110 likes | 519 Views
Noţiuni generale de metrologie. Despre metrologie. Metrologia , stiinta măsurărilor ce are ca obiect determinarea valorică a mărimilor fizice.
E N D
Despre metrologie Metrologia, stiinta măsurărilor ce are ca obiect determinarea valorică amărimilor fizice. Metrologia (”metron” - masura, “logos” - stiinta) este oramura a stiintelor fizice si îsi are rădacini în începuturile cunosţintelor practice si stiintifice. Orice activitate a omului, care foloseste mijloace tehnice si care are impusi niste parametri de precizie, presupune cel putin o operatie de masurare, prin care sa se certifice realizarea preciziei cerute. Masurarea a devenit o componenta indispensabila în toate etapele de atestare a calitatiiunui produs, din faza de conceptie pâna la controlul final. Metrologia este domeniu al stiintei si tehnicii care se ocupa de aspectele teoretice si practice ale procesului de masurare, oricare ar fi incertitudinea acestora Din cele mai stravechi timpuri Omul a simtit necesitatea de a stabili raporturi cantitative între elementele componente ale activitatii sale. Ca un exemplu elocvent, în existenta unor cunostinte profunde în domeniul masurarilor în antichitate, pot servi constructiile piramidelor din Egiptul antic.
Definiţia procesului de măsurare Notiunii de măsurare i se pot da mai multe sensuri: • Măsurarea este operatia experimentala prin care se determina, cu ajutorul unor mijloace de măsurat, valoarea numerică a unei mărimi în raport cu o unitate de masura data. • Măsurarea este operatia prin care se stabileste pe cale experimentala raportul numeric între marimea de masurat si o valoare oarecare a acesteia, luata ca unitate de masura.
Elementele ce intervin în procesul de măsurare • Mărimea de măsurat sau măsurand • Mijlocul de măsurare • Metoda de măsurare
Mărimile fizice Marimile fizice caracterizeaza proprietatile fizice ale materiei sau starilor fizice (masa, volum, densitate, vâscozitate), miscarea materiei (viteza, acceleratie, deplasare) etc. Obiectele (măsuranzii) pot fi clasificate în masurabile si nemasurabile si,dupa cum pare evident, în continuare se vor examina numai marimile masurabile. Masurareaeste procesul de corespondenta între multimea de stari care descriu proprietatile obiectelor si fenomenelor {X1, X2, …, Xn} si multimea numerelor reale IR (fig. 1.2.). Marimile fizice pot fi exprimate astfel: Valoarea marimii fizice = Valoarea numerica + unitate de masura Valoarea marimii fizice este exprimarea marimii prin valoare numerica si unitate de masura. Valoarea numerica a marimii fizice este elementul din multimea numerelor reale care corespunde unui element din multimea de stari (esteun numar pozitiv, zero sau negativ care depinde de conventiade scara adoptata).
Sistemul internaţional de unităţi de măsură • Un sistem de unitati de masuraeste constituit din totalitatea unitatilor fundamentale, precum si a celor derivate care se definesc cu ajutorul unitatilor fundamentale. • Valoarea masurata a unei marimi se exprima printr-un numar real urmat de unitatea de masura respectiva, de exemplu 4kg, 15V. Din considerente de coordonare si simplificare a diverselor relatii matematice ce caracterizeaza fenomenele fizice a aparut necesitatea sa se grupeze unitatile de masura într-un sistem de unitati constituite dintr-un numarrestrâns de unitati fundamentale adoptate prin conventii internationale sidin unitati derivate definite în functie de unitatile fundamentale prinecuatii ale caror coeficienti numerici sa fie unu. • Eforturile pentru elaborarea unui singur sistem de unitati au fost finalizate prin adoptarea, în anul 1960, la cea de-a 11-a Conferinta Generala deMasuri si Greutati a Sistemului International de Unitati (SI) care are 7unitati fundamentale: metrul, kilogramul, secunda, amperul, molul,kelvinul si candela (definitiile carora sunt prezentate în Anexa 2), doua unitati suplimentare: radian pentru unghiul plan, steradian pentru unghiul solid (Anexa 3), precum si 35 unitati derivate (Anexa 5).
Sistemul International de Unitati este un sistem coerent, simplu si rationalmultiplii si submultiplii precum si reguli de formare si de scriere aacestora. În ceea ce priveste formarea siscrierea unitatilor de masura suntprevazute o serie de reguli dintre care remarcam urmatoarele:w denumirile se scriu cu litere mici (amper, metru, newton);w simbolurile se scriu cu litere mici cu exceptia celor care derivadin numere proprii (metri - m, kelvin - K);w pluralul se formeaza dupa regulile gramaticale din limbaromâna (secunda - secunde, volt - volti, watt - wati).Pentru formarea multiplelor si submultiplilor se utilizeaza prefixe care se scriu fara spatiu fata de unitate (kilometru - km, gigawatt - GW). Trebuie de mentionat, ca nu se admite folosirea prefixelor combinate, de exemplu: nm – nanometru si mmm – multimicrometru. În afara de SI se mai utilizeaza ca sisteme tolerate: w sistemul practic MKSA - metru, kilogram, secunda, amper – nerationalizat; w sistemul tehnic Mkfs - metru, kilogram, forta, secunda; w sistemul CGS e.s. (electrostatic, cu permitivitatea vidului ca unitate electromagnetica independenta) sau CGSBi (centimetru, gram, secunda, biot) în care: 1 Bi = 1 A » 3·1010 Fr/s (franklin/sec) (1.7) w sistemul CGS e.m. (electromagnetic, cu permeabilitatea vidului m0 ca unitate electromagnetica independenta) sau CGS Fr (centimetru, gram, secunda, franklin) în care: Notiuni generale de metrologie Andrei CHICIUC 13 1 Fr » 1/3·1010 Bi » 1/3 ·109C (1.8) În prezent Sistemul International de Unitati se aplica în peste 150 de tari si exista perspectiva certa ca unitatile SI vor deveni în curând “unitati de masura cu utilizare de toate popoarele si în toate timpurile” asa cum au dorit-o creatorii Sistemului Metric. Sistemul de unit
Resurse • Manuale • Lucrări de laborator • Fise de lucru • Laborator de specialitate dotat corespunzător acestei • temehttp://www.utm.md/metrolog/manuale/metrologie/Prefata.pdf • http://www.utm.md/metrolog/manuale/metrologie/Capitol%202.pdf • http://www.google.com/search?hl=en&q=metode+de+masurare • www.ecursuri.ro • Mentori