitară Problema viţei de vie hibride – perioada de tranziţie pentru înlocuirea viţei de vie hibride este de 8 ani. În România circa 50% din suprafaţa viticolă este viţă hibridă. Există însă 6 soiuri de viţă hibridă care sunt permise în UE. Restul trebuie înlocuite (este vorba doar de suprafaţa pentru producţia de masă). Costurile de înlocuire sunt foarte mari. Problema care s-a pus în cadrul negocierilor a fost menţinerea suprafeţei care o avea România, aici fiind inclusă şi suprafaţa cu viţă hibridă. Problemele pe care le are România sunt: identificarea animalelor şi identificarea parcelelor. În primii ani se va aplica SABS (sumă fixă pe hectar, şi nu pe cap de animal) pentru că nu suntem pregătiţi instituţional. O altă problemă este monitorizarea permanentă a pieţei. Tot aici este problema lipsei de legătură dintre producător şi piaţă. Nu există sisteme de colectare şi sisteme de distribuţie, iar pieţele de gros nu mai funcţionează. Soluţii: specializarea pe alte produse, ca de ex. fructele roşii (căpşuni, cireşe, vişine), educarea şi informarea ţăranilor, dezvoltarea pieţei interne mai întâi, şi apoi cea de export.

4. Vizita la BIROU REGIONAL WEST MIDLANDS În data de 6 februarie 2006 a fost organizată vizita la biroul regional de reprezentare la Bruxelles a regiunii West Midlands din Marea Britanie. Întâlnirea a avut ca scop prezentarea unui birou regional similar cu Biroul de reprezentare a UNCJR la Bruxelles. Din partea regiunii West Midlands au participat 2 persoane: Rebecca Gough, responsabil pentru legături internaţionale şi promovarea afacerilor şi Vicki Hone, expert pentru cooperare transnaţională. Regiunea West Midlands: este situată la 180 km nord-vest de Londra, în centrul Marii Britanii, este denumită „inima Angliei”. Capitala regiunii este Birmingham, al doilea oraş ca mărime din Marea Britanie, iar 80% din regiune este zonă rurală. Biroul de reprezentare West Midlands la Bruxelles funcţionează din 1985 şi are ca principal scop sprijinirea tuturor sectoarelor de activitate din West Midlands şi stabilirea de legături şi contacte pentru regiunile din Anglia la Bruxelles.

5. Vizita la BIROU REGIONAL WEST MIDLANDS Partenerii din cadrul Biroului sunt: Agenţia de Dezvoltare West Midlands şi Asociaţia Autorităţilor din West Midlands Asociaţia pentru Educaţie Superioară – 13 universităţi şi colegii Confederaţia Camerelor de Comerţ – 7 Camere de Comerţ Adunarea Regională West Midlands Diverse organizaţii, instituţii din domeniul sănătăţii, educaţiei pentru adulţi, artei, etc. Biroul Guvernamental West Midlands (Government Office – similar prefecturii) Ce anume face Biroul regional de reprezentare West Midlands: reprezintă West Midlands la Bruxelles – adaugă putere vocii regiunii în Europa informează şi acordă consultanţă partenerilor regionali – oferă informaţii clare şi precise despre legislaţie, politică şi finanţări promovează imaginea regiunii West Midlands în Europa colaborează cu alte regiuni – alianţe strategice şi networking prin birourile şi asociaţiile prezente în Bruxelles Cum se lucrează? Există 13 persoane ca personal administrativ:6 ofiţeri permanenţi responsabili pentru diferite politici europene care monitorizează permanent dezvoltarea instituţiilor şi politicilor prioritare pentru regiune, menţin contactul permanent cu europarlamentarii naţionali şi membrii CoR, organizează diverse evenimente, diseminează informaţii, etc.

