Carabinieri Republicii Moldova 20 ani. Partea 1

1. Patrie Lege Onoare TRUPELE DE CARABINIERI 20ani

2. CZU: 351.746(084) T 88 Trupele de carabinieri : Patrie. Lege. Onoare : 20 de ani : [album] / aut.: Alexandru Bejanu, Sergiu Roşca, Viorel Şcerbina [et al.]; col. red.: Vasile Dragomir (preşedinte), Igor Gori, Anatolie Placinta [et al.] ; fot.: Alexandru Bejan, Oleg Cucereavu, Roman Guzun [et a.]. – Ch. : “Bons Offices” SRL, 2011. – 152 p. © Departamentul Trupelor de Carabinieri ale MAI ISBN 978-9975-80-524-7

3. Colegiul de redacţie: Vasile DRAGOMIR (preşedinte) Igor GORI Anatolie PLACINTA Ion CIOBANU Coordonator de proiect: Ruslan CONDRAT Autori: Alexandru BEJAN Sergiu ROŞCA Viorel ŞCERBINA Alexandru GROSU Ion ARMANU Constantin GANDRABURA Victor GARŞTEA Ruslan TIMUŞ Fotografii: Alexandru BEJAN Oleg CUCEREAVU Roman GUZUN Arhiva Secţiei educaţie a DRU a DTC Arhiva Serviciului relaţii cu publicul şi mass-media a DTC Arhiva Unităților Militare ale DTC Concepţie & Design: Andrei ICHIM Tipar: Casa Editorial-Poligrafică “BONS-OFFICE” SRL (director Octavian COJOCARU)

6. Patrie Lege Onoare 6 TRUPELE DE CARABINIERI

7. Patrie Lege Onoare 7 TRUPELE DE CARABINIERI

9. PARTEAI

10. DRAPELUL DEPARTAMENTULUI TRUPELOR DE CARABINIERI AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA Drapelul Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Re- publicii Moldova reprezintă o pânză dreptunghiulară (2 x 3), roşie-deschisă, purtând în mijloc, deasupra a două carabine, încrucişate în săritoare, cu ţevile în sus, galbene, o grenadă militară albă, aprinsă galben, asuprită de o stea galbenă cu cinci raze, o roză albă şi o semilună conturnată de aceeaşi culoare, rău ordonate. Patrie Lege Onoare 10 TRUPELE DE CARABINIERI

11. INSIGNA DE PETLIŢĂ ŞI EPOLET PENTRU UNIFORMA COLABORATORULUI DEPARTAMENTULUI TRUPELOR DE CARABINIERI AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA Insigna de petliţă şi epolet pentru uniforma colaboratorului Departamentului Trupelor de Ca- rabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova reprezintă o grenadă militară aprinsă deasupra a două carabine, încrucişate în săritoare, cu ţevile în sus, totul din aur. Patrie Lege Onoare 11 TRUPELE DE CARABINIERI

12. ECUSONUL DE MÎNECĂ STÎNGĂ PENTRU UNIFORMA COLABORATORULUI DEPARTAMENTULUI TRUPELOR DE CARABINIERI AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA Ecusonul de mânecă stângă pentru uniforma colaboratorului Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova reprezintă un scut heraldic de tip rectangular cu vârful rotunjit, şnuruit de aur pe perimetru şi cuprinzând stema Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova: În câmp roşu, o acvilă de aur, cruciată de argint, ţinând în gheara dreaptă o spadă, de acelaşi metal, iar în cea stângă fascii, de asemenea de argint, şi purtând pe piept un scut tăiat, roşu şi albas- tru, încărcat cu un cap de bour de aur cu o stea cu opt raze între coarne şi însoţit jos în dextra de o roză heraldică, iar jos în senestra de o semilună conturnată, toate de asemenea de aur. Patrie Lege Onoare 12 TRUPELE DE CARABINIERI

13. ECUSONUL DE MÂNECĂ DREAPTĂ PENTRU UNIFORMA COLABORATORULUI DEPARTAMENTULUI TRUPELOR DE CARABINIERI AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA Ecusonul de mânecă dreaptă pentru uniforma colaboratorului Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova reprezintă un scut heraldic de tip rectangular cu vîrful rotunjit, şnuruit de aur pe perimetru şi cuprinzînd stema Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova: În cîmp roşu-deschis, deasupra a două carabine, încrucişate în săritoare, cu ţevile în sus, de aur, o grenadă militară de argint, aprinsă de aur, asuprită de o stea de aur cu cinci raze, o roză de argint şi o semilună conturnată de acelaşi metal, rău ordonate. Patrie Lege Onoare 13 TRUPELE DE CARABINIERI

