Şef serviciu specialişti: Teodor Florin CUCIUREANU doctor în economie expert achiziţii publice

1. Raportul de constatare tehnico-ştiinţificăRolul specialistului D.N.A. în combaterea fraudei în domeniul achiziţiilor publice Şef serviciu specialişti: TeodorFlorin CUCIUREANU doctor în economie expertachiziţii publice expert evaluator - ANEVAR expert contabil - CECCAR

2. Numirea specialiştilor la DNARaportul de constatare tehnico ştiinţific – probă în instanţă • În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt numiţi, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul ministerelor de resort, specialişti cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală. • Constatarea tehnico-ştiinţifică efectuată, din dispoziţia scrisă a procurorului, de către specialiştii anterior menţionaţi constituie mijloc de probă, în condiţiile legii. Sursa: art. 11 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 43/2002

3. Cine şi când dispune efectuarea RC Cine efectuează RC • Când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt şi este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate folosi cunoştinţele unui specialist sau tehnician, dispunând, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice. • Constatarea tehnico-ştiinţifică se efectuează, de regulă, de către specialişti sau tehnicieni care funcţionează în cadrul ori pe lângă instituţia de care aparţine organul de urmărire penală. Ea poate fi efectuată şi de către specialişti sau tehnicieni care funcţionează în cadrul altor organe. Sursa: art. 112 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală

4. Conţinutul şi termenul de efectuare al RCMaterialele necesare întocmirii RC • Organul de urmărire penală care dispune efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice stabileşte obiectul acesteia, formulează întrebările la care trebuie să se răspundă şi termenul în care urmează a fi efectuată lucrarea. • Constatarea tehnico-ştiinţifică se efectuează asupra materialelor şi datelor puse la dispoziţie sau indicate de către organul de urmărire penală. Celui însărcinat cu efectuarea constatării nu i se pot delega şi nici acesta nu-şi poate însuşi atribuţii de organ de urmărire penală sau de organ de control. • Specialistul sau tehnicianul însărcinat cu efectuarea lucrării, dacă socoteşte că materialele puse la dispoziţie ori datele indicate sunt insuficiente, comunică aceasta organului de urmărire penală, în vederea completării lor. Sursa: art. 113 alin. (1), (2) şi (3) din Codul de procedură penală

5. Refacerea sau completarea RC • Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi, dacă apreciază că raportul tehnico-ştiinţific nu este complet sau concluziile acestuia nu sunt precise, dispune refacerea sau completarea constatării tehnico-ştiinţifice, sau efectuarea unei expertize. • Când refacerea sau completarea constatării tehnico-ştiinţifice este dispusă de instanţa de judecată, raportul se trimite procurorului, pentru ca acesta să ia măsuri în vederea completării sau refacerii lui. Sursa: art. 115 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală

6. Rolul specialistului D.N.A. în combaterea fraudei în domeniul achiziţiilor publice • Frauda în domeniul achiziţiilor publice cunoaşte o perfecţionare continuă, iar mecanismele de fraudare sunt din ce în ce mai complexe. După apariţia în anul 2006 a actului normativ care reglementează în momentul de faţă domeniul achiziţiilor publice au fost emise un număr de 10 modificări şi completări ale acestuia, unele având ca punct de plecare vulnerabilităţile întâlnite în practica de zi cu zi. • Fenomenul fraudei în achiziţiile publice se întrepătrunde cu cel al corupţiei, cu cel al economiei subterane, în general, şi cel al criminalităţii economico – financiare, în special.

7. Rolul specialistului D.N.A. în combaterea fraudei în domeniul achiziţiilor publice • Clarificarea mecanismelor de fraudă în domeniul achiziţiilor publice presupune o analiză detaliată şi complexă a documentelor întocmite în atribuirea/derularea unui contract de achiziţii publice şi, nu în ultimul rând, cunoştinţe aprofundate din alte domenii conexe acestuia. • Instrumentarea tehnică a fraudei în achiziţii publice presupune cunoştinţe temeinice din mai multe domenii, dintre care amintim: - finanţe publice şi control financiar; - contabilitate şi fiscalitate; - contrafacerea produselor; - evaluarea bunurilor mobile şi ale proprietăţilor imobiliare; - disciplina şi calitatea în construcţii.

