Starea socială şi aşteptările tinerilor din România. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

1. Starea socială şi aşteptările tinerilor din România. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 Sondaj de opinie realizat de Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor (ANSIT) şi finanţat de Autoritatea Naţională pentru Tineret (ANT) Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

2. CUPRINS I. Repere metodologice 2 • Calitatea vieţii 4 • Educaţie şi muncǎ 35 • Relaţii de familie 59 • Valori şi toleranţǎ 72 • Stil de viaţă 88 • Mobilitate externă 98 • Participare civicǎ şi politicǎ 111 Anexa: Date socio-demografice privind eşantionul Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

3. Repere Metodologice • Volumul eşantionului:1205 persoane din grupa de vârstă 14 – 35 ani. • Eşantion:stratificat, probabilist, bistadial, stratificat în primul stadiu şi aleator în cel de al doilea • Criterii de stratificare: 7 provincii istorice plus oraşul Bucureşti, mediu rezidenţial (urban-rural), mărimea localităţii urbane (4 tipuri), şi proporţia sate centru de comună - sate componente ale comunei. • Eşantionare:selecţie probabilistă a localităţilor (44 urbane şi 43 rurale) şi persoanelor. Gospodăriile au fost alese după metoda drumului aleator, cu pas statistic 4, punctul de plecare (stradă şi număr în fiecare localitate) fiind indicat în fişele de eşantionare. În gospodăria aleasă conform acestei proceduri, operatorul de interviu a întrebat dacă la acea adresă locuieşte o persoană din grupa de vârstă 14-35 ani, cu aceea realizându-se interviul. În situaţiile în care în acea gospodărie locuiau mai multe persoane din această grupă de vârstă, interviul s-a realizat cu persoana care avea cea mai recentă aniversare a zilei de naştere. Dacă în acea gospodărie nu existau persoane din grupa de vârstă dorită, era selectată o gospodărie învecinată, aplicându-se procedura de selectare a persoanelor, de la acea adresă continuând aplicarea pasului statistic. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

4. Reprezentativitatea - eşantionul este reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia din grupa de vârstă 14-35 ani, a României, cu o eroare tolerată de +/- 2,8%, la o probabilitate de 95% şi cuprinde toate judeţele ţării. • Validarea eşantionului s-a realizat pe baza datelor din Anuarul Statistic şi rapoartele Comisiei Naţionale de Statistică privind populaţia la 1 iulie 2007. • Interviurile s-au desfăşurat face o face, la domiciliul subiecţilor. Persoanele intervievate au fost trecute în fişele de eşantionare, pe baza cărora s-a realizat controlul activităţii operatorilor. • Ancheta de teren: 24 iunie - 2 iulie 2008 • Culegerea datelor a fost realizatǎ de SC CURS SA • Introducerea datelor a fost realizată de ANSIT. • Echipa care a proiectat chestionarul şi a realizat raportul de cercetare este alcătuită din: Gina Anghelescu, Ana-Maria Dalu, Marius Lazăr, Iulian Neacşu, Ancuţa Plăeşu, Daniela Popa, Daniela Simache; tehnoredactare raport: Ruxandra Marin. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

5. CALITATEA VIEŢII Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

6. Perspectiva utilizată Prezentarea evaluărilor/percepţiilor pe care tinerii le fac condiţiilor în care trăiesc: sunt analizate componente ale vieţii personale a tinerilor (venituri, condiţii de locuire, relaţii cu familia, starea de sănătate personală, locul de muncă), dar şi ale vieţii sociale (şansa tinerilor de a avea un loc de muncă, o locuinţă corespunzătoare, accesul la formele de învăţământ dorite, condiţiile pentru întemeierea unei familii, corupţia în societate). Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

7. Dimensiuni analizate: Evaluarea globală a vieţii, în prezent comparativ cu anul trecut şi aprecieri ale tinerilor privind calitatea vieţii în viitorul apropiat Satisfacţia tinerilor faţă de principalele componente ale vieţii personale Accesul tinerilor la diverse bunuri (telefon mobil, computer, internet, maşină, locuinţă) Veniturile şi nevoile subiective de consum ale familiilor tinerilor Percepţii asupra unor componente ale sferei vieţii sociale Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

