200 likes | 320 Views
CADRUL DE REGLEMENTARE AL PARTIDELOR POLITICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: REFLECȚII CRITICE ȘI RECOMANDĂRI DE POLITICI. Abordare corelativă ? ce avem pe coordonata. Legislaţie/Reglementări Standarde,practici. ce avem pe coordonata Legislaţie/Reglementări.
E N D
CADRUL DE REGLEMENTARE AL PARTIDELOR POLITICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: REFLECȚII CRITICE ȘI RECOMANDĂRI DE POLITICI
Abordare corelativă?ce avem pe coordonata Legislaţie/Reglementări Standarde,practici
ce avem pe coordonataLegislaţie/Reglementări - cadrul legal (internaţional, european, naţional) care asigură genurilor dreptul şi şansele de a participa în politică - programele şi statutele partidelor (agenda politică, structuri genizate, cota)
Documente internaţionale, care stipulează necesitatea promovării egalităţii genurilor • Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, 1979 (CEDAW) (ratificat de către R.M. În1994) • Declaraţia şi Platforma de Acţiuni de la Beijing, 1995 • Declaraţia Milenară a Organizaţiei Naţiunilor Unite (Rezoluţia 55/2 a Adunării Generale a ONU din 8 septembrie 2000) • Recomandarea (2003)3 a Comitetului de miniştri a statelor – membre (Consiliul Europei) cu privire la participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în procesul de luare a deciziilor în domeniul politic şi al vieţii publice • Recomandarea (2007) a Comitetului de miniştri a statelor – membre (Consiliul Europei)
cadrul legal naţional • Constituţia RM (1994),cap. II,Drepturile Fundamentale, Art. 16 (2), Art. 43-50 • Codul Electoral Art. 11 Dreptul de a alege; Art. 12 Dreptul de a fi ales • Legea cu privirela asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţinr. 5-XVI din 09.02.2006 • Programul Naţional de asigurare a egalităţii de gen pe anii 2010-2015 (29.XII, 2009), Sfera Participării la procesul decizional public şi politic
Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi AArticolul 7 Egalitatea de şanse în domeniul electoral, în activitatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice (1) Comisia Electorală Centrală, consiliile şi birourile electorale de circumscripţie asigură respectarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în domeniul electoral. (2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sînt obligate să contribuie la asigurarea egalităţii de drepturi şi de şanse între membrii săi femei şi bărbaţi prin: a) asigurarea reprezentării în organele lor de conducere a componenţei de femei şi bărbaţi; b) asigurarea reprezentării în listele de candidaţi a femeilor şi bărbaţilor fără discriminare după criteriul de rticolul 7 Egalitatea de şanse în domeniul electoral, în activitatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice ) Comisia Electorală Centrală, consiliile şi birourile electorale de circumscripţie asigură respectarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în domeniul electoral. (2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sînt obligate să contribuie la asigurarea egalităţii de drepturi şi de şanse între membrii săi femei şi băra) asigurarea reprezentării în organele lor de conducere a componenţei de femei şi băb) asigurarea reprezentării în listele de candidaţi a femeilor şi bărbaţilor fără discriminare după criteriul de sex.
ce avem pe coordonataStandarde, practici - standarde de împrumut, de intenţie, declarative, parţial realizate democraţia de vitrină • instituirea OF – structură de discriminare pozitivă, pentru a compensa invizibilitatea f. în PP, constituită după viziunea masc., cu scopul de a mobiliza sentimentul public feminin
Practici pozitive,dar neconsecvente • desemnarea f. în funcţii/organe de decizie ale structurilor teritoriale • abilitarea femeilor în APL – tendinţă mai evidentă decât la nivelul APC menţinerea „Clopotului de sticlă al politicii” sub aspectul reprezentării de gen • reprezentare proporţională -strategia electorală PPCD, 2005; sau cel puţin 30% - o tendinţă
Reprezentativitatea femeilor în organele decizionale la nivel local (evoluţie – involuţie – evoluţie) • 1980 49,8% • 1985 50,4% • 1990 35% consilieri 13% primari • 1996 39,2% consilieri 10,3% primari • 1999 9,7% consilieri 8,74% primari • 2003 10% consilieri 15,4% primari 3,1% preşedinţi ai comitetelor executive raionale • 2007 17 %consilieri 17,9% primari 3,1% preşedinţi ai comitetelor executive raionale Loretta Handrabura dr. conf. univ.
