1 / 18

Finanțarea etică și microcreditarea Sesiune formare martie 2012

Finanțarea etică și microcreditarea Sesiune formare martie 2012. Obiective le modul ului de instruire. Î nţeleg erea conceptul ui de finanțare etică E xemple de instituții de finanţare etică Cum poate fi dezvoltat acest sector în România Înţelegerea conceptul ui de microcreditare

silver
Download Presentation

Finanțarea etică și microcreditarea Sesiune formare martie 2012

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Finanțarea etică și microcreditarea Sesiune formare martie 2012

  2. Obiectivele modulului de instruire • Înţelegerea conceptului de finanțare etică • Exemple de instituții de finanţare etică • Cum poate fi dezvoltat acest sector în România • Înţelegerea conceptului de microcreditare • Specificul instituțiilor de microcreditare şi tipul de servicii acordate • Principalii factori de eşec în dezvoltărea unei mici afaceri de către o persoană ne-bancabilă

  3. Finanţarea etică • Finanţarea etică este un concept complex, până în prezent insuficient recunoscut de către legiuitorii statelor membre ale Uniunii Europene. Finanţarea etică reflectă nevoia societăţii de mai multă moralitate, echitate, solidaritate şi accesibilitate în domeniul financiar. Ca alternativă la sistemul de finanţare clasic, sectorul de finanţare etică, ce poate fi definit ca fiind un serviciu financiar, este caracterizat prin: • utilitate - adaptat nevoilor cetățenilor/clienților • dimensiunea locală - localizat geografic în funcție de clienți • transparență - transparent în ceea ce privește atât fondurile cât și circuitul financiar • moralitatea - care face uz de fonduri în scopuri morale adecvate • generare de finanțări pentru inițiative etice și solidare

  4. Actori principali implicați în finanțarea etică Bănci etice: O bancă eticăeste o bancă interesată de impactul social și de mediu al investițiilor și împrumutorilor acordate. Instituții de micro-finanțare: acordarea de servicii financiare clienților cu venituri mici, care, în mod normal, nu au acces la serviciile bancare tradițional Inițiative de auto-ajutorare/cooperative/uniuniile de creditare. .

  5. Instrumente principale în domeniul finanțării etice: Fonduri pentru investiții etice: planuri colective de investiție în întreprinderi care aduc o contribuție pozitivă societății și încearcă să evite acele întreprinderi care dăunează societății, oamenilor și mediului înconjurător. Finanțarea actorilor locali și a anumitor sectoare – amintim aici bănci care finanțează cooperative, bănci care finanțează exclusiv actori locali, bănci care finanțează exclusiv instituții de sănătate. Există scheme de investiție sau servicii financiare care nu numai că generează profit pentru investitori dar conțin și o contribuție îndreptată sub formă de donație către organizații non-profit.

  6. Exemple şi modele de bune practici Banca Etica - Italia http://www.bancaetica.com Banca Etica este prima instituţie de finanţare etică din Italia. CIGALES – Franţa http://www.cigales-idf.asso.fr Clubul Investitorilor pentru o Gestiune Alternativă și Locală a Economiilor Solidare.

  7. Microcreditarea 1/2 • În strânsă legătură cu excluziunea socială, „excluziunea financiară” se referă la acele situații în care o persoană întâmpină dificultăți în accesarea de servicii financiare adecvate. O persoană este considerată exclusă din punct de vedere financiar atunci când fie nu are acces la unele sau la toate serviciile oferite de instituţiile financiare obişnuite din ţara de reşedinţă sau nu face uz de aceste servicii. • Listă de servicii financiare de bază considerate esenţiale pentru o persoană: • deţinerea unui cont pentru a primi venitul; • dispunerea de un cont bancar de tranzacţie ca un mijloc de efectuare a plăţilor; • deţinerea unui cont de economii pentru a putea stoca bani; • a avea accesul la credit negarantat pentru a gestiona deficite temporare de numerar.

  8. Microfinanţarea – scurt istoric 1/2 Originea conceptului Microfinanțarea nu reprezintă o realitate nouă, grupuri de economisire și creditare activând de secole, în diverse societăți și pe diverse continente. Instituțiile formale de economisire și creditare pentru săraci sunt și ele prezente de multe decenii, oferind servicii persoanelor care au fost excluse de la serviciile băncilor comerciale.

  9. Microfinanţarea – scurt istoric 2/2 De la Gulliver la microfinanțare Una dintre primele și cele mai longevive organizații de microcreditare a fost înființată la începutului anilor 1700 de către Jonathan Swift, scriitor irlandez – sistemul de fonduri de credit irlandez. În anii 1800 s-au dezvoltat în Europa mai multe instituții mari de microfinanțare, în special localizate în rural și în zonele urbane de sărăcie (bănci populare, uniuni de credit și economisiri, cooperative de credit). Conceptul de uniune de credit a fost dezvoltat de Friedrich Wilhelm Raiffeisen, care a fondat la jumătatea sec.19 prima bancă cooperatistă de credit pt. fermieri în Germania rurală.

