Conceptul de intreprindere sociala

1. Conceptul de intreprindere sociala Titlu proiect: Servicii sociale integrate și formare vocațională pentru persoane cu dizabilități, ID 54702 Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investește în oameni !

2. CE ESTE O INTREPRINDERE SOCIALA? Intreprinderile sociale pot fi definite ca: “organizatii cu un scop explicit de a fi in folosul comunitatii, initiat de catre un grup de cetateni si in care interesul material al investitorilor de capital este supus unor limite. Ei pun mare pret pe independenta si pe riscurile economice asumate, legate de activitatile socio – economice in curs de desfasurare”.

3. CONCEPTUL DE INTREPRINDERE SOCIALA O punte intre abordarile traditionale? Organizatii non-profit Cooperatii

4. CONCEPTUL DE INTREPRINDERE SOCIALA O punteintreabordariletraditonale? Organizatii non- profit Cooperatii Utilizatori Colaboratori sociali Muncitori

5. CONCEPTUL DE INTREPRINDERE SOCIALA O punte intre abordarile traditonale? Organizatii non-profit Cooperatii Organizatii non-profit orientate spre productie Organizatii non-profit orientate spre aparare Organizatiile non-profit transformate in intreprinderi sociale

6. CONCEPTUL DE INTREPRINDERE SOCIALA O punte intre abordarile traditonale? Organizatii non-profit Cooperatii INTREPRINDERI SOCIALE

7. Conceptul de intreprindere sociala Intreprinderile sociale sunt atat: NOI ENTITATI CAT SI ORGANIZATII EXISTENTE REMODELATE DE CATRE NOILE SCHIMBARI

8. DEFINITIA EMES A INTREPRINDERILOR SOCIALE Criteriile economice pentru o intreprindere sociala “Un spirit anteprenorial dinamic” • O activitate continua de a produce si/sau de a vinde servicii; • Un grad mare de autonomie; • Un nivel semnificativ de risc economic; • O cantitate minima de munca platita.

9. DEFINITIA EMES A INTREPRINDERILOR SOCIALE Criteriile sociale pentru o intreprindere sociala “O misiune de beneficiu public” • Un scop explicit, formulat in beneficiul comunitatii; • O initiativa lansata de catre un grup de cetateni; • Un caracter participativ, care implica persoanele afectate de activitate; • Puterea decizionala nu trebuie sa fie bazata pe proprietatea de capital; • Distribuirea limitata a profitului. C. Borzaga & J. Defourny (2001), The Emergence of Social Enterprise, London, Routledge, pp.16-18.

10. CARE SUNT TINTELE INTREPRINDERILOR SOCIALE? • Persoanele marginalizate: persoane cu dizabilitati, someri, minoritatile, femeile ... • Intreprinderile sociale au mare nevoie sa-si adapteze metodele nevoilor publicului.

11. INTREPRINDERILE SOCIALE, CARE ESTE SCOPUL LOR? • Pentru a da un raspuns problemelor sociale si economice, asa cum sunt: somajul structural, inactivitatea din punct de vedere profesional, exclusiunea ... • Pentru a atrage retele si a intari solidaritatea de pe un anumit teritoriu si intr-o comunitate. (importanta parteneriatului)

12. CARE SUNT PRINCIPALELE AVANTAJE ALE INTREPRINDERILOR SOCIALE? • Beneficii legate de comunicare si imagine: Credibilitate – transparenta – etica • Beneficii de performanta economica: Productivitate – stabilitate sociala – crestere economica – competivitate • Beneficii pentru dezvlotare durabila: Conservarea resurselor naturale – anticiparea riscurilor si a costurilor • Beneficii legate de cetatenie.

13. Intreprinderile sociale in contextul economiei sociale, in Uniunea Europeana

14. DEFINITIA ECONOMIEI SOCIALE • 4 familii: cooperatii, societati mutuale, asociatii si fundatii. • Toti impartasesc aceleasi principii: primatul/primordialitatea individului si a obiectivelor sociale peste capital; adeziune voluntară şi deschisă; control democratic al membrilor; combinarea/ imbinarea intereselor membrilor / utilizatorilor si/ sau a intereselor generale; management autonom si independenta de autoritatile publice; surplusul esential este folosit pentru a indeplini obiectivele legate de dezvoltarea durabila sau serviciile de interes general.

