Catedra de medicina celulara si moleculara

1. Catedra de medicina celulara si moleculara

2. Obiectul biologiei celulare Microscopie optica

3. Obiectul biologiei celulare • Biologia celulara = stiinta fundamentala care se ocupa cu studiul celulei ca unitate structurala si functionala a oricarui organism viu

4. Microscopia optica • Microscopul optic = dispozitiv cu ajutorul căruia se pot examina structuri cu dimensiuni mult sub puterea de rezolutie a ochiului uman

5. Microscopul optic

6. 1.    SURSĂ DE LUMINA 2.    CONDENSOR 3.    DIAFRAGMĂ 4.    MASA 5.   DISPOZITIV DE DEPLASARE A LAMEI 6.    REVOLVER 7.    OBIECTIVE 8.    SISTEM DE PRISME 9.    OCULAR 10. MACROVIZA 11 MICROVIZA Componentele microscopului optic

7. Modul de formare a imaginii la MO • Obiectivul formeaza o imagine marita , reala si rasturnata a obiectului • Ocularul- are ca obiect imaginea data de obiectiv si va forma imaginea finala mult marita , rasturnata si virtuala , la infinit deci nu necesita efort de acomodare

8. Performantele microscopului optic • Puterea de marire • Puterea de rezolutie

9. Puterea de marire • Puterea de marire = produsul dintre puterea de marire a obiectivului si cea a ocularului • Puterea de marire maxima x1500 ori • Puterea de mărire - ×4, ×10 - ×20, ×40 – diagnostic histologic - ×60, ×100 – diagnostic citologic

10. Puterea de rezolutie a microscopului optic • =Cea mai mică distanţă dintre două puncte la care acestea pot fii percepute distinct • De ea depinde claritatea şi bogăţia în detalii a imaginii • Depinde de lentila obiectivului • FORMULA LUI ABBÉ : • d=/ n sinα • = lungimea de unda a radiatiei electromagnetice ( 0,55 µm) • n= indicele de refractie al mediului dintre preparat si obiectiv • = ½ din aperura unghiulara a obiectivului

11. Puterea de rezolutie a microscopului optic Limitarile puterii de rezolutie a microscopului optic in practica •  este o constanta naturala ce nu poate fi influentata (0,55) • Mediul dintre preparat si obiectiv este de obicei aer (n = 1)

12. Puterea de rezolutie • Obiectivul cu imersie – intre obiectiv si preparat se interpune o picatura de lichid cu un indice de refractie supraunitar, cum este uleiul de cedru (n=1,51)

13. Apertura unghiulara maxima teoretica este 180 , deci =90, limita teoretica maxima a sin =1 Rezolutia maxima a microscopului optic= 0,2

14. Preparate fixate si colorate

15. Studiul celulelor vii, necolorate • 1.MICROSCOP CU CÂMP ÎNTUNECAT • 2. M. CU CONTRAST DE FAZĂ • 3. M. CU INTERFERENŢĂ • 4. M. TIP NOMARSKI • 5. MICROSCOPUL RANVERSAT

16. Studiul celulelor vii, necolorate • 1.MICROSCOP CU CÂMP ÎNTUNECAT • PRINCIPIU – exista un diafragm in condensor care selecteazadoar lumina laterala iar imaginea finala este formata de catre razele reflectate de componentele din preparat

17. 2. M. CU CONTRAST DE FAZĂ • PRINCIPIU • -  lumina care trece prin medii cu indici de refracţie diferiţi îşi modifică direcţia şi viteza • -   micoscopul transformă aceste diferenţe în diferenţe de intensitate luminoasă

18. 3. M. CU INTERFERENŢĂ • PRINCIPIU • - mai foloseşte încă o rază de lumină care nu traversează ţesutul analizat ,dar interferă cu raza provenita de la sursa de lumina • - ofera informaţii despre densitatea obiectului analizei

19. 4. M. TIP NOMARSKI • Un tip modificat al microscopului cu contrast de faza, oferind imagini aparent tridimensionale ..

20. 5. MICROSCOPUL RANVERSAT • - pentru examinarea celulelor din flacoane sau placi Petri • - obiective sub masuta • - sursa de lumina deasupra

21. MICROSCOPUL CU FLUORESCENŢĂ LUMINISCENTA = proprietatea unor substante de a emite lumina atunci cand sunt stimulate       luminos =FOTOLUMINISCENTA • FLUORESCENTA – proprietatea unei substante de a emite radiatii lumioase doar in timpul stimularii • FOSFORESCENTA –proprietatea unei substante de a emite radiatii lumioase si dupa incetarea stimularii

22. MICROSCOPUL CU FLORESCENŢĂ TERMOFLUORESCENTA = proprietatea unor substante de a emite lumina atunci cand sunt stimulate termic.

23. MICROSCOPUL CU FLUORESCENŢĂ Aplicatii practice: 1.AUTOFLUORESCENŢA capacitatea tesuturilor vii de a absorbi radiatii luminoase cu o anumita lungime de unda si de a o emite ulterior alte radiatii, cu o alta lungime de unda, mai mare

24. 2.    FLUORESCENTA SECUNDARA – după marcare cu compuşi fluorescenţi : • a.     Acridine orange – ADN-verde/ ARN-rosu • b.     Quinacrina – cromozomi = bandare

25. Marcarea fluorescenta a ADN

26. 3.IMUNOFLUORESCENŢA : punerea în evidenţă a diferiţilor antigeni cu ajutorul unor anticorpi specifici marcaţi cu un compus fluorescent IZOTIOCIANAT DE FLUORESCEINA (FITC) -2 tipuri: directa si indirecta MICROSCOPUL CU FLORESCENŢĂ

27. Imunofluorescenta directa =Ag + Ac specific marcat

28. Imunofluorescenta indirecta Ag + Ac specific + Ac sec. marcat - are o sensibilitate mai mare ca metoda a—se foloseste in cazul in care antigenele se gasesc in cantitate mica in tesut

29. Imunofluorescenta indirecta

30. 4.SONDE FLUORESCENTE , molecule care detecteaza concentratia i.c. a ionilor , a rad. liberi , a variatiilor de pH i.c. si isi modifica proprietatile in functie de valorilor acestora.