8. Rolul specialistului D.N.A. în combaterea fraudei în domeniul achiziţiilor publice • Specialiştii DNA clarifică aspectele tehnice în cadrul unei proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică, iar în cazul în care identifică abateri de la referenţialul normativ în domeniu constată dacă acestea au determinat crearea de prejudicii autorităţii contractante sau bugetului din care au fost finanţate respectivele contracte. • Încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii este sancţionată de legiuitor exclusiv contravenţional.

9. Rolul specialistului D.N.A. în combaterea fraudei în domeniul achiziţiilor publice • Faptele care constituie contravenţii sunt menţionate la art. 293 din O.U.G. nr. 34/2006. • art. 293 lit. v) din O.U.G. nr. 34/2006 menţionează ca şi sancţiune contravenţională şi “orice altă încălcare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă sau a actelor normative emise în aplicarea acesteia, având ca efect încălcarea dispoziţiilor art. 2, cu excepţia alin. (2) lit. f)”.

10. Rolul specialistului D.N.A. în combaterea fraudei în domeniul achiziţiilor publice • La art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 sunt enumerate principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoaşterea reciprocă; d) transparenţa; e) proporţionalitatea; f) eficienţa utilizării fondurilorpublice; g) asumarea răspunderii. Notă: începând cu data de 01.01.2013 sintagma “fonduri publice” a fost înlocuită cu cea de “fonduri”

11. Rolul specialistului D.N.A. în combaterea fraudei în domeniul achiziţiilor publice Noţiunea de “eficienţă” şi cea de “fonduri publice” este definită la art. 2 lit. j) şi k) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, după cum urmează: eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate; fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale

12. Rolul specialistului D.N.A. în combaterea fraudei în domeniul achiziţiilor publice • O primă concluzie desprinsă din precizările anterioare este aceea că legiuitorul nu a sancţionat contravenţional încălcarea principiului “eficienţei utilizării fondurilor publice”. • Această excepţie permite celor care analizează şi controlează procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice, precum şi modul de derulare al acestor contracte, să verifice şi să se pronunţe cu privire la consecinţele încălcării acestui principiu de bază.

13. Rolul specialistului D.N.A. în combaterea fraudei în domeniul achiziţiilor publice • Pornind de la cazul unei achiziţii efectuate la preţuri supraevaluate, ca urmare a distorsionării intenţionate a unei proceduri de atribuire, prevăzută de referenţialul normativ incident în cauză, se naşte întrebarea “în ce măsură ar putea exista un alt regim sancţionator”? (altul decât cel contravenţional). • Răspunsul la această întrebare poate fi aflat doar prin raportare la alte norme legale, ca de exemplu: Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv etc.

14. Metode/mecanisme de fraudare a achiziţiilor publice • Definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care avantajează un operator economic. • Stabilirea unor criterii pentru selecţie şi calificare cu scopul de a restricţiona participarea operatorilor economici la procedura de atribuire. • Stabilirea neclară a factorilor de evaluare şi a ponderilor relative a acestora, având drept consecinţă posibilitatea comisiilor de evaluare a ofertelor de a alege în mod subiectiv oferta câştigătoare.

15. Metode/mecanisme de fraudare a achiziţiilor publice • Invocarea de către comisia de evaluare a ofertelor a unor vicii de formă aferente propunerii tehnice sau celei financiare având drept scop eliminarea ofertelor cu preţ competitiv. • Ajustarea preţului contractelor de achiziţii publice în condiţii dezavantajoase pentru autoritatea contractantă.

16. . • Vă mulţumesc !