190 likes | 426 Views
Relatiile microorganism- gazda. Microbiota indigena versus microorganisme patogene si conditionat patogene. Definitii. A. Simbioza : asocierea de vieţuitoare din specii diferite care îşi duc viaţa în comun. Orice organism viu poate deveni habitat pentru alte forme de viaţă mai mici.
E N D
Relatiile microorganism- gazda Microbiota indigena versus microorganisme patogene si conditionat patogene
Definitii • A. Simbioza: asocierea de vieţuitoare din specii diferite care îşi duc viaţa în comun. Orice organism viu poate deveni habitat pentru alte forme de viaţă mai mici. • B. Forezia: asociaţie întîmplătoare, nesistema-tizată; gazda transportă un organism mai mic dintr-unloc în altul. • C. Comensalismul: adăpost şi nutrienţi oferiţi de gazdă. • D. Mutualismul: beneficiu reciproc al simbion-ţilor.
Definitii E. Parazitismul:beneficiu unilateral al microorganismului în defavoarea gazdei. F. Oportunismul: un comensal, mutualist ori saprofit al mediului extern poate deveni, pentru o perioada, parazit, functie de conditiile asocierii.
Definitii • Microorganisme patogene: afecteaza gazda normoreactiva; de regula determina boala. • Posibilitati evolutive dupa instalarea raspunsului imum: • vindecarea; • trecerea la mutualism (gazduirea persistenta a microorganismul patogen) • trecerea la comensalism: gazda devine “purtator sanatos”, eliminind microorganismul patogen in mediul extern.
Definitii • Microoganisme conditionat sau accidental patogene: comensale sau mutualiste ale gazdei sau saprofite ale mediului extern care ajung intimplator in tesuturi. • Ataca gazda doar daca: • apar disfunctii ale apararii antimicrobiene; • prin variatie genetica, dobindesc noi capacitati patogenetice.
COLONIZAREA MICROBIANA A ORGANISMULUI • 1. Condiţia microbiologică a embrionului şi a fătului. • 2. Contaminare versus colonizare. • 3. Specii pionier: primele microorganisme contaminante care asimilează condiţiile de găzduire şi proliferează mai repede decît sunt eliminate. Induc modificări în biotopul învelişurilor care le limitează creşterea. • 4. Speciile de tranziţie profită de modificarea condiţiilor de găzduire prin speciile pionier.
COLONIZAREA MICROBIANA A ORGANISMULUI • Populaţiile (comunitatea) climax constituie o unitate ecologică în echilibru dinamic pe care o numim microbiota indigenă. • Termeni sinonimi: flora normala, microbiota normala, indigena sau naturala. • Limitele colonizarii sunt stabilite de barierele antimicrobiene ale gazdei.
Exemplu: colonizarea tubului digestiv • specii pionier de Lactobacillus; • scăderea pH-ului : la 1-2 zile prima succesiune prin speciile Bifidobacterium; progresiv se adaugă Escherichia coli, enterococii. • Succesiunea majoră, cu înmulţire masivă a bacteriilor anaerobe nesporulate, se produce prin diversificarea alimentaţiei. Stadiul de climax al microbiotei intestinale este atins la înţărcare.
COLONIZAREA MICROBIANA A ORGANISMULUI-ZONAREA ORGANIAMULUI • Zone normal sterile: mediul intern, tesuturile, cavitatile seroase. • Zone ocazional contaminate, dar necolonizate: sinusuri paranazale, urechea medie, etajul infraglotic, caile biliare, caile urinare (rinichi-uretra proximala), cai genitale interne.
COLONIZAREA MICROBIANA A ORGANISMULUI-ZONAREA ORGANIAMULUI • Zone periodic contaminate dar necolonizate sau colonizate abortiv: stomac, duoden, jejun. • Zone normal colonizate: tegumentul, conjunctiva, narile, naso- si orofaringele, vaginul, uretra distala, ileonul terminal, colonul.
Exemple • Microbiota tegumentului: - Staphylococcus epidermidis, Propionibacterium acnes, Staphylococcus aureus; • Microbiota cailor aero-digestive superioare • cavitatea bucala: streptococi -hemolitici, Fusobacterium nucleatum, Bacteroides, Peptostreptococcus, Veillonella, Treponema; • orofaringe: Corynebacterium, Staphylococcus aureus, Bifidobacterium; • nas:Staphylococcus aureus, Staphylococcus epidermidis;
Exemple • Microbiota tractusului gastrointestinal - colon: Bacteroides, Bifidobacterium, Escherichia coli, enterococci; levuri (Candida). • Microbiota tractusului genito-urinar: • vagin: Lactobacillus,Bacteroides, Corynebacterium; • uretra distala: stafilococi coagulaza negativi, bacili difterimorfi, enterobacteriacee, enterococi, neisserii nepretentioase, Fusobacterium spp, micoplasme, Ureaplasma, ocazional Candida.
Rolul fiziologic al florei normale • Roluri nutritive: producerea de vitamine (ex. vit K, biotina, acid pantotenic, riboflavina, piridoxina); • Stimulent al competentei imune: creste cantitatea de Ig; • Bariera ecologica antimicrobiana: antagonizeaza cu noii contaminanti; competitia pentru suport si nutrienti.
Efecte negative ale florei normale • Aparitia de tumori maligne : bacteriile colonului: • genereaza produsi carcinogeni; • genereaza analogi de estrogeni; • amorseaza ciclul entero-hepatic al hormonilor estrogeni. • Sindrom de malabsorbtie: apare la pacienti cu staza intestinala, spp de Bacteroides prin metaboilizarea sarurilor biliare in intestinul subtire.
Disbiozele = colonizari anormale - Alterarea unor bariere antiinfecţioase: aclorhidria; staza intestinala; alterarea transportului muco-ciliar; - Modificări ale condiţiilor de găzduire: * nutrienţi: incapacitatea de a digera dizaharidele – diaree prin bacterii care fermenteaza aceste zaharuri; * pH: aclorhidria favorizeaza colonizarea mucoasei gastrice; * umiditate: levurile lipofile cresc in exces (Malassesia furfur determina pitiriazis verzicolor, o epidermofiţie).
Disbiozele - Modificarea receptorilor epiteliali pentru liganzii bacterieni: pierderea fibronectinei, receptorul pentru streptococii orali duce la colonizarea cu b.g.n. - Medicaţie antimicrobiană:duce la boli ecologice prin înmulţirea microorga-nismelor rezistente; Clostridium difficile determina enterocolita hemoragica pseudomembranoasă.