1 / 17

Grăsimi ”bune” şi “rele”

Grăsimi ”bune” şi “rele”. Elevi: Bogdan Catangiu Roberta Frumuşelu. Cuprins:. Despre grăsimi Deosebire Grăsimi “bune” Grăsimi “rele ” Colesterolul - confuzie Ştiaţi că... Experiment . 1. Definiţie.

cody
Download Presentation

Grăsimi ”bune” şi “rele”

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Grăsimi ”bune” şi “rele” Elevi: Bogdan Catangiu Roberta Frumuşelu

  2. Cuprins: Despre grăsimi Deosebire Grăsimi “bune” Grăsimi “rele” Colesterolul - confuzie Ştiaţi că... Experiment

  3. 1. Definiţie Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași, numiți gliceride. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri, vitamine, fosfatide etc. Acizii grași sunt acizii cu următoarele proprietăți: au număr mare de atomi de carbon (între 4 și 24); au număr par de atomi de carbon; au catenă liniară, fără ramificații; sunt monocarboxilici; pot fi saturați sau nesaturați.

  4. Exemple de acizi graşi 1. distearopalmitina/palmitodistearina dioleostearina/stearodioleina 2.

  5. Proprietăţi fizice şi chimice Grăsimile pot fi solide, lichide sau semisolide (untul). Acestea sunt insolubile în apă, cu care emulsionează, dar sunt solubile în solvenți organici. Nu au puncte fixe de fierbere și topire pentru că sunt amestecuri, ci fierb și se topesc în intervale de temperatură. Fiind amestecuri de gliceride, care sunt esteri, grăsimile vor avea proprietățile chimice ale esterilor.

  6. 2. Deosebire Grăsimile sunt o sursă bună de energie și furnizează elemente esenţiale pentru celulele corpului tău. Anumite grăsimi pot chiar să-ţi menţină inima sănătoasă. Ceea ce este important nu e cantitatea lor, ci tipul de grăsimi consumate: Grăsimi "rele": cele saturate și grăsimile-trans, pentru că pot să mărească nivelul colesterolului ȋn sânge.   Grăsimi "bune": cele nesaturate, pentru că sunt capabile să-ţi menţină inima sănătoasă; ele se ȋmpart ȋn grăsimi mononesaturate și polinesaturate.

  7. 3. Grăsimi “bune”

  8. 4. Grăsimi “rele”

  9. Colesterolul Colesterolul (C27H46O) este un alcool organic, sterol, identificat în membrana celulară și în țesuturile organismului și transportat în sânge. Termenul de colesterol sanguin se referă de fapt la 2 tipuri de lipide: LDL (low density lipoproteine) lipoproteine cu densitate mică așa numitul colesterol “rău” HDL (high density lipoproteine) lipoproteine cu densitate mare

  10. Colesterolul "bun" sicolesterolul "rau" • Totalul de colesterol din sange se compune din colesterol LDL sicolesterol HDL. Valorilemari de LDL sunt considerate drept "rele", pentru ca LDL-ul se depune in arteresi duce la arterioscleroza. • Valorilemari de HDL sunt considerate in schimb, drept "bune", pentru ca HDL-ulcombatedepunerile de calcarpeperetiivaselor. Candvaloareatotala a colesteroluluidepaseste 200 mg/dl, medicul e datorsamasoareseparatvalorile LDL-uluisi ale HDL-ului, pentru a apreciamaicorectrisculinstalariiarteriosclerozei. Nivelul de LDL mai mare de 160 mg/dl esteconsideratcrescut, iarcel de peste 190 de mg/dl, ca periculos. Valorile HDL-uluisunt considerate preascazute, candcoboara sub 40 mg/dl.

  11. 4. Ştiaţi că... • Procesul de hidrogenare a grasimilor a fostinventat de chimistulgerman Wilhelm Normannsipatentat in 1902. In 1909 Procter& Gamble a achizitionatpatentulsi in 1911 dejaaveaupepiata un produs(‘Crisco’) cecontinea o mare cantitate de ulei de bumbachidrogenat ; prin marketing ingenios, oferind gratis o carte de bucate la fiecaresticla de ulei, ei au reusitsa se impunapepiata (retele din carte necesitau ‘Crisco’). • In anii ’50 margarina a fostpromovata era ca fiindmaisanatosadecatuntul(margarina nu are colesterol), lucruce s-a dovedit a fi total fals (boala de inima e dubla ca incidentapentruacizi trans vegetali versus acizigrasisaturatianimali). • In 1978 OMS a cerutstatelorlumiiinterzicereagrasimii trans. Producatoriiignoraacesterecomandari(avandsustinereguvernamentala). • In 2003 OMS recomandalimitareagrasimilor saturate la maxim 1% din caloriileconsumatezilnic. • Pe 9 iulie 2003 FDA a cerut ca pelista de ingrediente a produselorsa fie trecutacantitatea de grasimi trans. De pe 1 iulie 2006 producatorii din SUA suntobligatisatreacapeetichetecantitatea de grasimi trans din produse. FDA estimeaza ca in acest felvascadeanumarul de decese prin boala de inima cu catevazeci de mii de cazuripe an, consumatoriialegandproduse cu nivelmic de grasimi trans. • Aceastamasura a FDA lovestesi Mc Donaldssi KFC care au inceputsaexperimenteze cu uleiuripentruprajitce nu produc prin incalziregrasimi trans , iar Wendy, un alt mare lant de restaurante a anuntateliminareauleiul vegetal hidrogenat din produsele sale. • In Europa , Danemarca a interzis din martie 2003 grasimilevegetale partial hidrogenate.

  12. 5. Experiment Obţinerea săpunului

  13. Sodă caustică

  14. 5. Experiment La temperaturi ridicate, grăsimile reactionează cu soda caustică, formând sapunul.

  15. 5. Experiment Se adaugă clorură de sodiu pentru a solidifica compoziţia.

  16. 5. Experiment

  17. 5. Experiment Rezultatul final:

More Related