Strategii de optimizare a înţelegerii şi utilizării limbajului specific la disciplina educaţie civică în învăţământul p

1. Strategii de optimizare a înţelegerii şi utilizării limbajului specific la disciplina educaţie civică în învăţământul primar Institutor, Orzu Mihaela

2. CuprinsI. Educaţia civică în ciclul primar- Curriculumul de educaţie civică şi misiunea sa democraticăII. Premisele psiho-pedagogice ale organizării şi desfăşurării orelor de educaţie civică- Specificul învăţării la şcolarul mic- Bazele psihologice ale formării conştiinţei şi conduitei moral-civice de factură democratică la elevii de vârstă şcolară mică- Predarea interactivă centrată pe elevIII. Optimizarea strategiilor didactice- Tendinţe actuale în modernizarea strategiilor didactice- Strategii centrate pe cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice1. Învăţarea prin cooperare2. Metode şi tehnici de predare-învăţare în grup: metoda SINELG, metoda “Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat”, metoda cadranelor, jocul didactic3. Utilizarea calculatorului în lecţiile de educaţie civică- Strategii de evaluare: proiectul, portofoliul, metoda R.A.I

3. MotivaţieNecesitatea educaţiei civice este legată de pregătirea tinerilor în sensul cunoaşterii şi susţinerii ideilor şi valorilor democraţiei, manifestarea lor ca cetăţeniinformaţi şi responsabili, al participării competente în viaţa şcolii şi, în perspectivă, a societăţii, al dezvoltării deprinderilor de luare a deciziilor şi de participare la acţiune. Dinamismul fără precedent al timpului istoric impune învăţarea de tip novator care are drept caracteristici caracterul anticipativ şi participativ. Ceipatru piloni ai educaţiei în secolul XXI-a învăţa să cunoşti-a învăţa să faci-a învăţa să fii-a învăţa să conveţuieşti se transpun în componentele educaţiei civice: cunoştinţe, deprinderi, valori şi atitudini civice.

4. I. Educaţia civică în ciclul primar Curriculumul de educaţie civică şi misiunea sa democraticăO educaţie pentru democraţie eficientă se desfăşoară pe patru planuri principale: • Cunoştinţe civice: persoana,raporturile noastre cu lucrurile şi fiinţele, raporturile noastre cu ceilalţi oameni, comunitatea, societatea şi statul (curriculum clasele a III-a şi a IV-a), cunoştinţe ce vor fi întregite în anii următori prin disciplina Cultură civică, prin discipline opţionale, etc • Abilităţi şi capacităţi civice cognitive- importante datorită caracterului aplicativ al educaţiei civice şi permit viitorilor cetăţeni să identifice, să descrie, să structureze, să interpreteze, să explice şi să evalueze informaţii din sfera civicului şi politicului pentru a înţelege şi a le integra în propria experienţă • Abilităţi şi capacităţi participative prin care viitorii cetăţeni vor putea influenţa deciziile din sfera politicilor publice şi să resposabilizeze autorităţile publice. Acestea devin insrum,ente prin care cetăţenii pot acţiona independent sau în grupuri pentru a promova interese personale sau ale comunităţii din care fac parte • Valori şi atitudinicivice-activitatea didactică presupune ca pe baza cunoştinţelor, a abilităţilor şi capacităţilor cognitive şi participative elevii să exerseze raportarea critică la valori şi şi norme sociale şi să fie stimulaţi în manifestarea atitudinilor civice (optimism, compasiune, autodisciplina, independenţa, toleranţă, solidaritate, încrederea în democraţie, etc)

5. II. Premisele psiho-pedagogice ale organizării şi desfăşurării orelor de educaţie civicăBazele psihologice ale formării conştiinţei şi conduitei moral-civice de factură democratică la elevii de vârstă şcolară mică Studiile de psihologie au recunoscut la copii existenţa a două tipuri de morală: - morala constrângerii morala datoriei pure şi a eteronomiei: copilul primeşte de la adult consemnele cărora trebuie să li se supună necondiţionat; regulile de conduită sunt primite de copii ca un dar, ca o emanaţie a unei autorităţi exterioare; - morala cooperării morala rezultată din cooperare, în care majoritatea regulilor au la bază sentimentul interiorizat al datoriei, bazate pe cooperare şi respect reciproc.

