Centrul Educa ţia 2000+

1. Centrul Educaţia 2000+ Abordarea integrată a ştiinţelor Finanţator: Romanian-American Foundation Partener:Societatea Română de Fizică www.cedu.ro

2. Fundaţia Centrul Educaţia 2000+ este o organizaţie independentă şi apolitică specializată în domeniul serviciilor, consultanţei şi politicilor educaţionale. Centrul Educaţia 2000+ a fost creat în 1999 prin desprinderea de Fundaţia Soros România. Este un Centru de Excelenţă şi inovaţie cu un rol important în dezvoltarea şi implementarea politicilor educaţionale si cu o miză înaltă a practicilor din domeniul educaţional. Este o organizaţie de tip think-tank, orientată spre învăţare, sarcini şi proiecte.

3. Detalii despre proiect (I) • Scopul proiectului:reformarea procesului de predare-învăţare a fizicii (printr-un proces de învăţare centrat pe elev şi urmărind formarea la copii a competenţelor necesare în prezent pe piaţa muncii). • S-a realizat un ghid metodologic de predare a fizicii (inclusiv o fundamentare riguroasă a abordării utilizate). Profesorii din învăţământul universitar au verificat acurateţea ştiinţifică a unităţilor de învăţare. • Ghidul a fostpilotatîn 57 de şcoli şi licee (cl. III, IV şi VI-XII) din 10 judeţe; - pilotarea s-a desfăşurat în 2 etape (etapa 1 - 27 februarie - 15 iunie 2012; etapa 2 – 15 sept 2012 – 27 febr 2013); - aceasta a avut loc în 5 categorii de şcoli şi în 5 categorii de licee; - profesorii care au pilotat ghidul au urmat în prealabil un curs de formare. • S-au aplicat la clasă teste de evaluare tip TIMSS la începutul şi la finalul primei etape de pilotare (procedura utilizată a avut la bază Evidence Based Teaching); elaborarea itemilor şi analiza rezultatelor s-au făcut în paradigma Item Response Theory • Au fost aplicate chestionare care au vizat opinia elevilor asupra noii abordări • S-au utilizat mai multe modele de formare a competenţelor .

4. De ce a fost elaborat Ghidul Metodologic? (I) • Rezultatele foarte slabe ale elevilor noştri la testările internaţionale (PISA, TIMSS) • Gradul scăzut de competitivitate al forţei de muncă din ţara noastră. În Indexului Competitivităţii Globale (GCI) pe 2011-2012 ocupam locul 77, după Rwanda, Iran, Azerbaidjan sau Kazahstan; în 2 ani România a coborât 13 poziţii • Lipsa de atractivitate a studierii ştiinţelor exacte • Caracterul formalizat şi, oarecum, neintuitiv al predării ştiinţelor exacte (influenţe franceze şi sovietice); accentul pus pe transmiterea de informaţii/ cunoştinţe

5. De ce a fost elaborat Ghidul Metodologic? (II) • Elevii nu înţeleg relevanţa pentru viaţa de zi cu zi a celor învăţate la fizică; de multe ori, nu înţeleg nici fenomenele fizice discutate • Necorelare între abilităţile formate de şcoală şi cele necesare acum pe piaţa muncii (acestea sunt verificate de testările internaţionale) • În ultimii ani, deficitul în ceea ce priveşte abilităţile forţei de muncă a ajuns să fie a doua constrângere în dezvoltarea companiilor în ţările din Europa de Est şi Asia Centrală (prima constrângere este regimul de impozitare) • Aproape jumătate dintre firmele din România consideră că un asemenea deficit reprezintă o problemă importantă în dezvoltarea lor; media pentru celelalte ţări din zonă e de 30%

6. Ce fel de sarcini implică munca pentru cei mai mulţi angajatoriSursa: European Survey of Working conditions, 2005

7. Este tot mai mare procentul angajatorilor care consideră că un job implică: • rezolvarea rapidă şi eficientă de probleme ne-standard, • învăţarea de lucruri/ abilităţi noi, • capacitatea de a alege între diferite metode de lucru. Memorarea şi utilizarea unor proceduri simple, repetitive au devenit secundare în multe joburi. În ultimii ani, deficitul în ceea ce priveşte abilităţile forţei de muncă a ajuns să fie a doua constrângere în dezvoltarea companiilor în ţările din Europa de Est şi Asia Centrală (prima constrângere este regimul de impozitare) Aproape jumătate dintre firmele din România consideră că un asemenea deficit reprezintă o problemă importantă în dezvoltarea lor; media pentru celelalte ţări din zonă e de 30%