Reprezentativitatea femeilor în organele puterii În Guvern 1980 10% 3 din 30 1990 7% 1 din 13 1994 0% 0 din 20 1996 0% 0 din 17 1999 6% 1 din 15 2001 11% 2 din 18 2005 13% 2 din 15 2008 37% 6 din 16 2009 5% 1 din 16 În parlament În perioada URSS 33% cotă formală 1990 3,8% 12 din 380 1994 4,9% 5 din 101 1998 8,9% 9 din 101 2001 15,9% 16 din 101 2005 21,7% 23 din 101 2009 23,1% 25 din 101
Componenţa de gen a listelor candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul RM
Componenţa de gen a listelor candidaţilor la funcţia de deputat, electorala 2009
Tematica de gen transpare sporadic în Platformele electorale ale PP Anticipatele 2009 – nu este una prioritară, fiindcă principiul egalităţii de şanse pentru bărbaţi şi femei şi a parteneriatului de gen, invocat în regulamentele de activitate ale OF, rămâne unul secundar sau invizibil pentru partid şi implicit pentru politicile de stat
MĂsuri de redresare Problemele prioritare identificate: • a) subreprezentarea femeilor în funcţii decizionale în viaţa politică şi publică • b) existenţa barierelor structurale de natură culturală, economică şi socială în promovarea femeilor în funcţii decizionale în viaţa politică şi publică
Propunerireglementări • Prevederi explicite în: • Legea cu privire la partidele politice (2007) !Legea privind partidele politice (1999) Art. 9 (6): Partidele şi alte organizaţii social-politice vor promova principiul egalităţii femeilor şi bărbaţilor în organele decizionale de toate nivelurile Ce stipulează pe moment? Articolul 18. Obligaţiileşirăspundereapartidelorpolitice (1) Partidelepoliticesînt obligate sărespectelegislaţiaRepublicii Moldova şiprevederilestatutelorlor. (2) Încazulmodificăriilegislaţiei, precumşiîncazulconstatăriinecorespunderiistatutelorşiprogramelorlor cu prevederilelegale, partideleîşivoraducedocumenteleîncorespundere cu normelelegale, modificîndu-le şicompletîndu-le conform proceduriistabilite. • Acţiune afirmativă – finanţare stimulatorie II. Codul Electoral a. sistem electoral bazat pe proporţionalitate (cota ca acţiunea afirmativă) b. dacă Statutul PP prevede cota de reprezentare, să se respecte şi pe listele electorale
Propunerireglementări • politica de stat consecventă , implemetarea Legii cu privire la sigurarea egalităţii de şanse ... • măsuri politice care să încurajeze femeile să participe în funcţii de conducere; • mecanisme clare, funcţionale şi durabile de implementare; • buget sensibil la problemele de gen
Propuneri: demers care ar asigura echilibrul de gen (o mai bună reprezentare a femeilor în politică) • Palierul I - capacitatea de a intra pe scena politică • decizia de a intra în politică (educaţie de gen partenerială, ambiţiile personale şi valorificare de oportunităţi reglementate) • consolidarea organizaţiilor de femei politice/apolitice (creşterea resurselor de leadership la nivelul populaţiei şi propunerea efectivă de lideri de opinie scenei publice) • Palierul II - oportunitatea de a fi aleasă • asigurarea transparenţei procesului de nominalizare a candidaţilor • rolul media care poate aduce în agenda publică validitatea deciziei interne a partidelor politice şi oportunitatea criteriilor utilizate de forurile interne pentru nominalizarea candidaţilor pentru diferitele poziţii decizionale: a) plusul sistemelor proporţionale pentru vizibilitatea femeilor; b)cunoaşterea modului în care se vor selecta candidaţii • Palierul III - şansa de a fi votată - direct dependentă de sistemul de vot şi de cultura politică dominantă
Câştigurile participării femeilor în actul politic • impunerea unui spirit tolerant la nivelul atitudinilor şi comportamentului (9,5%); • promovarea mai activă a principiilor democratice cum ar fi dreptatea, egalitatea, colaborarea şi cooperarea, acceptarea diferenţelor (6,5%); • intenţiile şi acţiunile mai explicite, sinceritatea şi moralitatea (4,0%); • perseverenţa în acţiuni şi onoarea personală (3,0%); • sporirea numărului de participanţi la viaţa politică (3,0%); • capacitatea de a accepta şi o altă viziune fără discriminare (3,0%). Loretta Handrabura dr. conf. univ.
«Nu există probleme specific feminine, toate problemele se referă şi la femei, de aceea ele trebuie să aibă acces la discutarea tuturor chestiunilor şi întrebărilor.»