14. Patrie Lege Onoare 14 TRUPELE DE CARABINIERI

15. Stimaţi Carabinieri, Conducerea statului întotdeauna a apreciat înalt rolul care le-a revenit Trupe- lor de Carabinieri în consolidarea independenţei Republicii Moldova şi în afirma- rea valorilor democratice în societate. Realizările obţinute de Departamentul Trupelor de Carabinieri al Ministeru- lui Afacerilor Interne în menţinerea ordinii publice, în asigurarea pazei şi apărării misiunilor diplomatice, în combaterea criminalităţii şi în lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale denotă înaltul spirit de responsabilitate de care a dat dovadă efectivul lui pe parcursul acestor două decenii. La etapa actuală, cînd statul depune eforturi susţinute în vederea promovării consecvente a cursului spre democratizarea întregii noastre societăţi, importanţa şi rolul Trupelor de Carabinieri, ca parte componentă a Ministerului Afacerilor Interne, sporesc considerabil. În aceste condiţii, activităţile pe care le desfăşuraţi Dumneavoastră pot şi trebuie realizate doar prin prisma asigurării legalităţii, liniş- tii, securităţii şi ordinii în societate. Date fiind aspiraţiile de integrare europeană ale Republicii Moldova, precum şi exigenţele cărora trebuie să le corespundă un stat de drept şi democratic, actual- mente, printre sarcinile prioritare ale conducerii ţării se numără şi implementarea cît mai eficientă a reformei instituţionale a organelor de drept în conformitate cu standardele europene, inclusiv a Trupelor de Carabinieri. Această reformă are ca obiectiv profesionalizarea Trupelor de Carabinieri, preluarea de către ele a atribuţiilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice, precum şi executarea inde- pendentă a serviciului de menţinere a acesteia pe întreg teritoriul ţării, ceea ce va necesita sporirea în continuare a spiritului de responsabilitate, a nivelului de pregă- tire profesională şi de funcţionalitate a instituţiei Dumneavoastră. Adresîndu-Vă cele mai sincere şi cordiale felicitări cu prilejul aniversării pe care o marcăm astăzi, îmi exprim ferma convingere că, şi pe viitor, în pofida tu- turor greutăţilor cu care ne confruntăm, simţul datoriei va prevala întotdeauna în toate activităţile pe care le veţi realiza, spre binele cetăţenilor Republicii Moldova. Cu deosebită consideraţie şi preţuire, Marian LUPU, Preşedintele interimar al Republicii Moldova Patrie Lege Onoare 15 TRUPELE DE CARABINIERI