6. Activă Folosim conceptul de activism în accepţia de rezolvare prin efect personal şi creator al contradicţiilor dintre cerinţele externe şi posibilităţile intelectuale ale elevului la un moment dat Învăţarea eficientă se realizează prin conjugarea comportamentului activizant al educatorului cu atitudinea activ-participativă a elevilor, al cărui suport este motivaţia învăţării Cheia reuşitei este: trăirea deplină a experinţei de învăţare; angajarea autentică a elevului; implicarea lui cu toate forţele, şi nu limitate, în procesul învăţării; participare actică, intensivă, în desfăşurarea procesului de învăţământ Interactivă Adevărata învăţare, aceea care permite transferul achiziţiilor în contexte noi noi este nu doar simplu activă, individual activă, ci interactivă Interactivitatea are la bază relaţiile reciproce şi se referă la procesul de învăţare activă, în cadrul căreia, cel care învaţă acţionează asupra informaţiei pentru a o transforma înt-una nouă, personală şi interiorizată Învăţarea prin cooperare reprezintă folosirea unor grupuri în scopuri instrucţionale pentru care elevii lucrează împreună să-şi maximizeze atât propria învăţare, cât şi pe cea a colegilor Predarea interactivă centrată pe elevPredarea

7. III. Optimizarea strategiilor didacticeTendinţe actuale în modernizarea strategiilor didactice Strategia În plan didactic, face parte din metodologia, arta profesorului de a conduce, rezolva situaţii de instruire Sensul general este acela de modalitate de concepere, orientare şi optimizare, în viziune sistemică pe termen lung, mediu sau scurt a proceselor şi fenomenelor educaţionale În domeniul învăţământului, se referă la ansamblul de concepţii, decizii tehnici de lucru, procedee de acţiune şi operaţii care vizează funcţionalitatea, optimizarea şi modernizarea componentelor structurale ale procesului de învăţământ în acord cu finalităţile generale ale învăţământului şi educaţiei

8. În planul modernizării strategiilor didactice se pot identifica câteva linii de forţă, definitorii pentru acest perimetru: • Înnoirea structurii strategiilor didactice, prin integrarea de metode, procedee, mijloace şi forme de organizare, mai puţin folosite în mod tradiţional şi prin combinarea lor fericită: problematizarea, învăţarea prin descoperire, ciorchinele, cubul, mijloace audio-video şi electronice, instruirea asistată pe calculator, etc.; • Creşterea gradului de interactivitate a strategiilor prin extensiunea abordărilor activ-participative, euristice şi ludice; • Constituirea unor strategii didactice complementare prin depăşirea neajunsurilor determinate de abordările tradiţionale; • Personalizarea demersurilor didactice prin accentuarea elementelor de cunoaştere a particularităţilor de grup sau individuale ale elevilor şi proiectarea unor strategii adecvate; • Informatizarea strategiilor didactice prin apel la mijloacele electronice şi la valenţele lor formative; • Amplificarea caracterului formativ al strategiilor, ca expresie conjugată a tuturor modificărilor produse la nivelul componentelor strategiilor.

9. Strategii centrate pe cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice Activitatea instructiv-educativă presupune, pe lângă alte acţiuni pentru educaţia moral-civică, comunicarea informaţiilor moral-civice, analiza fundametului existenţial, valoric şi cognitiv pe care aceste informaţii se sprijină şi crearea unor situaţii de exersare în practică a acestora. Pentru trecerea de la gândire la acţiune în plan comportamental este necesară cunoaşterea de către elevi a limbajului specific educaţiei civice, a semnificaţiilor terminologiei sale, a posibilităţilor de definire a înţelesurilor şi construcţiilor explicative morale. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice devine mai uşor de atins folosind forme activ-participative şi interactive, plăcute.

10. 1.Învăţarea bazată pe cooperareo strategie de instruire structurată şi sistematizată, în cadrul căreia grupe mici lucrează împreună pentru a atinge un ţel comun;premisa acestui tip de învăţare este aceea conform căreia, subiecţii, care lucrează în echipă, sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşi timp mai temeinic.munca în echipă dezvoltă capacitatea elevilor de a lucra împreună-o competenţă importantă pentru viaţa şi activitatea viitorilor cetăţeni Prin intermediulacestui tip de învăţare, copiiicâştigă o serie de valori civice democratice: • anganjarea totală faţă de ceilalţi membri ai grupului şi faţă de scopurile comune; • responsabilitatea faţă de sine şi faţă de ceilalţi; • aprecierea celorlalţi pentru faptul că sunt diferiţi, având informaţii, deprinderi, talente deferite de ale celorlaţi şi care pot îmbunătăţi calitatea activităţii grupului; • respectul faţă de ceilalţi, faţă de ideile, opiniile, atitudinile lor; • integritatea în relaţia cu ceilalţi; • grija faţă de ceilalţi, manifestată activ; • empatia şi compasiunea câştigate prin aprecierea lucrurilor din perspectiva celuilalt.

