Clasamentele universi tăţilor

1. Clasamentele universităţilor Ana Guţu Şedinţa Senatului ULIM 28 noiembrie 2012

2. Aşteptări, impact, contestări

3. Clasamentul: un fapt societal • Răspunde necesităţilor: Transparenţă • Societate: familie, studenţi: a înţelege mai bine un sistem complex, a compara • Universităţi: se situează în raport cu alţii, evaluează calitatea proceselor, se perfecţionează • Întreprinderi: criterii de recrutare • Decidenţi politici: ajutor pentru luarea deciziilor • Greu de ripostat împotriva clasamentelor

4. Clasamente : impacturi numeroase • Asupra comportamentului familiei tinerilor: • Alegerea instituţiei • Asupra politicilor publice: • Finanţarea • Legi, reglementari • Asupra politicilor universităţilor: • Tendinţa de a ameliora scorul nu şi performanţele • Fuzionarea universităţilor • Numărul profesorilor-cercetători

5. Impactul asupra sistemului universitar mondial • 500 de universităşţi vizate din 17 000 • Consecinţe nefaste: focusarea asupra universităţilor zise “de cercetare”, pe când e necesar să fie diversitate şi varietate

6. Dar • Numeroase contestări şi controverse • Metode şi metodologii • Pertinenţe şi indicatori • Fiabilitatea datelor • Doză de subiectivism • Întrebare fundamentală: este oare posibil să compari pe o scară unidimensională sisteme atât de complexe precum sunt universităţile ?

7. Câteva clasamente majore

8. Generalităţi • Există clasamente naţionale şi internaţionale • Deosebirea între clasamente şi clasificări (U-Map, România...) • Clasamente unidimensionale (Palmares) şi multidimensionale (deseori interactive)

9. Palmaresurile • ARWU (Shanghai) • Leiden • THE • Quacquarelli Symons (QS) • … • Privilegiază mai ales cercetarea

10. Clasamente multidimensionale • CHE • U-Multirank (proiect UE va intra în vigoare în 2013) • « orientate spre utilizator », un loc important îl ocupă procesul de învăţământ

11. Alte clasamente • AHELO ( OCDE) • Webometrics

12. Mecanisme utilizate

13. Indicatori şi date • Gradul de importanţă a fiecărui indicator este definit de producătorul de clasament, deci este eminamente subiectiv • Întrebarea centrală: validitatea datelor • Transformarea matematică a datelor • Indicatori exprimaţi fie în valori absolute, fie în valori relative

14. Pertinenţa indicatorilor • Indicatori bazaţi în exclusivitate pe cercetare • Favorizează ştiinţele naturale şi medicina • Puţină acoperire pentru ştiinţele umaniste, deoarece cărţile în acest domeniu nu sunt evaluate deloc

15. Exemplu indicatori Shanghai 500 • Calitatea învăţământului (absolvent care a obţinut Premiul Nobel) – 10% • Calitatea profesorilor-cercetători (personalul instituţiei care a obţinut Premiul Nobel, - 20%; 200 primii cercetători citaţi în 21 discipline) – 20% • Articole publicate în Nature şi Science – 20%; articole indexate în Scince Citation Index-exponded - 20%; şi Social Sciences Citation Index – 20% • Productivitate – performanţa instituţiei raportată la numărul de profesori-cercetători – 10%

16. Exemplu indicatori şi ponderarea THE şi QS • Evaluarea de către personal (cercetători, profesori, în baza unui algorit ce reuneşte 5 domenii disciplinare) – 40% • Evaluarea de către angajatori – 10% • Raportul studenţi-profesori (câţi studenţi revin unui profesor) – 20% • Citate pe cap de profesor-cercetător – 20% • Personal internaţional – 5% • Studenţi internaţionali – 5%

17. A suporta sau a stăpâni? De înţeles mai bine pentru a stăpâni!

18. Ce poate face universitatea? • Necesitatea unei abordări ştiinţifice: a analiza, a înţelege obiectivele fiecărui clasament, calităţile sale şi neajunsurile • A adapta politica universitară şi comportamentele universitarilor • A comunica şi a explica problematica oricărui gen de public • A invita producătorii de clasamente să amelioreze metodologia • NB : aceasta este abordarea propusă de EUA

19. Dificultăţi şi incoerenţe metodologice • Incoerenţe în calculul matematic al valorilor absolute şi relative • Varietatea de sondaje şi anchete • Particularităţile regionale şi lingvistice • Instabilitatea unor metodologii de-a lungul timpului

20. Auditul clasamentelor? • Principiile de la Berlin: • Explicarea scopului şi obiectivelor • Transparenţa în metodologia utilizată • Practici experimentate în domeniul colectării datelor • IREG (Grup de experţi internaţionali în materie de clasamente) vizează punerea în aplicare a unui audit al clasamentelor • Analiza clasamentelor • AUBR : analizează părţile puternice şi slabe ale indicatorilor de performanţă a cercetării • UE ? http://www.u-multirank.eu/

21. Ce (poate) face ULIM? • Sistemul de autoevaluare internă + • Sugestii pentru ameliorarea continuă a calităţii proceselor de predare/cercetare + • Sporirea vizibilităţii pe web + • Metode: schimb de experienţe pozitive cu implementarea acestora

22. Părţi slabe (aspectul cercetare) RM inclusiv ULIM • Premiul Nobel ?… • Publicaţii în reviste indexate internaţional?... • Citarea internaţională a profesorilor-cercetători ?...

23. Concluzii • Necesitatea cultivării spiritului de competitivitate în consens cu criteriile şi indicatorii internaţionali de evaluare a calităţii proceselor universitare • Ameliorarea internaţionalizării tuturor cercetărilor, mai ales în domeniul ştiinţelor exacte şi naturale • Axarea pe programe de formare în limbi străine, accesibile studenţilor internaţionali • Formularea în strategia de dezvoltare ULIM a scopului legat de apariţia universităţii în unul din clasamentele internaţionale cunoscute

24. Mulţumesc pentru atenţie!