15. ECONOMIA SOCIALA LA NIVEL EUROPEAN • 8% dintre toate intreprinderile europene; • 6% din totalul locurilor de munca din UE (11 milioane de angajati).

16. ECONOMIA SOCIALA IN INSTITUTIILE EUROPENE Diferite direcţii generale ale Comisiei Europene: • DG de Munca; • DG al Afacerilor Sociale si Egalitate de Sanse; • DG pentru Intreprinderi; • DG pentru Educatie si Cultura; • DG pentru Dreptate, Libertate si Siguranta; + Comitetul Economic Social European; + Programe Europene.

17. PERSPECTIVE IN CEEA CE PRIVESTE INTREPRINDERILE SOCIALE • Principala şi cea mai importantă tendinţă observată în evoluţia recentă a economiei sociale o reprezintă consolidarea rolului acesteia în societatea europeană ca pol de utilitate socială situat între sectorul capitalist şi cel public, alcătuit dintr-o multitudine de actori: cooperative, societăţi mutuale, asociaţii, fundaţii şi alte societăţii şi organizaţii similare. • Activităţile asociative ale cetăţenilor înregistrează o creştere considerabilă prin promovarea iniţiativelor antreprenoriale solidare orientate către producerea şi distribuţia de bunuri de valoare sau sociale. În multe dintre proiectele şi activităţile acestora, se observă o colaborare crescândă între activităţile asociative şi cele cooperatiste, ca în cazul întreprinderilor sociale. Capacitatea acestor iniţiative de a răspunde noilor nevoi sociale care au apărut în ultimele decenii a revitalizat importanţa economiei sociale.

18. PERSPECTIVE IN CEEA CE PRIVESTE INTREPRINDERILE SOCIALE • Cooperativa Sociale Prospettiva: integrarea pe piaţa forţei de muncă a categoriilor celor mai dezavantajate prin confecţionarea de ceramică artistică (www.prospettivacoop.it); • Cooperativa Chèque Déjeuner: crearea de locuri de muncă cu valoare socială şi umană (www.cheque-dejeuner.com); • Grupul Irizar: al doilea cel mai mare producător de autocare de lux din Europa (www.irizar.com); • Multipharma, o mare cooperativă de produse farmaceutice (www.multipharma.be); • Asociaţia cooperativelor de credit din Lituania, organizaţie pentru integrarea financiară • (www.lku.lt);

19. PERSPECTIVE IN CEEA CE PRIVESTE INTREPRINDERILE SOCIALE • Dairygold Agricultural Co-operative Society: sprijin acordat agricultorilor (www.dairygold.ie) • Anecoop: un grup cooperativ agricol care îmbină dezvoltarea locală şi pe cea agrară cu inovaţiile tehnologice (www.anecoop.com); • Uniunea estonă a asociaţiilor cooperatiste de gestionare a locuinţelor, peste 100.000 de persoane locuiesc în clădiri ale cooperativei (www.ekyl.ee); • COFAC, cea mai mare cooperativă universitară portugheză generatoare de cunoaştere şi capital uman (www.ulusofona.pt); • Cooperación y Desarrollo de Bonares: cooperare şi dezvoltare public-privat la nivel local (www.bonares.es); • Societatea cooperatistă a serviciilor maritime din Cipru (COMARINE) (www.comarine.com.cy); • Consorzio Beni Culturali Italia: primul serviciu adus culturii este crearea de cultură (www.consorziobeniculturali.it); • Britannia building society: a doua cea mai mare societate de construcţii din Regatul Unit (www.britannia.co.uk); • Vzajemna, asigurări de sănătate şi asistenţă medicală (www.vzajemna.si); • MACIF, cea mai mare societate mutuală din Franţa (www.macif.fr); • Grupul Tapiola, asigurări, servicii bancare, economii şi investiţii (www.tapiola.fi); • Benenden Healthcare Society (www.benenden-healthcare.org.uk);