6. Reuniune cu Agentia de dezvoltare a regiunii Limburg – Belgia În data de 7 februarie 2006 a fost organizată la sediul Biroului de reprezentare a UNCJR la Bruxelles o întâlnire de lucru cu reprezentantul Agenţiei de Dezvoltare Locală a Provinciei Limburg din regiunea Flanders – Belgia, respectiv dl. Luc Ghys, director pentru cooperarea internaţională în cadrul Agenţiei. În prima parte a prezentării au fost oferite câteva date de bază despre provincia Limburg, localizată în estul Belgiei, la graniţa cu Germania. Activitatea principală derulată iniţial de Agenţia de Dezvoltare Locală a Provinciei Limburg a avut în vedere restructurarea economiei locale, datorată închiderii minelor de cărbune. În a doua parte a prezentării, s-a explicat mai pe larg expertiza Limburg în domeniul restructurării industriale şi a regenerării zonelor degradate (transformarea „brownfiels” în „greenfields”). Zona industrială ocupă circa 4% din suprafaţa totală a provinciei (9.000 ha), în timp fiind atrase aici investiţii din partea unor companii recunoscute: Ford, Philips, Yazaki, Hyundai, Scania, Coca Cola. Au fost create parcuri industriale, suprafaţa acestora fiind segmentată pe zone specifice: separat pentru companii mari, intreprinderi mijlocii şi intreprinderi mici. Investitorilor li s-au impus anumite condiţii: ex. un anumit număr de angajaţi pe ha, anumite tipuri de activităţi. Pe linia de cooperare cu ţările din Europa Centrală şi de Est, agenţia a dezvoltat proiecte de colaborare cu Polonia – regiunea Silesia, Cehia – zona Ostrava şi Slovenia – colaborare cu 4 agenţii de dezvoltare. Aceste relaţii s-au derulat în domenii în care Limburg avea expertiză, ca de exemplu: sprijin pentru IMM-uri, elaborarea de strategii de dezvoltare şi strategii de inovare, planificarea şi dezvoltarea zonelor industriale, regenerarea zonelor de tip „brownfields”. Datorită interesului guvernului flamand care acordă finanţări pentru România, doresc să-şi extindă sfera de cooperare în România în domeniul planificării teritoriale, respectiv regenerarea şi/sau restructurarea zonelor industriale.

7. Prezentare FONDURI STRUCTURALE În data de 7 februarie 2006, în cadrul Biroului de reprezentare a UNCJR la Bruxelles a fost organizată o întâlnire de lucru pentru prezentarea Instrumentelor de Politică Regională în Uniunea Europeană. Prezentarea a fost realizată de către Aida Catană, coordonatorul Biroului şi a avut ca scop o informare generală despre ce înseamnă politica regională europeană şi care sunt instrumentele financiare prin care această politică este implementată. Structura prezentării a fost următoarea (prezentarea detaliată este ataşată): 1.Determinanţi de bază ai politicii regionale 1.1.Aspecte conceptuale 1.1.1.Priorităţile politicii regionale: competitivitate regională; coeziunea economică şi socială; dezvoltarea zonelor urbane şi rurale 1.1.2.Obiectivele politicii regionale pentru perioada 2000-2006: Obiectivul 1 (teritorial): dezvoltarea regiunilor rămase în urmă Obiectivul 2 (teritorial): reconversia economică şi socială a regiunilor cu dificultăţi structurale Obiectivul 3 (tematic): dezvoltarea resurselor umane 1.1.3.Obiectivele politicii regionale pentru perioada 2007-2013: Convergenţă şi competitivitate (fostul obiectivul 1) Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă (fostele obiective 2 şi 3) Cooperarea Teritorială Europeană (cooperare interregională, cooperare transfrontalieră externă) 1.1.4.Unităţile cărora se adresează politica regională

8. Prezentare FONDURI STRUCTURALE 1.2.Instituţii şi proceduri administrative pentru aplicarea politicii regionale 1.2.1.Instituţiile europene implicate 1.2.2.Principiile care stau la baza operaţionalizării fondurilor structurale – documentele programatice şi importanţa lor 1.2.3.Criteriile Comisiei Europene de evaluare a documentelor naţionale programatice – indicatorii utilizaţi pentru aprecierea gradului de dezvoltare a unei regiuni 2.Instrumente ale politicii regionale 2.1.Fondurile structurale 2.1.1.Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – contribuie la finanţarea obiectivelor 1 şi 2 2.1.2.Fondul Social European (FSE) – contribuie la finanţarea obiectivelor 1, 2, 3 2.1.3.Fondul European de Orientare şi Garantare pentru Agricultură (FEOGA) – contribuie la finanţarea obiectivului 1 (secţiunea de orientare a fondului) 2.1.4.Instrumentul Financiar de Orientare in domeniul Pescuitului (IFOP) – contribuie la finanţarea obiectivului 1 2.2.Instrumente financiare de coeziune – Fondul de Coeziune şi Fondul European de Solidaritate 2.3.Instrumente financiare ale Băncii Europene de Investiţii 2.4.Iniţiativele comunitare – Interreg III, Equal, Leader +, Urban II