16. Patrie Lege Onoare 16 TRUPELE DE CARABINIERI

17. Stimaţi militari şi veterani ai Trupelor de Carabinieri, În numele conducerii Ministerului Afacerilor Interne şi al meu personal, cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a formării Trupelor de Carabinieri, adresez mili- tarilor subdiviziunii sincere felicitări şi urări de sănătate şi prosperitate. Pe parcursul acestor ani trupele de carabinieri au devenit o forţă credibilă, echidistantă şi apolitică în slujba cetăţenilor. Demonstrînd pe toată durata existenţei sale un profund ataşament faţă de va- lorile fundamentale ale poporului nostru, Trupele de Carabinieri au reusit să cu- cerească un binemeritat loc în constiinţa cetăţenilor. Împreună cu Poliţia şi alte instituţii abilitate ale statului, aveţi un rol esenţial în garantarea siguranţei publice. Sunteţi un reper pentru oameni, iar seriozitatea de care aţi dat dovadă în aceşti ani v-a asigurat o imagine pozitivă, de garant al dreptu- rilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Cu siguranţă, cel mai important rol al carabinierilor este de a preveni actele antisociale. De aceea, este necesar să fiţi tot mai vizibili, astfel încât prezenţa dumneavoastră să devină o constantă în locurile publice. Apreciez promptitudinea cu care răspundeţi sarcinilor de serviciu şi eficienţa acţiunilor pe care le întreprindeţi. Apreciez şi buna colaborare pe care o aveţi cu celelalte structuri de forţă şi cu autorităţile administraţiei publice. Acum, cînd Ministerul Afacerilor Interne este în plin process de reformare, Departamentul Trupelor de Carabinieri este acea instituţie-cheie care îşi va asuma integral sarcinile de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice. Acest lu- cru impune profesionalizarea trupelor de carabinieri şi trecerea la un alt nivel de executare a misiunilor, fapt ce va impulsiona spiritul de responsabilitate şi funcţio- nalitate al instituţiei. Doar demonstrând un înalt simţ al responsabilităţii, profesio- nalismului şi onestităţii vom putea cuceri încrederea populaţiei. Ordinea publică este fundamentală pentru buna dezvoltare a societăţii, iar ca- rabinierii prin angajamentele pe care şi le-au asumat vor fi chemaţi să contribuie la menţinerea acestei ordini şi la asigurarea unui climat stabil de siguranţă în ţară. Sînt sigur că atît astăzi, cît şi pe viitor, carabinierii îşi vor îndeplini cu aceeaşi abnegaţie şi bărbăţie datoria, vor fi mereu alături de nevoile cetăţenilor şi vor asigu- ra cu fermitate respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Cu prilejul sărbătoririi celor 20 de ani de la formarea Trupelor de Carabinieri vă urez atît întregului efectiv al trupelor de carabinieri, cît şi veteranilor, familiilor Dumneavoastră bucurii, satisfacţii depline şi eficienţă în activitatea dumneavoas- tră. Alexei ROIBU, ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova, general de brigadă Patrie Lege Onoare 17 TRUPELE DE CARABINIERI