8. Evaluarea globală a vieţii, în prezent comparativ cu anul trecut, şi aprecieri ale tinerilor privind calitatea vieţii în viitorul apropiat aprecierile tinerilor cu privire la calitatea vieţii lor sunt predominant constante sau pozitive, iar percepţia acesteia în viitorul apropiat este făcută într-o lumină favorabilă: astfel, aproape jumătate dintre tineri (49,2 %) percep menţinerea nivelului calităţii vieţii în raport cu anul trecut, iar 37,3% percep o îmbunătăţire a acestuia; tinerii sunt optimişti faţă de viitorul apropiat – circa 45% dintre tineri consideră că vor trai mai bine peste 1 an, iar 35% apreciază că se vor menţine condiţiile de trai; apar diferenţe în ceea ce priveşte evaluarea globală a vieţii din prezent comparativ cu cea de acum un an în funcţie de grupa de vârstă: astfel, cei din grupa de vârstă 14-19 ani apreciază într-o proporţie mai mare (43%) că viaţa lor este mai bună în prezent comparativ cu cea de acum un an, faţă de cei din grupa de vârstă 30-35 ani (27%); majoritatea tinerilor din grupa de vârstă 30-35 ani apreciază că viaţa lor este aproximativ la fel cu cea de acum un an; dintre persoanele care nu au copii circa 50% afirmă că viaţa lor, în prezent, este mai bună comparativ cu cea de acum un an faţă de cele care au copii (circa 35%); Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

9. percepţia tinerilor cu privire la nivelul de trai în viitorul apropiat este mai critică o dată cu creşterea grupei de vârsta – dacă pentru majoritatea tinerilor din grupa de vârsta 14-19 ani (circa 55%) aprecierile privind traiul în viitorul apropiat sunt pozitive, o dată cu creşterea grupei de vârstă acestea sunt tot mai critice, ajungând la circa 35% pentru cei din grupa de vârstă 30-35 ani; evaluarea globală a calităţii vieţii este corelată cu gradul de conştientizare a problemelor vieţii; persoanele necăsătorite sunt mai optimiste cu privire la aprecierea calităţii vieţii în viitorul apropiat faţă de cele căsătorite – peste 50% dintre tinerii necăsătoriţi apreciază că vor trai mai bine peste un an faţă de cei căsătoriţi (circa 35%); elevii şi studenţii sunt cei mai optimişti cu privire la viaţa lor în viitorul apropiat (majoritatea acestora apreciază că vor trăi mai bine peste un an) Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

10. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 II. Satisfacţia tinerilor faţă de principalele componente ale vieţii personale • o analiză de ansamblu asupra percepţiei calităţii vieţii personale relevă faptul că punctele de suport în viaţa tinerilor sunt reprezentate, în principal, de: familie, sănătatea proprie, condiţiile de locuire şi nivelul de educaţie, în timp ce elementul critic este reprezentat de veniturile pe care le obţin tinerii; se constată un nivel ridicat de mulţumire faţă de principalele aspecte ale vieţii lor (cu excepţia veniturilor obţinute); • comparativ cu anul 2007 se constată o uşoara ameliorare a percepţiei subiective a indicatorilor de calitatea vieţii analizaţi, gradul de satisfacţie al tinerilor faţă de anumite aspecte (loc de muncă, venituri) fiind mai ridicat; Satisfacţia faţă de nivelul de educaţie • satisfacţia tinerilor faţă de nivelul personal de educaţie este prezentă la peste 75% dintre tineri; starea de mulţumire a tinerilor se menţine indiferent de nivelul lor de educaţie/instruire

11. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 Satisfacţia faţă de locul de muncă • deşi aproximativ 65% dintre tineri se declară mulţumiţi de locul lor de muncă (în sfera vieţii personale), peste 80% (procente cumulate) dintre ei apreciază că şansa tinerilor de a avea un loc de muncă reprezintă o problema/un element critic (în sfera vieţii sociale), fapt ce poate declanşa îngrijorări legate de perspectiva găsirii sau schimbării locului de muncă; • gradul de satisfacţie faţă de locul de muncă este mai ridicat în rândul bărbaţilor (circa 55%), decât în rândul femeilor (circa 48%); • cei mai mulţumiţi de locurile de muncă sunt tinerii din regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia şi Vest (aprox. 72%) faţă de cei din regiunile N-E şi S-V (circa 50%)

