1 / 19

TEHNICI MODERNE PENTRU MONITORIZAREA POLUANŢILOR DIN AER

TEHNICI MODERNE PENTRU MONITORIZAREA POLUANŢILOR DIN AER . CP II Dr. Mihaela BADEA. ICECHIM - Bucuresti. Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI. LIDAR (Light Detection and Ranging).

pete
Download Presentation

TEHNICI MODERNE PENTRU MONITORIZAREA POLUANŢILOR DIN AER

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. TEHNICI MODERNE PENTRU MONITORIZAREA POLUANŢILOR DIN AER CP II Dr. Mihaela BADEA ICECHIM - Bucuresti Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  2. LIDAR (Light Detection and Ranging) Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  3. LIDARechivalentul optic alradarului(radar laser) ‘Light Detection and Ranging’ RADAR: undele radio sunt trasmise în atmosferă, care împrăştie oparte din energie înapoi către receptorul radarului LIDAR: transmite şi receptează radiaţia electromagnetică, dar de o frecvenţa mai mare (din regiunile ultraviolet,vizibil şi infraroşu) Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  4. transmiţător (laser) • receptor (telescop optic) • detector SCHEMA UNUI SISTEM LIDAR

  5. în undă continuă (cw, continuous wave) în puls (pulsed) tuburi fotomultiplicatoare extrem de sensibile Difuzia luminii prin efect Rayleigh Difuzia luminii prin efect Raman Absorbţia diferenţială (DIAL) Laseri Detectori Tehnici optice Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  6. determinarea distribuţiei spaţiale a componenţilor atmosferici LIDAR determinarea unor diferiţi parametri atmosferici (temperatura, curenţii de aer, norii, etc.) Operare la sol Informaţii complementare LIDAR Operare în spaţiu Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  7. APLICAŢII ALE TEHNICII LIDAR ÎN MONITORIZAREA MEDIULUI I. Monitorizarea ozonului • se utilizează tehnica DIAL • troposfera (< 300 nm) • stratosfera (> 300 nm) II. Măsurarea emisiilor de poluanţi • Tehnica Raman • - nu necesită o lungime de undă specifică a laserului • - difuzia Raman este foarte slabă • - benzile rotaţionale-vibraţionale ale O2şi N2 pot masca • liniile Raman Aplicaţie: detectarea scurgerilor de la conductele de gaz – concentraţii de metan de ~ 1 % putând fi detectate de la 2 km distanţă. Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  8. 2. Tehnica DIAL - UV (230 – 300 nm) şi IR (3 – 5 mm) - în UV gaze ca acidul azotic (226 nm), dioxidul de sulf (287 nm), toluenul (267 nm) şi benzenul (253 nm) au linii de absorbţie înguste - vaporii de mercur prezintă o bandă puternică de absorbţie la 253.6 nm - metanul (CH4), acetilena (C2H2), etena (C2H4) şi etanul (C2H6)prezintă benzi vibraţional – rotaţionale în infraroşul apropiat LIDAR mobil realizat pentru determinări de poluanţi operat de National Physical Laboratory, Londra, UK

  9. Specie Lungimea de undă a laserului Limită de detecţie(ppb) Monoxid de azot, NO 226 nm 5 Dioxid de azot, NO2 450 nm 10 Dioxid de sulf, SO2 300 nm 10 Ozon, O3 289 nm 5 Vapori de mercur, Hg 254 nm 0.5 Benzen, C6H6 253 nm 10 Toluen, C7H9 267 nm 10 Metan, CH4 3,42 mm 50 Etan, C2H6 3,36 mm 20 Etilenă, C2H4 3,35 mm 10 Acetilenă, C2H2 3,02 mm 40 Acid clorhidric, HCl 3,42 mm 20 Oxid azotos, N2O 2,90 mm 100 Metanol, CH3OH 3,52 mm 200 Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  10. DOAS Spectroscopia de absorbţie diferenţială Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  11. Intensitatea luminii Spectrul de absorbţie monocromatice(tehnica DOAS) Legea Lambert-Beer nu poate fi aplicată direct pentru măsurători atmosferice datorită următoarelor motive: a) În afară absorbţiei de către gaze, extincţia luminii poate avea loc şi datorită difuziei luminii de către diverse molecule prezente în atmosferă şi de aerosoli. b) În atmosferă absorbţia unui anumit număr de specii este aditiva ducând la o absorbţie totală ce nu permite măsurarea specifică a unei anumite specii. c) În cazul instrumentelor plasate pe sateliţi, intensitatea radiaţiei detectate poate depinde mult de coeficientul de reflexie de la sol. Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  12. SISTEM DOAS CLASIC Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  13. SISTEM DOAS COMERCIAL (OPSIS) www.opsis.se