8. Abordarea utilizată în ghidul metodologic (I) Modelul elaborat în contextul proiectului are la bază învăţarea prin investigaţie (IBL -Inquiry Based Learning/ învăţarea prin descoperire de tip inductiv) utilizată într-un context interactiv şi colaborativ. Structura nucleu a modelului propus în ghid este caracterizată de următoarele elemente: • cadrul general de lucru este reprezentat de modelul trifazic ERR • procesul învăţării este organizat în manieră ciclică, prin aplicarea în activităţile / unităţile de învăţare a modelelor propuse de Atkin & Karplus (1962); Bybee et al. (1989); Eisenkraft (2003), Alaska Science Consortium şi Kolb (1984); • strategiile de instruire aplicate sunt diversificate, favorizată fiind însă instruirea de tip problematizat

9. Abordarea utilizată în ghidul metodologic (II) Ghidul este structurat pe unităţi de învăţare Unităţile de învăţare au între 3 şi 11 lecţii Cele 4 secvenţe utilizate în unităţile de învăţare se bazează pe modelele de învăţare ciclice Există o legătură strânsă între: modelele învăţării ciclice (care pot fi cu 3, 5 sau 7 paşi) şi cadrul ERR (Evocare, Realizare a sensului şi Reflecţie)

10. Cele 4 secvenţe ale unităţii de învăţare

11. Exemplu - Ciclul de predare - învățare prin descoperire dirijată în 5 trepte (I)

12. Exemplu - Ciclul de predare - învățare prin descoperire dirijată în 5 trepte (II) • Ciclul prin descoperire dirijată (este unul dintre cele 3 categorii principale de modele ciclice): • Ghidarea elevilor pe parcursul activităţilor de învăţare se face mai ales prin întrebări de tipul: De ce? Cum? În ce condiţii? Din ce cauză? • Se evită utilizarea de întrebări închise (Ce?, Cine?, Când?) sau a explicaţiilor, demonstraţiilor şi precizărilor.

13. Metodele inductive • Învăţarea prin investigaţie (IBL) ţine de categoria metodelor inductive de predare-învăţare. Tot la metode inductive intră: • învăţarea bazată pe probleme (PBL), • bazată pe proiecte • studiul de caz • învăţarea prin descoperire

14. Modelele de formare utilizate în ghid

15. Comparaţie între 2 tipuri de abordări didactice Activităţile centrate pe profesor cuprind: • explicaţia • expunerea • demonstraţia realizată de profesor • observaţia şi experimentul (conduse de profesor) • prezentarea şi utilizarea unor modele, exerciţii, rezolvarea de probleme Activităţile centrate pe elev cuprind: • conversaţia euristică • rezolvarea de probleme deschise • problematizarea • construirea şi utilizarea de modele • observaţii sistematice • experimente proiectate de elevi

16. Cum a decurs prima etapă a pilotării ghidului Centralizarea răspunsurilor elevilor la:a – chestionareb – teste

17. a - ChestionareCentralizarea răspunsurilor oferite de elevi (la clasele unde nu s-au aplicat teste)

18. Centralizarea răspunsurilor oferite de elevi în ceea ce priveşte rolul noii abordări (la clasele unde nu s-au aplicat teste )

19. b – teste- clasa a IX-a (axa Oy reprezintă saltul în % faţă de testul iniţial)

20. Descrierea celor 3 categorii de itemi • Knowledge (K) - se referă la cunoaşterea faptelor, informaţiilor, instrumentelor/dispozitivelor şi procedeelor • Application (A) - se referă la aplicarea cunoştinţelor şi la înţelegerea conceptuală manifestată într-o gamă de contexte • Reasoning (R) - urmăreşte rezolvarea de probleme complexe şi nefamiliare, formularea explicaţiilor/concluziilor, luarea deciziilor şi transferul de cunoştinţe în situaţii noi

21. Ce elemente îi sunt necesare unui profesor pentru a putea utiliza ghidul • Să cunoască rolul celor 4 secvenţe ale UI • Să înţeleagă caracteristicile modelelor de formare a competenţelor utilizate în ghid • Să poată utiliza la clasă metodele gândirii critice folosite în ghid • Să cunoască şi să poată aplica metodele de evaluare centrate pe elev