9. Vizita MINISTRULUI MUNCII, SOLIDARITĂŢII SOCIALE ŞI FAMILIEI În data de 9 februarie 2006, biroul de reprezentare a UNCJR la Bruxelles a primit vizita ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, dl. Gheorghe Barbu. Mesajul transmis reprezentanţilor consiliilor judeţene prezente la Bruxelles a fost următorul: „Deschiderea biroului UNCJR la Bruxelles o consider o mare realizare a autorităţilor judeţene din România, care va deveni astfel un organism de legatură, informare şi consiliere cu privire la activităţile instituţiilor europene. Doresc succes activităţii biroului şi celor prezenţi aici şi sper, într-o susţinere din partea Consiliilor judeţene a acestei acţiuni, precum şi într-o bună colaborare cu autorităţile centrale din România.” Delegaţia care a însoţit ministrul a fost alcătuită din: • Valer Bindea – secretar de stat • Cristina Iova – director general • Bogdan Nemeş – consilier al ministrului • Marius Hirte – adjunct al ambasadorului României pe lângă Uniunea Europeană • Oana Cămăşoiu – secretar II, responsabil pe afaceri sociale, Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană.

10. Întâlnire cu ASOCIAŢIA COMPANIILOR DE APĂ DIN OLANDA În data de 9 februarie 2006, în cadrul Biroului de reprezentare a UNCJR la Bruxelles a fost organizată o întâlnire de lucru cu Rob Schröder, reprezentantul la Bruxelles al Asociaţiei Companiilor de Apă din Olanda şi Eric Kuindersma, reprezentantul unei Companiei de Apă din Olanda – compania de apă a 4 provincii olandeze. Prezentarea a avut două părţi: • Organizarea locală a managementului apei în Olanda • Cooperarea în domeniul managementului apei în practică S-a început printr-o scurtă descriere a Olandei – 34.000 km2, 15,7 milioane locuitori, 470 locuitori/km2, 4 bazine riverane internaţionale, o deltă şi peste 50% din teritoriul ţării aflat sub nivelul mării. Există un număr de 27 de companii de apă in cele 12 provincii. Nivelul de organizare este următorul: • nivelul naţional • nivelul regional (cele 12 provincii) • companiile de apă – reprezentând un nivel de organizare din punct de vedere funcţional (organizare pe bazin riveran), şi nu teritorial Distribuirea responsabilităţilor în lanţul „apei” este următoarea:

11. Întâlnire cu ASOCIAŢIA COMPANIILOR DE APĂ DIN OLANDA Membrii companiile de apă sunt aleşi prin vot de către cetăţeni pentru un mandat de 4 ani. Membrii săi nu se regăsesc în partide politice, ci în grupuri de interese, astfel: rezidenţii, industria şi sectorul de afaceri, proprietarii de pământ şi fermierii, proprietarii de imobiliare. Companiile de apă au un birou executiv format din 6 membrii, condus de un preşedinte. Principiul pe baza căruia funcţionează companiile de apă este „interest-pay-say” – cei care sunt interesaţi plătesc pentru a avea un cuvânt de spus. Alte două principii sunt: „poluatorul plăteşte” şi calitatea apei. Companiile de apă acţionează pentru controlul şi prevenirea inundaţiilor, calitatea apei şi cantitatea apei. Sursele de finanţare ale companiilor de apă sunt formate din: • taxele anuale colectate de la persoane fizice şi juridice • sprijin naţional • împrumuturi • sprijin de la propria bancă creată în acest scop – Banca Companiilor de Apă Începând cu august 2004, Asociaţia Companiilor de Apă are un birou de reprezentare la Bruxelles, pentru că aproape toată legislaţia de mediu din Olanda este de fapt legislaţie europeană. Ţinând cont de faptul că în domeniul mediului sunt circa 70-80 directive în lucru, fiecare în altă etapă, acestea nu pot fi urmărite toate, şi atunci se constituie o listă cu domeniile prioritare pentru care se face lobby, se întocmesc opinii, se informează la nivel naţional şi regional. Cea de-a doua parte a prezentării a avut în vedere contextul instituţional existent pentru cooperarea cu România, respectiv: • Memorandumul de Înţelegere semnat de cele 2 ministere de resort din România şi Olanda în 2004 şi • Scrisoarea de Intenţie între Asociaţia Companiilor de Apă din Olanda şi Compania Naţională „Apele Române”. În prezent se intenţionează promovarea a 2 proiecte pilot în judeţele Giurgiu şi Teleorman în domeniul apei potabile, epurării şi controlul inundaţiilor. Potenţialele surse de finanţare care pot fi utilizate pentru implementarea acestor proiecte sunt: programul MATRA, programul de finanţare al Asociaţiei Municipalităţilor din Olanda şi programele de finanţare la nivelul Uniunii Europene.