12. Satisfacţia faţă de veniturile obţinute • deşi reprezintă un element critic, în planul subiectiv, al percepţiilor se observă o creştere în timp a procentului persoanelor care evaluează în mod pozitiv veniturile pe care le obţin comparativ cu 2007 (aprox. 44% dintre tineri se declară “mulţumiţi” şi ”foarte mulţumiţi” de veniturile pe care le obţin, comparativ cu circa 24% care afirmau aceasta la nivelul anului 2007); • bărbaţii (43%) se declară mulţumiţi într-un procent mai mare decât femeile (31%) de veniturile obţinute; • cu cât nivelul de instruire/educaţie creşte, scade gradul de nemulţumire faţă de veniturile obţinute; cele mai “nemulţumite” de veniturile pe care le obţin sunt persoanele cu un nivel de instruire mai scăzut; • cei mai mulţumiţi de veniturile lor sunt tinerii din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia • cei mai nemulţumiţi de veniturile pe care le obţin sunt tinerii din regiunea N-E; Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

13. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 Satisfacţia faţă de sănătatea proprie • peste 85% dintre tineri afirmă că sunt mulţumiţi de sănătatea personală – populaţia investigată fiind formată din tineri este normal ca evaluarea sănătăţii să fie pozitivă; • bărbaţii îşi manifestă gradul de satisfacţie într-o proporţie mai mare decât femeile (circa 33% bărbaţi se declară “foarte mulţumiţi” de sănătatea proprie faţă de circa 25% femei) Satisfacţia faţă de condiţiile de locuire • deşi circa 70% dintre tineri declară că nu deţin o locuinţă (co)proprietate personală şi circa 94 procente cumulate apreciază că şansa tinerilor de a avea o locuinţă corespunzătoare “reprezintă o problemă” şi “reprezintă o problemă foarte serioasă”, totuşi, peste 80% dintre ei afirmă că sunt mulţumiţi de condiţiile de locuire – astfel, modul subiectiv în care tinerii îşi evaluează condiţiile de locuire (satisfacţia faţă de aceste condiţii) subliniază ca acest concept evaluativ – calitatea vieţii - este rezultanta raportării condiţiilor de viaţă la necesităţile, aspiraţiile tinerilor; • problema pe care o reprezintă pentru tineri accesul la o locuinţă personală este corelată cu nivelul veniturilor pe care tinerii le obţin, cu accesul la credite pe termen lung pentru achiziţia de locuinţe/terenuri, precum şi cu situaţia existentă pe piaţa imobiliară (scumpirea excesivă a locuinţelor şi terenurilor pentru locuinţe, a materialelor de construcţie, le face inaccesibile tinerilor)

14. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 Satisfacţia faţă de relaţiile cu familia • datele de cercetare, extrem de stabile în acest domeniu, indică faptul că familia reprezintă suportul fundamental dar şi o valoare extrem de importantă pentru tineri; familia constituie un suport esenţial nu doar emoţional, afectiv dar şi socio-economic (aprox. 95% dintre tineri, procente cumulate, afirmă că sunt “mulţumiţi” şi “foarte mulţumiţi” de relaţiile lor cu familia); • gradul de satisfacţie faţă de relaţiile cu familia este mai mare în rândul tinerilor care au copii (65%) faţă de cei care nu au copii (53%) Satisfacţia faţă de modul de petrecere a timpului liber • marea majoritate a tinerilor (peste 70%) se declară mulţumiţi de modalităţile în care îşi petrec timpul liber, deşi alternativele de petrecere a timpului liber sunt limitate.

15. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 III. Accesul tinerilor la diverse bunuri (telefon mobil, computer, internet, maşină, locuinţă) • marea majoritate a tinerilor deţin elemente ale tehnicii de comunicaţie (telefon mobil - peste 90%, computer - circa 70%); • comparativ cu anul 2007 se constată o creştere importantă a numărului de tineri care deţin un computer personal şi conexiune la internet la domiciliu; • mai multe persoane necăsătorite (circa 73%) afirmă că deţin un computer personal faţă de cele căsătorite (circa 62%) – situaţia se menţine şi în ceea ce priveşte internetul la domiciliu; • procentul tinerilor care afirmă că au un computer acasă creşte odată cu creşterea nivelului de educaţie – la fel şi în privinţa internetului la domiciliu; • au computer acasă circa 80% dintre tinerii din mediul urban, faţă de 55% tineri din mediul rural; • în schimb, internetul la domiciliu este prezent la jumătate dintre tineri; • au internet acasă mai mulţi bărbaţi decât femei (55% fata de 48%) şi mai mulţi tineri din grupa de vârstă 20-24 ani (circa 60%), faţă de tinerii din celelalte grupe de vârstă (49%); • internetul este prezent la circa 68% tineri din mediul urban faţă de circa 30% tineri din mediul rural;

16. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 în timp ce aprox. 88% dintre tinerii din regiunea Bucureşti-Ilfov şi peste 60% dintre tinerii din regiunea Centru au internet acasă, peste 70% din tinerii din regiunea S-V şi peste 60% dintre tinerii din regiunea Sud-Muntenia nu au; se constată o pondere mare a tinerilor care nu au maşină personală(peste 70%); dintre cei care afirmă că au maşină personală, cei mai mulţi sunt bărbaţi – 33% faţă de 25% femei; o dată cu creşterea grupei de vârstă creşte şi procentul celor care deţin o maşină personală, ajungând la circa 43% pentru tinerii din grupele de vârstă 25-29 ani şi 30-35 ani; persoanele căsătorite (43%) afirmă că deţin o maşină personală într-un procent mai mare decât cele necăsătorite (19%); se constată o pondere mare a tinerilor care nu deţin o locuinţă (co)proprietate personală(circa 70%); procentul acestora descreşte o dată cu creşterea grupei de vârstă: de la circa 85% pentru cei din grupele de vârstă 14-19 ani şi 20-24 ani până la 60% pentru cei din grupa de vârstă 25-29 ani şi 42% pentru cei din grupa de vârstă 30-35 ani); deţin o locuinţa (co)proprietate majoritatea tinerilor căsătoriţi şi doar 17% dintre cei necăsătoriţi; cu excepţia întreprinzătorilor pe cont propriu, care deţin în proporţie de peste 55% o locuinţă în proprietate, celelalte categorii deţin o astfel de locuinţă într-o proporţie mult mai mică;

17. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 IV. Veniturile şi nevoile subiective de consum ale familiilor tinerilor • deşi veniturile pe care tinerii le obţin reprezintă un element critic, totuşi se constată o îmbunătăţire a situaţiei percepute privind raportul venituri-nevoi de consum ale familiilor tinerilor; astfel, cei mai mulţi tineri (38%) apreciază că veniturile familiei le ajung pentru un trai decent, iar circa 25% consideră că reuşesc să-şi cumpere şi unele bunuri mai scumpe; • totuşi, o parte considerabilă dintre tineri percep ca veniturile familiei le ajung “numai pentru strictul necesar” (22%) sau chiar “nici pentru strictul necesar” (aprox. 9%); deci, aprox o treime dintre tineri consideră că veniturile familiilor din care fac parte sunt insuficiente; • pentru 30% dintre tinerii care au copii, “veniturile le ajung numai pentru strictul necesar”; • veniturile a 14% dintre tinerii din mediul rural “nu ajung nici pentru strictul necesar”, în timp ce doar 5% dintre tinerii din mediul urban au această percepţie; • dintre tinerii care consideră că veniturile familiei “nu le ajung nici pentru strictul necesar” sau că veniturile “ajung numai pentru strictul necesar” cei mai mulţi sunt din regiunea N-E.

18. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 V. Percepţii asupra unor componente ale sferei vieţii sociale • în sfera vieţii sociale, aprecierea dominantă este ca accesul tinerilor din România la formele de învăţământ dorite nu reprezintă o problemă; • accesul tinerilor la o locuinţă corespunzătoare, corupţia în societate, şansa tinerilor de a avea un loc de muncă, condiţiile de trai ale tinerilor, condiţiile necesare pentru întemeierea unei familii – sunt apreciate de marea majoritate a tinerilor ca “reprezentând o problemă” şi “reprezentând o problemă foarte serioasă” • Accesul la un loc de muncp – deşi rata şomajului în rândul tinerilor a scăzut, totuşi aprecierile tinerilor cu privire la şansa lor de a avea un loc de muncă sunt negative/pesimiste (peste 80% considerând că reprezintă o problemă); • Accesul la o locuinţă corespunzătoare – este apreciat că reprezintă punctul critic/o problemă foarte serioasă pentru cei mai mulţi tineri (94%)

19. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 Accesul la educaţie – indică masura percepţiei tinerilor cu privire la egalitatea de şanse existente în societate; majoritatea tinerilor percep că accesul la formele de învăţământ dorite “nu reprezintă o problemă”; femeile percep aceasta într-o măsură mai mare decât bărbaţii; Condiţiile pentru întemeierea unei familii – sunt corelate cu accesul extrem de redus al tinerilor la o locuinţă (co)proprietate personală, dar şi cu accesul tinerilor la un loc de muncă ce le-ar permite întreţinerea unei familii; sunt percepute ca reprezentând o problemă pentru majoritatea tinerilor căsătoriţi (peste 55%), faţă de cei necăsătoriţi (circa 45%) Condiţiile de trai ale tinerilor – sunt percepute ca reprezentând o problemă de marea majoritate a tinerilor (peste 80%) Corupţia în societate – reprezintă un punct critic la nivelul vieţii sociale; ea “reprezintă o problemă foarte serioasă” pentru aprox. 70% dintre tineri, iar pentru aprox. 25% “reprezintă o problemă”.

20. Cum este viaţa dumneavoastră în prezent comparativ cucea de acum un an? Cum credeţi că veţi trăi peste un an? Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

21. Cât de mulţumit sunteţi de… ? Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

22. Cât de mulţumit sunteţi de locul dvs. de muncă?pe regiuni de dezvoltare Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

23. Cât de mulţumit sunteţi de veniturile pe care le obţineţi?pe regiuni de dezvoltare Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

24. Cât de mulţumit sunteţi de condiţiile în care locuiţi?pe regiuni de dezvoltare Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

25. Cum apreciaţi veniturile familiei dumneavoastrăîn raport de necesităţile? Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 25

26. În care dintre următoarele situaţii vă aflaţi? Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

27. Accesul tinerilor la diverse bunuri – computer personalpe regiuni de dezvoltare Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

28. Accesul tinerilor la diverse bunuri – internet la domiciliupe regiuni de dezvoltare Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

29. Accesul tinerilor la diverse bunuri – masina personalape regiuni de dezvoltare Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

30. Accesul tinerilor la diverse bunuri – locuinţăpe regiuni de dezvoltare Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

31. Accesul tinerilor la diverse bunuri - computer personal URBAN RURAL Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

32. Accesul tinerilor la diverse bunuri - internet la domiciliu URBAN RURAL Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

33. Accesul tinerilor la diverse bunuri - masina personala URBAN RURAL Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

34. Accesul tinerilor la diverse bunuri - locuinţă proprietate personală URBAN RURAL Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

35. Cum apreciaţi situaţia prezentă în ţara noastră în ceea ce priveşte… ? Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

36. EDUCAŢIE ŞI MUNCĂ Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

37. Satisfacţia muncii • Elementul cel mai apreciat în ceea priveşte locul de muncă este, că şi în anul precedent, mediul colegial plăcut, pentru mare majoritate a tinerilor (84%). • Urmează, pe locul al doilea, relaţiile mulţumitoare cu superiorii (75% dintre tineri), probând faptul că locul de muncă la români este evaluat în primul rând prin prisma relaţiilor sociale. • De asemenea, majoritatea tinerilor considera ca îşi pot folosi cunoştinţele, capacităţile la locul de muncă (73%), că pot avea siguranţa locului de muncă (62%), dar şi ca au şanse de promovare (50%). • În schimb, sub 50% dintre tineri declară că sunt satisfăcuţi de salariu, dar într-o uşoară creştere faţă de 2007 (48% în 2008, 43% în 2007), iar numai 14% afirma ca deţin o funcţie de conducere la locul de muncă (în descreştere de la 20% în anul precedent). Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