  14. APLICAŢII • monitorizarea continuă a emisiilor,în analiza prafului şi a mercurului. Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  15. DOMENII SPECTRALE UTILE IN DOAS • domeniul UV (200 – 400 nm) • domeniul vizibil imediat vecin cu domeniul UV (400 – 460 nm) • se selectează un domeniu de 60 nm pentru care se înregistrează spectrul Pentru reducerea erorilor date de suprapunerea benzilor de absorbţie, domeniul spectral selectat trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: 1.      intensitate maximă a luminii emise de sursă 2.    absenţa picurilor abrupte sau a altor elemente fine în spectrul sursei de radiaţii 3.      absorbţie maximă pentru gazul ce urmează a fi detectat 4.      absorbţie minimă pentru alte gaze Pentru determinarea concentraţiei gazelor se realizează o tratare matematică a spectrelor obţinute. Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  16. Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  17. Gaz Domeniu spectral (nm) Limită de detecţie (ppb) Amoniac, NH3 200 - 230 0,8 Monooxid de azot, NO 200 - 230 1,8 Dioxid de azot, NO2 400 - 500 1,0 Acid azotos, NOHO 325 - 390 0,9 Dioxid de sulf, SO2 280 - 320 0,2 Formaldehidă, CH2O 280 - 350 1,2 Benzen, C6H6 236 - 263 0,9 Toluen, C7H8 250 - 270 1,5 Fenol, C6H6O 250 - 280 0,1 Etilbenzen, C8H10 238 - 270 2,4 Benzaldehidă, C7H6O 257 - 290 0,4 Xilen, C8H10 243 - 275 1,2 Crezol, C7H8O 253 - 285 0,5 Dimetilfenol, C8H10O 255 - 287 0,6 Trimetilfenol, C9H13O 260 - 290 1,8 Trimetilbenzen, C9H12 240 - 290 2,4 Metilbenzaldehidă, C8H8O 266 - 306 1,8 Domeniile spectrale şi limitele de detecţie ale gazelor ce pot fi determinate prin DOAS Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  18. Instrumentele bazate pe DOAS sunt caracterizate de: o        Monitorizare totală o        Preţ de cost scăzut în special datorită tehnologiei ˝drum optic deschis˝ o        Sistem multideterminare o        Monitorizare de înaltă performanţă a poluanţilor o        Nu este necesară recoltarea probei o        Măsurători în timp real o        Simplitate în calibrare o        Servicii minime de întreţinere pentru operare o        Limite de detecţie joase o        Întâmpinarea în totalitate a cerinţelor EU o        Rezistenţă în medii agresive o        Servicii de funcţionare la distanţă şi de deservire prin intermediul unor ample reţele. OPSIS a elaborat o Metoda Echivalentă aprobată de U.S. EPA pentru monitorizarea O3, NO2 şi SO2 în aer. Proiect pilot LEONARDO da VINCI nr. RO/02/B/F/PP: 141004 29 august – 9 septembrie 2005, BUCURESTI

  19. Calitatea atmosferei in judetul Calarasi Se caracterizeaza in prezent prin surse de emisie cu impact mediu si mic asupra calitatii aerului datorita in principal restructurarii economice in multe sectoare de activitate, precum si extinderii utilizarii gazului metan drept combustibil de catre agentii economici, dar si pentru incalzirea locuintelor. In conformitate cu Planul de monitorizare a calitatii factorilor de mediu pentru anul 2004, s-a asigurat monitorizarea calitatii aerului in zona Calarasi prin 2 statii automate pentru poluantii gazosi si pulberile in suspensie, precum si monitorizarea radioactivitatii mediului. Configuratia retelei automate de monitorizare a calitatii aerului in municipiul Calarasi Sistemul a fost instalat incepand cu luna iulie 2002 si a devenit functional la 1 ianuarie 2003. a.Statia automata Chiciu Este amplasata in zona de frontiera Chiciu si asigura monitorizarea calitatii aerului astfel : –in sistem DOAS (Spectroscopie optica de absorbtie diferentiala) cu echipament automat de tip OPSIS pentru indicatorii : SO2, NO, NO2, O3, C6H5OH ; –analizoare automate pentru H2S, PM10 si CO ; –parametrii meteo prin statia meteo automata proprie. b.Statia automata DSV Este amplasata la Directia Sanitar Veterinara si asigura monitorizarea calitatii aerului astfel : –in sistem DOAS (Spectroscopie optica de absorbtie diferentiala) cu echipamente automate de timp OPSIS pentru indicatorii: SO2, NO, NO2, O3, C6H5OH ; –analizoare automate pentru H2S si PM10 ; –parametrii meteo prin statia meteo automata proprie. c. Baza de date Se afla la sediul APM Calarasi, preia in sistem ON LINE datele din retea, le prelucreaza si le transmite catre panoul electronic de afisaj pentru public si in reteaua sistemului comun romano – bulgar de monitorizare. In baza de date a APM Calarasi intra in sistem ON LINE datele de calitate a aerului de la cele 2 statii automate din orasul Silistra (Bulgaria). d. Panoul electronic de afisaj Este amplasat in centrul civic al municipiului Calarasi si asigura informarea in sistem ON LINE a populatiei asupra calitatii aerului din Calarasi si Silistra (Bulgaria).

More Related