18. Patrie Lege Onoare 18 TRUPELE DE CARABINIERI

19. Stimaţi colegi, domnilor ofiţeri, subofiţeri, sergenţi şi ostaşi, stimaţi veterani ai Trupelor de Carabinieri, În acest an, cînd R. Moldova a celebrat 20 de ani de independenţă Trupele de Carabinieri marchează cea de-a 20-a aniversare a formării lor. În ciuda tuturor barierelor apărute în calea Republicii Moldova la acel moment, Independența a deschis drumul spre restabilirea democratiei, spre renaşterea valorilor naţionale întru formarea tuturor atributelor unui stat indepen- dent şi democrat. Trupele de carabinieri au fost printre primele structuri de forţă care au participat la formarea şi afirmarea Republi- cii Moldova ca stat suveran şi independent. Pe parcursul acestor ani, prin exemple de eroism, militarii carabinieri au adus o contribuţie importantă la apărarea ordinii de drept, la opera de făurire a societăţii democratice, la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. În procesul istoric al formării şi dezvoltării trupelor de carabinieri, necesitatea existenţei unor forţe menite să su- pravegheze menţinerea ordinii publice, apărarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor a constituit o preocupare de prim ordin a celor care au stat la baza formării şi dezvoltării trupelor de carabinieri, primii comandanţi ai Trupelor de Carabinieri, generalul-maior Mihai Mămăliga, generalul de brigadă Anatolie Simac, alţi veterani şi militari, care cu un înalt simţ al responsabilităţii, cu profesionalism şi cumpănită exigenţă, au pus bazele formării unui nou gen de armată şi care astăzi, în pofida oricăror greutăţi, funcţionează eficient. Gândul de respect, recunoştinţă şi preţuire a celor ce activează în trupele de carabinieri se îndreaptă în aceste mo- mente către Domniile lor, către cei care, indiferent de perioada istorică de referinţă, şi-au făcut datoria, au contribuit la formarea şi educarea actualei generaţii de militari profesionişti ai ordinii şi ai legii în societatea noastră. Ziua formării Trupelor de Carabinieri constituie un deosebit prilej pentru a-i cinsti pe acei care, cu profund sen- timent de dragoste şi înalt simţ al datoriei, au servit în trecut şi îşi servesc în prezent ţara. Pe parcursul a 20 ani de activitate, Departamentul Trupelor de Carabinieri a reuşit să devină o adevărată şcoală a bărbăţiei şi a educaţiei milita- ro-patriotice pentru miile de tineri înrolaţi în serviciul militar. Este o datorie de onoare să evocăm astăzi eroismul de care au dat dovadă şi să ne închinăm cu veneraţie celor 14 militari carabinieri care şi-au jertfit viaţa şi să le aducem omagiul şi recunoştinţa noastră pentru că acolo pe cîmpul de luptă, în luptele încrîncenate pentru apărarea integrităţii şi suveranităţii R. Moldova, ei şi-au respectat legămîntul suprem faţă de ţară – jurămîntul militar. De asemenea, ţin să mulţumesc militarilor Trupelor de Carabinieri pentru serviciul ireproşabil executat la paza şi apărarea misiunilor diplomatice şi menţinerii ordinii publice. Societatea noastră a apelat în repetate rînduri la ajutorul, experienţa, resursele şi curajul carabinierilor, atunci cînd s-a aflat în impas. Inundaţiile din ultimii ani au avut o amploare dramatică, însă militarii trupelor de carabinieri au fost pregătiţi pentru a interveni prompt la lichidarea consecinţelor inundaţiilor în zonele de calamitate. Militarii trupelor de carabinieri au fost printre primii care au acordat ajutor umanitar şi financiar populaţiei afectate. Pentru toate acestea, în calitatea mea de comandant al Trupelor de Carabinieri, vă mulţumesc şi vă sunt foarte recunoscător. Astăzi Departamentul Trupelor de carabinieri urmează o cale a reformării şi a modernizării în conformitate cu rigorile timpului. Este foarte important ca reformele lansate în domeniu să aibă ca rezultat constituirea unor trupe profesioniste, interoperabile pe plan intern, cu un efectiv capabil să execute misiunile înaintate de conducerea ţării şi MAI. Principala beneficiară a reformării va fi, în primul rînd, generaţia tînără de ofiţeri. Avem tineri talentaţi şi sunt încrezător că ei au entuziasmul, energia şi dinamismul necesare pentru a prelua ştafeta reformării. În calitate de comandant al Trupelor de Carabinieri am susţinut permanent şi voi susţine în continuare iniţiativele de perfecţionare a infrastructurii militare şi a condiţiilor de activitate ale militarilor, deoarece Ttrupele de Carabinieri trebuie să fie în pas cu timpul şi cu reformele pe care le promovăm. Cu ocazia sărbătoririi celor 20 de ani de la formarea Trupelor de Carabinieri, adresez cele mai calde urări de bine şi succes întregului efectiv de militari, angajaţi civili şi familiilor dumneavoastră şi îmi exprim recunoştinţa pentru faptul că vă faceţi onest şi cu devotament datoria de militar. Prin tot ceea ce faceţi zi de zi în unităţi, pe poligoanele de instrucţie, la menţinerea ordinii publice sau în lupta împotriva calamităţilor naturale sunteţi demni de înaltă apreciere şi respect. Vă urez noi succese în nobila misiune de apărători ai ordinii de drept, ascensiune în plan profesional şi realizări frumoase. Vasile DRAGOMIR, viceministru al Afacerilor Interne, comandant al Trupelor de Carabinieri, general de brigadă Patrie Lege Onoare 19 TRUPELE DE CARABINIERI