38. Opinia tinerilor privind rolul şcolii în societate • Şcoala este percepută de către majoritatea tinerilor ca având un rol nedeterminant în formarea lor pentru viaţă (adecvarea pregătirii la nevoile pieţei muncii). • Ca şi în anul precedent, şcoala continuă să fie în opinia tinerilor (33%) in primul rând o bază pentru dobândirea cunoştinţelor cu caracter general. 23% dintre tineri percep şcoala ca având un rol important în pregătirea pentru viaţă, precum şi în implicarea activă a elevilor/studenţilor în procesul de învăţare. • De cealaltă parte, mai puţini tineri consideră că: şcoala organizează activităţi extraşcolare interesante (18%), respectiv, că evaluează corect cunoştinţele elevilor şi studenţilor (16%). • Percepţia asupra gradului de adecvare dintre şcoală şi piaţa muncii este apropiată de cea înregistrată anul trecut. O pondere redusa a tinerilor (aprox. 17%) considera ca şcoala este adecvata “in mare masura” pieţei muncii. Cei mai mulţi tineri (55%), consideră că şcoala este adaptată “intr-o oarecare masura” realităţilor pieţei muncii, iar aproape o treime dintre aceştia o apreciază mai degrabă ca fiind inadecvata cerinţelor pieţei muncii. • Pe grupe de vârstă, cât şi pe cicluri de învăţământ absolvite, se observă că tinerii, cu cât înaintează în vârstă şi dobândesc un nivel de instruire mai înalt, cu atât sunt mai puţin încrezători în capacitatea şcolii de a se adapta cerinţelor pieţei muncii. Astfel, dacă cca. 20% dintre tinerii sub 19 ani (majoritatea liceeni) cred în mare măsură că şcoala este adaptată pieţei, în schimb, cei de peste 25 ani mai cred acest lucru doar în proporţie de 12%. • Ca tendinţe generale, se remarca faptul că, din punct de vedere al mediului de rezidenţă, cei mai încrezători în şcoală sunt tinerii din mediul rural şi mic-urban (tinerii de la sate şi cei din oraşe sub 30000 loc.), iar după statutul socioprofesional, cei mai sceptici se dovedesc a fi operatorii independenţi (patronii şi liberii întreprinzători), ei crezând doar în proporţie de 6% că şcoala este adaptată pieţei muncii. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

39. Importanţa atribuită cursurilor de formare extraşcolară • Alături de şcoală, o formă de învăţare care câştigă teren în societatea actuală o constituie participarea la cursuri de pregătire şi de formare profesională extraşcolară. Astfel, 15% dintre tineri au participat în ultimele 12 luni la cursuri de pregătire din afara ariei curriculare, valoare similară cu cea constatată în anul precedent (14%). • Cum era de aşteptat, cel mai bine reprezentaţi au fost tinerii între 20 şi 24 de ani, aflaţi în perioada de tranziţie între şcoală şi muncă: cca. 19%, depăşind cu 4 procente media naţională înregistrată. În schimb, pe măsură ce procesul profesionalizării se încheie, scade şi ponderea celor care urmează astfel de cursuri: doar 11-12% tineri de peste 25 de ani. • De asemenea, participarea la cursuri de formare este determinată, semnificativ, de statutul socioprofesional. Astfel, tinerii cu meserii intelectuale rămân deschişi în continuare spre învăţare în pondere de 35%, urmaţi la distanţă de patroni şi liberi întreprinzători (21%), respectiv de elevi şi studenţi (20%). Urmează persoanele ocupate, cu studii medii (aproape 17%), în timp ce muncitorii calificaţi (9%) sau necalificaţi (7%) sunt cel mai puţin interesaţi în a urma astfel de cursuri de învăţare. Tinerii şomeri apelează în destul de mică măsură, la cursuri de formare (10%) Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