  10. Microcreditarea 2/2 Microcreditareareprezintă o parte a activităţii de microfinanţare, referindu-se la activitatea de acordare de împrumuturi de mici dimesiuni(microcredite), unor persoane/actori economici care sunt excluşi de la servicii financiare tradiţionale. Comisia Europeană defineşte „microcreditul” ca fiind un împrumut sub 25.000 euro, destinat dezvoltării antreprenoriatului şi microîntreprinderilor. Impactul acestui tip de împrumut trebuie să fie dublu: impactul economic – care permite dezvoltarea de activităţi generatoare de venit pentru iniţiator impactul social – care permite o contribuţie la incluziune socială şi la o mai buna incluziune financiară a persoanelor

  11. Microfinanțarea se deosebeşte de creditarea bancară prin faptul că ea este orientată spre nevoile particulare ale clientului având ca scop final nu profitul organizaţiei ci bunăstarea clientului. • Principalele criteriile care definesc microcreditarea se referă la: • mărimea creditului • utilizatorii ţintă • perioada de rambursare scurtă Microcreditele pot fi acordate unui grup de persoane sau individual: • împrumuturi acordate unui grup de persoane: acesta este cunoscut şi sub denumirea de grup de împrumut solidar şi se referă la un mecanism financiar care permite mai multor persoane să aibă acces la microcredit printr-o garantare mutuală a împrumutului (o formă de gaj colectiv). • Împrumuturi individuale: acestea sunt acordate unei singure persoane care nu necesită garanţi colaterali

  12. Microfinanţarea Originea conceptului Microfinanțarea îşi are originile ca şi concept şi dezvoltare inițială în Asia. În anul 1976, profesorul Muhammad Yunus, şeful Programului de Economie Rurală de la Universitatea din Chittagong, a lansat un proiect de cercetare pentru a examina posibilitatea de a concepe un sistem de oferire de credite şi servicii bancare destinate persoanelor sărace din zonele rurale din Bangladesh.

  13. În România, primele societăţi de microfinanţare au apărut în 1992-1993 în: • Oradea (Fundaţia Romcom – www.romcom.ro) şi • Târgu Mureş (Asociaţia Izvor, actualmente Opportunity Micro Credit România – www.opportunity.ro). Aceste organizaţii au apărut în contextul începerii dezvoltării sectorului micilor afaceri care aveau nevoie, pe lângă sprijin financiar, de instruire specifică şi consultanţă. Datorită lipsei de experienţă specifică în afaceri, micii intreprinzători aveau nevoie de instruire şi de consultanţă, precum şi de oportunităţi de a interacţiona cu alţi oameni de afaceri.

  14. Există trei categorii principale de actori întâlniţi pe piaţa serviciilor de microcreditare: • prima categorie se referă la actori de inspiraţie cooperativistă: specificitatea acestui tip de sistem este de a construi instituţii de microcreditare, plecând de la membrii organizaţiei. Una dintre cele mai cunoscute forme în acest sens este reprezentată de către cooperativa de creditare; • a doua categorie se referă la organizaţii neguvernamentale cu obiectivul de a realiza o activitatea de intermediere financiară; • a treia categorie se referă la bănci existente pe piaţă, care se specializează în servicii de microfinanţare pentru micro-antreprenori.

  15. Instituții de microfinanțare din România • ROMCOM Invest cu sediul în Oradea, www.romcom.ro; • Opportunity Microcredit cu sediul în Târgu Mureș, www.opportunity.ro; • Patria Credit cu sediul în București, www.patriacredit.ro; • Centrul de dezvoltare economică cu sediul în București, www.cde.ro; • Societatea de microfinanțare rurală FAER cu sediul în Reghin, www.faer.ro; • LAM Microcredit cu sediul în Ilieni, jud. Covasna, www.lamilieni.ro; • Express Finance cu sediul în Timișoara, www.express-finance.ro; • Grup Financiar IFN SA cu sediul în Galați; • COOP OMENIA http://www.carp-omenia.ro/Despre_noi.htm; • Good bee Romania; • FAER; • Aurora Credit şi Fair Credit House (concentraţi îndeosebi asupra clienţilor urbani şi din zone periurbane).

  16. CE ESTE INSTRUMENTUL DE MICROFINANŢARE PROGRESS? Instrumentul european de microfinanţare Progress (microfinanţarea Progress) a fost lansat în 2010 pentru a facilita accesul întreprinderilor mici la microcredite (împrumuturi mai mici de 25 000 de euro). Instrumentul nu oferă fonduri direct antreprenorilor, ci sprijină furnizorii de microcredite selectaţi la nivelul UE, oferindu-le: garanţii, reducând astfel riscul unor eventuale pierderi finanţare, pentru a mări volumul de microcredite. Furnizorii de microcredite pot fi bănci publice sau private, instituţii nebancare şi organizaţii non-profit care acordă microfinanţare.

  17. Formatori: Elena Anamaria NIŢĂ - Serviciul APEL Lorena STOICA - INTEGRA Centrul de resurse pentru iniţiative etice şi solidareTimişoara, Bvd. Bogdan Petriceicu Haşdeu nr. 11, 300016, jud. Timiştel. 0356.422.403, (5), 0771.233.729, fax: 0356.422.405office@cries.ro, modele@cries.ro, web: www.cries.ro, www.comert-echitabil-romania.ro, www.asatromania.ro, www.asat.ecosapiens.ro

More Related