20. Interviu cu viceministrul Afacerilor Interne, comandantul Trupelor de Carabinieri, general de brigadă Vasile Dragomir Cor.: Domnule viceministru, în opinia dumneavoastră, tinerii de astăzi merg cu plăcere în armată? V. D.: Eu cred şi sunt convins că majoritatea tinerilor de azi merg cu plăcere în ar- mată. Da, este adevărat că la încorporare orice tînar, indiferent dacă o doreşte sau nu, „armata” nu mai constituie o noţiune abstractă, ci devine o realitate iminentă. Contac- tul cu un regim dificil de viaţă poate determina o percepţie deformată într-o anumită măsură. Mediul şi regimul nou de viaţă, condiţiile de trai şi alimentare, diferite de cele familiale reprezintă factorul ce solicită mari resurse adaptative. Dar, după consumarea tensiunilor şi frămîntărilor normale oricarui început, după familiarizarea cu dificultă- ţile şi restricţiile noului mod de viaţă, tinerii se acomodează şi îşi îndeplinesc serviciul cu demnitate. Motivaţia pentru satisfacerea serviciului militar este în mod direct influenţată de mediul de provenienţă al tinerilor, de structura de personalitate a acestora nivelul men- tal şi educaţia. Totodată, este necesar ca tinerii să beneficieze de o mai bună informare, iar armata va deveni pentru ei o şcoală a bărbăţiei şi educaţiei militaro-patriotice. Cor.: Domnule viceministru, instituţia pe care o conduceţi traversează calea re- formării. Ce se urmăreşte, de fapt, prin reformarea Trupelor de Carabinieri? V. D.: Dinamica proceselor de dezvoltare, tendinţa de integrare europeană a Re- publicii Moldova, cerinţele obligatorii ale unui stat de drept şi democratic impun un complex de măsuri în domeniul reformării forţelor de ordine, inclusiv a Trupelor de Carabinieri ale MAI. Scopul reformării Trupelor de Carabinieri este operaţionalizarea structurii de forţe la nivelul cerinţelor, impuse de necesitatea de a asigura capacitate suficientă necesară pentru a contracara riscurile la adresa securităţii şi ordinii publice, de a realiza sarcinile principale ale Trupelor de Carabinieri destinate să asigure menţinerea ordinii de drept, apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restabilirea ordinii pu- blice, paza obiectivelor de importanţă majoră, precum şi crearea unor forţe capabile să execute misiunile pe timp de pace şi în situaţiile de criză. Urmare realizării prevederilor Concepţiei de reformare a MAI, întru delimitarea competenţelor şi în vederea excluderii dublării de funcţii, Trupele de Carabinieri vor prelua integral funcţiile de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice pe întreg teritoriul ţării. Una din priorităţi ale reformei este profesionalizarea structurii, prin alte cuvinte trecerea treptată a efectivului de la serviciul militari în termen la serviciul pe bază de contract. Cor.: Orice reformă este realizată cu oamenii, dar succesul ei depinde şi de cre- ativitatea acestora, de potenţialul lor profesionist. Ultimele decizii ale executivului, care au vizat şi cadrele militare, au influenţat starea moral-psihologică a militari- lor angajaţi prin contract? V. D.: Trebuie să ştiţi că efectivul Trupelor de Carabinieri nu este entuziasmat de modificările operate în legislaţie, deoarece a fost afectat direct din punct de vedere social. Vă asigur însă că, în aceste condiţii dificile, militarii carabinieri vor susţine efor- Patrie Lege Onoare 20 TRUPELE DE CARABINIERI