40. În preferinţele tinerilor privind cursurile extraşcolare, se înregistrează unele tendinţe diferite faţă de anul precedent. De exemplu, interesul pentru cursuri din domeniul afacerilor, contabilităţii, conducerii şi organizării firmei (management, marketing, resurse umane, PR) s-a dublat faţă de anul anterior, de la 10% în 2007 la 20% în 2008. • S-a înjumătăţit insa ponderea celor interesaţi de calculatoare şi informatică, de la 18% în 2007 la 10% în 2008. • În preferinţele tinerilor, în 2008, găsim următoarea ierarhie: 1. Cursuri în domeniul afacerilor, contabilităţii, conducerii şi organizării firmei: 20% 2. Cursuri de informatică şi calculatoare: 10% 3. Cursuri de meserii în servicii şi industrie: 8,5% 4. Cursuri de limbi străine: 8% 5. Cursuri de artă-cultură: 7% 6. Cursuri de asistenţă medicală şi socială: 6,7% 7. Cursuri de management educaţional, formare de formatori, consiliere, psihopedagogie: 6,7% 8. Cursuri în domeniul vânzărilor şi imobiliare: 5%. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

41. Tendinţe pe piaţa educaţiei extraşcolare • Urmărind relaţia dintre cererea şi oferta educaţională extraşcolară, putem constata următoarele tendinţe: • Tinerii se orientează, în majoritatea lor, spre oferta de educaţie extraşcolară a instituţiilor publice: 56%, faţă de numai 35% care apelează la firme private şi 9% care apelează sau au apelat la organisme neguvernamentale şi nonprofit • Alte dezechilibre asemănătoare se pot constata în domeniul calculatoarelor şi informaticii (25% ofertanţi faţă de 10% beneficiari tineri), limbilor străine (23% faţă de 8%), artei şi culturii (1% faţă de 7,4%). Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

42. Intensitatea nevoii de cursuri la tineri • Urmărind distribuţia intensităţii nevoii de cursuri a tinerilor, în câteva domenii de vârf, se poate constata următoarea ierarhie (intensitatea nevoii este exprimată procentual, maximum fiind 100%): 1. Iniţiere în afaceri: 55,8% 2. Comunicare: 51% 3. Negociere în afaceri: 50% 4. Team-building: 49% 5. Management, marketing: 47% 6. Leadership: 43% 7. Scriere proiecte de finanţare: 36,6% 8. Animator de tineret: 31,8% Competenţe lingvistice în rândul tinerilor • În ceea ce priveşte cunoaşterea limbilor străine de circulaţie internaţională, au reieşit următoarele tendinţe: • 6,3% dintre tineri afirma o cunoaştere “foarte bună” a cel puţin o limbă străină de circulaţie, iar 30,6% o cunoaştere “bună”, totalizând aproape 40% din populaţia tânără cunoscătoare a unei limbi străine. • Pe grupe de vârstă, competenţa lingvistică cea mai mare o are generaţia de 20 – 24 de ani, însumând aproape 50% din totalul acestei grupe de vârstă. • Urmează tinerii sub 20 de ani (42% buni şi foarte buni cunoscători), în timp ce tinerii între 25 şi 29 de ani se declară cunoscători ai unei limbi străine în proporţie de 35,7%. Cele mai slabe competenţe lingvistice le au tinerii între 30 şi 35 de ani, doar 22% dintre aceştia cunoscând “bine” şi “foarte bine” o limbă străină de circulaţie. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

43. În ce măsură consideraţi căşcoala... ? (%) comparatie 2007 - 2008 Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

44. În ce măsură consideraţi căşcoala... ? (%) 2008 Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

45. În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii (%) distribuţia răspunsurilor pe grupe de vârstă 2008 Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

46. În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii (%) distribuţia răspunsurilor pe cicluri de învăţământ 2008 Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

47. În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii (%) distribuţia răspunsurilor pe ocupaţii 2008 Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

48. În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii (%) distribuţia răspunsurilor pe mediu de rezidenţă şi mărimea localităţii urbane 2008 Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

49. Gândindu-vă la locul dvs. de muncă, în care dintre următoarele situaţii vă aflaţi? (%) Comparaţie 2007 - 2008 Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008

50. Ponderea tinerilor care au participat în ultimele 12 luni la un curs de pregatire şi formare profesionalăîn afara programului şcolar comparaţie 2007 -2008 Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008