12. Prezentareprograme şi finanţări europene în educaţie, cultură, tineret – DG Educaţie şi Cultură În data de 3 februarie 2006, la sediul Biroului de reprezentare a UNCJR la Bruxelles a fost organizată o întâlnire cu Marco Di Martino, reprezentantul DG Educaţie şi Cultură din cadrul Comisiei Europene – http://europa.eu.int/comm/dgs/education_culture. Întâlnirea a avut ca scop prezentarea Programelor Europene de Acţiune şi finanţare în domeniul educaţiei şi culturii. Prezentarea a fost structurată în 3 părţi: 1.descrierea cadrului legal care conferă instituţiilor europene competenţe în domeniul educaţiei şi culturii (Tratatele europene, Strategia de la Lisabona, Declaraţia de la Bologna, Tratatul de Instituire a unei Constituţii pentru Europa) 2.programele europene de acţiune în domeniul educaţiei şi culturii pentru perioada de programare 2000-2006 3.programele europene de acţiune propuse în domeniul educaţiei şi culturii pentru următoarea perioadă de programare 2007-2013. Au fost prezentate informaţii detaliate despre programele existente în perioada 2000-2006: Socrates: educaţie – mai multe acţiuni: Comenius, Erasmus, Grundtvig, Lingua, Minerva, Observaţie şi Inovare, Acţiuni Comune cu alte programe, Măsuri Însoţitoare Leonardo da Vinci: instruire vocaţională Youth : cooperare în domeniul tineretului Culture 2000: cooperarea europeană în domeniul culturii Tempus III: program trans-european în domeniul educaţiei superioare pentru ţările eligibile în cadrul Programelor Cards (Albania, Bosnia-Herţegovina, Croatia, ex-Iugoslavia, Macedonia) şi Tacis (ţările fostei URSS şi Mongolia) Tempus Meda: program trans-european în domeniul educaţiei superioare pentru regiunile din zona Mării Meditarane – Programul MEDA (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Libia, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Siria, Tunisia) Erasmus Mundus: program pentru educaţie superioară pentru ţările terţe e-Learning: utilzarea noilor tehnologii în domeniul educaţiei şi instruirii

13. Prezentare programe şi finanţări europene în educaţie, cultură, tineret – DG Educaţie şi Cultură Prezentarea s-a încheiat prin informarea în legătură cu programele propuse pentru perioada 2007-2013 în domeniul educaţiei şi culturii, şi anume: • Programul Integrat de Acţiune pentru Educaţia Continuă • Comenius: educaţie şcolară • Erasmus: educaţie superioară • Leonardo da Vinci: educaţie vocaţională • Grundtvig: educaţia adulţilor • Program transversal – 4 acţiuni: dezvoltare politică; învăţarea de limbi străine; ITC; diseminare • Programul Jean Monnet – 3 acţiuni: Acţiunea Jean Monnet; instituţii europene; asociaţii europene • Tineretul în acţiune • Cultura 2007 • Cetăţenie Europeană Activă

14. Biroul de reprezentare al U.N.C.J.R.Bruxelles Reprezentant al CONSILIULUIJUDEŢEAN MUREŞ în perioada 15ianuarie—31martie 2006 KÁDÁR KATALIN Adresa:Rue Montoyer 24, etaj 2 B-1000, Bruxelles Belgia Telefon: 0032 22 374 130 Fax: 0032 22 374 199 E-mail: kadar_katika@yahoo.com