21. turile Guvernului de redresare economică şi de depăşire a crizei financiare. În calitatea mea de comandant al Trupelor de Carabinieri, sînt hotărît să fac tot ce îmi stă în puteri pentru a ameliora protecţia socială a militarilor, deoarece resursele umane sînt cel mai important patrimoniu al Trupelor de Carabinieri. Cor.: Cum derulează trecerea de la serviciul militar în termen la serviciul mili- tar pe bază de contract? Actualmente trecerea militarilor de la serviciul militar în termen la serviciul mili- tar prin contract este o necesitate stringentă pentru Trupele de Carabinieri, deoarece, preluînd integral sarcinile de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice pe întreg teritoriul ţării, Trupele de Carabinieri trebuie să dispună de cadre profesioniste, gata mereu să întervină în caz de necesitate. Această etapă a demarat deja în Trupele de Carabinieri cu profesionalizarea unui batalion prin contract pe baza unităţii militare 1001, însă salariul mic, lipsa spaţiului locativ de serviciu, nu ne permit de a completa acest batalion rapid şi cu cadre profesioniste, dar cu toate acestea serviciile resurse umane ale Trupelor de Carabinieri depun toate eforturile în vederea recrutării, selectă- rii calitative şi completării treptate a subunităţii. Cor.: Reforma MAI presupune şi demilitarizarea Trupelor de Carabinieri. Ce părere aveţi despre aceasta? V. D.:Reforma MAI nu presupune şi demilitarizarea Trupelor de Carabinieri. Re- formarea Trupelor de Carabinieri vizează doar planurile structural, organizaţional şi funcţional, iar acest lucru nu afectează capacitatea de apărare a statului. Carabinierii urmează să execute funcţiile în cadrul sistemului naţional de apărare. Pînă la iniţierea procesului de reformare a Trupelor de Carabinieri, au fost studiate practica şi expe- rienţa internaţională, legislaţia şi funcţionalitatea structurilor similare din Europa. În aceste ţări acest sistem de arme cu statut militar funcţionează efficient. Cor.: Ce perspective au tinerii care vor să aleagă profesia de carabinier? Se spune că doar moldoveni merg la armată? V. D.:Dreptul la angajare în serviciul militar prin contract în Trupele de Carabini- eri îl au atît tinerii care au îndeplinit serviciul militar în termen cît şi militarii în termen care au împlinit 6 luni de serviciu militar în termen. Termenul limită de angajare la serviciul militar prin contract în Trupele de Carabinieri este de 40 de ani. Angajîndu-se la serviciul militar prin contract, aceşti tineri beneficiază de asigu- rare financiară (salariu) conform funcţiei deţinute, li se oferă posibilitatea continuării studiilor atît în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate din ţară, cît şi peste hotare. Iar ulterior, în dependenţă de studiile absolvite şi aptitudinile profesi- onale pot fi promovaţi în funcţii superioare, cu acordarea următoarelor grade militare. Totodată, militarii prin contract ai Trupelor de Carabinieri beneficiază de dreptul la pensie dacă au vechimea în serviciu de 25 ani în Trupele de Carabinieri sau în orga- nele afacerilor interne, iar în cazul pensionării li se acordă o îndemnizaţie unică în conformitate cu vechimea militară. Militarii prin contract ai Trupelor de Carabinieri beneficiază de asigurarea obligatorie de stat. Ce ţine de „că doar numai moldovenii merg la armată”: Da, majoritatea militarilor în termen sînt moldoveni, dar Trupele de Carabinieri oferă tinerilor de toate naţiona- lităţile fără nici o restricţie posibilitatea să-şi îndeplinească dreptul constituţonal de apărare a Patriei. Dacă să ne referim la cifrele concrete despre încorporare din acest an putem menţi- ona că au fost încorporaţi: moldoveni – 87%, ucraineni – 2,7%, ruşi – 2,2% , găgăuzi – 7,7% , alte naţionalităţi –0,4%. Patrie Lege Onoare 21 TRUPELE DE CARABINIERI

22. Cor.: Sînteţi satisfăcut de calitatea corpului de ofiţeri şi ce anume întreprinde Departamentul Trupelor de Carabinieri pentru a ridica nivelul de pregătire a ca- drelor? V. D.: Trupele de carabinieri dispun de militari profesionişti care au acumulat o ex- perienţă bogată atît în plan intern, cît şi la nivel internaţional. Avem un corp de ofiţeri foarte bine instruit, pregătit, gata pentru a îndeplini orice misiune care va sta în faţa Trupelor de Carabinieri. Printre acţiunile principale întreprinse pentru ridicarea nive- lului de pregătire a cadrelor, putem menţiona: – perfecţionarea şi reciclarea efectivului prin contract în cadrul Academiei MAI; – instruirea militarilor prin contract la Centrul de perfecţionare şi pregătire a ca- drelor de jandarmi al Jandarmeriei române. Această colaborare este benefică şi din considerentul pregătirii profesionale în con- textul preluării integrale a sarcinilor de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii pu- blice pe întreg teritoriul ţării. Cu alte cuvinte, investiţia pe care o facem în perfecţiona- rea profesională a efectivului Trupelor de Carabinieri denotă că Jandarmeria Română este un partener serios pe care îl preţuim foarte mult. Cor.: Aţi fost numit în funcţia de viceministru al Afacerilor Interne, comandant al Trupelor de Carabinieri în luna decembrie 2009. Cu ce aţi început, ce aţi reuşit şi ce nu? V. D.: Odată cu investirea în funcţie am încercat împreună cu conducerea Min- Odată cu investirea în funcţie am încercat împreună cu conducerea Min- isterului Afacerilor Interne şi autorităţile publice centrale să găsim noi soluţii pentru reformarea Trupelor de Carabinieri. Dacă e să ne referim la reuşitele pe care le-a obţinut Trupele de Carabinieri a-şi putea menţiona: – aprobarea Concepţiei cu privire la reformarea MAI şi structurilor desconcentrate ale acestuia; – a fost elaborat proiectul Legii cu privire la serviciul carabinieri, care este înaintată în Cancelaria de stat a R. Moldova şi care urmează a fi îndreptată pentru aprobare în Parlament; – a fost iniţiată procedura de profesionalizare a Trupelor de Carabinieri, prin crear- ea unui batalion completat, exclusiv, cu militari prin contract, pe baza unităţii militare 1001; – au fost stabilite relaţii noi cu structurile similare din alte ţări, cum ar fi Jandarme- ria Română, Arma carabinierilor italieni, Jandarmeria Franceză, care sprijinul aderării Trupelor de Carabinieri la structurile Jandarmeriei europene; – în scopul ridicării nivelului de trai al militarilor în termen, au fost reconstruite şi date în exploatare 2 cămine în u.m.1001. Cor.: Care este scopul participării carabinierilor moldoveni la misiunile inter- naţionale? V. D.: Participarea militarilor carabinieri la misiunile internaţionale de menţinere a păcii şi la cele umanitare va fi un pas relativ nou pentru activitatea trupelor de carabi- nieri, avînd ca scop stabilitatea şi securitatea atît în interiorul ţării, cît şi peste hotarele ei şi va reprezenta o dovadă a calităţilor lor profesionale, o dovadă a aspiraţiilor statului de a promova ideile păcii. Pregătirea pentru participarea detaşamentului de carabinieri presupune eforturi deosebite, atît pentru operaţionalizarea şi susţinerea logistică necesară şi pentru instru- irea specifică misiunii întregului personal. Cred că cu sprijinul instituţiilor similare din alte ţări, vom reuşi să atingem obiectivele stabilite, însă este necesar să perfecţionăm Patrie Lege Onoare 22 TRUPELE DE CARABINIERI