11. 2.Metode şi tehnici de predare – învăţare interactivă în grup • Metoda SINELG - ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului; - cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare se folosesc ca bază de plecare pentru lectură • Metoda “Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat ” - acest model de predare porneşte de la premisa că informaţia anterioară a elevului trebuie luată în considerare atunci când se predau noi informaţii; - un instrument important de învăţare îl reprezintă lectura, acest model reprezentând şi o grilă de lectură pentru textul non-funcţional

12. Cadranele - este o modalitate de sintetizare a unui conţinut informaţional solicitând participarea elevilor în înţelegerea lui adecvată; - se poate folosi în toate etapele lecţiei, dar poate fi şi o excelentă metodă de evaluare a cunoştinţelor. • Jocul didactic - este cel mai eficient mijloc de instruire şi educare, prin care se urmăreşte dublu scop: instruirea elevilor într-un domeniu al cunoaşterii şi stimularea interesului pentru activitatea desfăşurată, prin folosirea unor elemente distractive caracteristice jocului; - jocul dezvoltă elevilor spiritul de echipă, de întrajutorare, stăpânirea de sine, autocontrolul, disciplina conştientă, perseverenţa şi alte calităţi de voinţă şi caracter.

13. 3.Utilizarea calculatorului în lecţia de educaţie civică • din punct de vedere didactic calculatorul poate fi folosit la orele de educaţie civică pentru: - prezentarea unor modele, imagini dinamice, filme; - pentru alternarea formelor de activitate în lecţie; - ca tablă electronică pentru derularea unor imagini vizuale variate; - pentru simularea unor modele funcţionale, situaţii, acţiuni; -pentru oferirea unor informaţii suplimentare, etc. • deoarece în momentul de faţă, la nivelul claselor I-IV nu există un soft educaţional adaptat programelor şcolare, se pot folosi în cadrul lecţiilor CD-uri create de diverse edituri • calculatorul devine o strategie didactică eficientă şi interactivă deoarece: - este mijloc atractiv de a consolida şi verifica cunoştinţele; - duce la obţinerea unor rezultate bune; - factorul de stres este diminuat; - caracterul ludic este prezent; - timpul alocat etapelor lecţiei este valorificat la maxim; - atenţia voluntară a elevilor este uşor activată şi este stimulat interesul pentru învăţare

14. Metode alternative de evaluare Metoda R.A.I Proiectul Strategii de evaluare Portofoliul • Răspunde-Aruncă-Interoghează are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica (prin întrebări şi răspunsuri) • Metodă-joc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute, modalitate care se constituie în acelaşi timp şi ca o strategie ce îmbină cooperarea şi competiţia • O metodă de a realiza un feed-back rapid, într-un mod plăcut, enegizantşi mai puţin stresant decât metodele clasice • Presupune îmbinarea metodelor active de predare diferenţiată: explorare, experiment, simulare, problematizare, brainstorming, joc de rol, munca în grup, metode creative de activitate • Facilitează învăţarea prin acţiune practică • Asigură dezvoltarea copilului potrivit posibilităţilor şi cerinţelor sale • Uşurează însuşirea directă a tehnicilor de cercetare prin efort propriu, cooperare • Este “cartea de vizită” a elevului şi permite formarea unei imagini exhaustice asupra activităţii desfăşurate într-un interval de timp, urmărindu-i progresul de la un semestru la altul, etc. • Cuprinde lucrări ale elevului, schiţe, proiecte, teste, decupaje din reviste, curiozităţi, etc. • Permite aprecierea şi includerea în actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului, care în mod obişnuit , nu sunt avute în vedere

15. Concluzii • Prin folosirea unor strategii de învăţare interactive, educaţia civică urmăreşte formarea unui set de competenţe necesare şi suficiente, pentru a face din copil un bun cetăţean şi îl iniţiază în practicarea unui comportament civic într-o societate democratică • Civismul se învaţă prin acţiune, toate metodele utilizate în acest tip de educaţie vor viza învăţarea activă, participarea copilului la propria formare prin acţiuni care să-l responsabilizeze şi să-l formeze ca cetăţean activ • Lecţiile de educaţie civică, concepute într-o manieră atractivă, motivantă şi accesibilă, conţin setul de cunoştinţe necesare copilului pentru a deveni o persoană responsabilă, activ-participativă la viaţa socială