22. Metodele gândirii critice În această secţiune a cursului profesorii vor înţelege: • De ce este importantă formarea gândirii critice la elevi? • Cum dezvoltăm elevilor gândirea critică? • Relaţia dintre gândirea critică şi constructivism. • Cadrul Evocare - Realizarea sensului - Reflecție (ERR). • Metodele pentru dezvoltarea gândirii critice cel mai des utilizate în ghidul metodologic

23. Metode şi instrumente de evaluare (I) • Competenţe specifice urmărite: • utilizarea adecvată a cunoştinţelor de didactică generală, de didactică a specialităţii, de psihologie; • familiarizarea cu planificarea și proiectarea demersului evaluativ; • conştientizarea necesității unei evaluări bazate pe integrarea unei multitudini de instrumente de evaluare. • Concepte cheie: • Evaluare autentică; Evaluarea centrată pe elev • Planificarea şi proiectarea evaluării

24. Metode şi instrumente de evaluare (II)- tipuri de instrumente - • Fişa de observare • Grila de evaluare criterială • Lista de verificare • Jurnalul de reflecţie • Planul de proiect • Portofoliul • Testul

25. Website experimente fizică • Cu sprijinul Universităţii de Vest din Timişoara, a fost realizat în cadrul proiectului un website resursă pentru profesorii de fizică. • Acesta conţine experimente filmate pentru majoritatea unităţilor de învăţare. • Adresa site-ului este: experimentarium.physics.uvt.ro

26. Cursul de formareAbordarea integrată a ştiinţelor • Grup ţintă: profesori de fizică din învăţământul preuniversitar • Scop: dezvoltarea competenţelor profesorilor de fizică (de proiectare, organizare şi evaluare a activităţilor didactice) în vederea îmbunătăţirii învăţării fizicii şi creării unui mediu de învăţare eficient şi creativ, din perspectiva formării la aceştia a abilităţilor necesare pe piaţa muncii. Accentul este pus pe centrarea pe elev. • Tipul de program: acreditat DGMRU, finalizat cu certificat de competenţe şi 15 credite profesionale transferabile • Durată: 60 de ore

27. Forma de învăţământ: zi şi la distanţă • Programul este structurat în 3 etape: • stagiu de formare directă organizat în forma de învăţământ de zi, pe durata a 3 zile • stagiu practic organizat în forma de învăţământ la distanţă • stagiu de analiză şi evaluare -1 zi

28. Aspecte tehnice cu privire la desfăşurarea cursului de formare CEDU 2000+

29. 1 - Stagiul de formare directă Teme abordate: • Paradigme educaţionale în predarea-învăţarea fizicii • Constructivismul- noi dimensiuni de formare a competenţelor la elevi • Metodele gândirii critice şi cadrul ERR • Modele de învăţare utilizate în alcătuirea unităţilor de învăţare: investigaţie, studiu de caz, proiect, rezolvare de probleme • Proiectarea şi planificarea unităţilor de învăţare • Metode şi instrumente de evaluare

30. 2 - Stagiul de formare la distanţă (I) - structură - • Studiu individual pe baza bibliografiei indicate de formatori; • Aplicarea la clasă a unei unităţi de învăţare din ghidul metodologic; • Efectuarea de către formatori a unor vizite în şcoli, ce presupun: - Clarificarea aspectelor abordate pe parcursul sesiunilor de formare directă; - Sprijinirea profesorilor pentru proiectarea activităţilor didactice în conformitate cu ghidul metodologic;

31. 2 - Stagiul de formare la distanţă (II) Structură: • Asistenţe la lecţii – acestea pot lua şi forma inter-asistenţelor (cu participarea cadrelor didactice din aceeaşi şcoală sau din şcoli învecinate); • Discuţii pe marginea lecţiilor vizionate, feed-back personalizat, din partea formatorului, consiliere individuală; • Colectarea de feed-back de la profesori privind modalitatea de utilizare a unităţilor de învăţare şi a ghidului metodologic în activitatea curentă la clasă; • Sprijin acordat cadrelor didactice pentru pregătirea portofoliilor în vederea susţinerii sesiunii de evaluare finală.

32. 3 - Stagiul de analiză şi evaluare a cursanţilor - structură - • Prezentarea unei teme din portofoliu: jurnal de reflecţie asupra aplicării la clasă a unităţii de învăţare din ghidul metodologic • Observaţii: pentru obţinerea certificatului de competenţe, este necesară prezenţa la cel puţin 75% din durata cursului de formare