23. deprinderile militarilor în definirea sarcinilor specifice şi să actualizăm şi armonizăm a procedeelor operaţionale. Cor.: Curajos te naşti sau devii? V. D.: Cu siguranţă trebuie să fie şi ceva ce se transmite prin gene, dar personalitatea ţi-o formezi pe parcursul vieţii. Unii oameni devin mai timizi din cauza experienţelor de care au parte în viaţă, alţii sînt mai curajoşi, cred că contează mediul în care te-ai dezvoltat şi ambiţiile pe care le ai. Avînd un set de valori şi ambiţii, la un moment obţii ceea ce ţi-ai pus în gînd. Cor.: Domnule viceministru, care sunt obiectivele Trupelor de Carabinieri pen- tru anul 2012? V. D.: Pentru anul 2012, concomitent cu sarcinile cotidiene, obiectivele principale ale trupelor de carabinieri sînt: – implementarea eficientă a reformei instituţionale a Trupelor de Carabinieri, – trecerea treptată la serviciul militar prin contract; – instruirea în continuare a efectivului pentru îndeplinirea sarcinilor de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice pe întreg teritoriul ţării; – cu sprijinul structurilor similare din alte ţări intenţionăm să formăm şi echipăm, conform standardelor europene, o unitate model, iar ulterior şi celelalte trupe. Evident, reforma Trupelor de Carabinieri va decurge în conformitate cu standarde- le instituţiilor similare din ţările membre ale Uniunii Europene, reconfirmînd ireversi- bilitatea cursului de integrare europeană a ţării. În acest scop o direcţie prioritară este lărgirea spectrului şi aprofundarea relaţiilor de colaborare cu organismele internaţionale, cu structurile similare din ţările UE, mo- dernizarea activităţii şi ajustarea legislaţiei noastre la standardele europene. Cor.: Ce doriţi să le uraţi tuturor carabinierilor cu a XX-a aniversarea de la for- marea Trupelor de Carabinieri ? V. D.: Cu ocazie adresez cele mai calde urări de bine şi succes întregului efectiv de militari, angajaţi civili şi familiilor acestora şi îmi exprim recunoştinţa pentru faptul că îşi fac onest şi cu devotament datoria de militar. Prin tot ceea ce fac zi de zi în unităţi, pe poligoanele de instrucţie, la menţinerea ordinii publice sau în lupta împotriva calamităţilor naturale sînt demni de înaltă apreciere şi respect. Vă urez noi succese în nobila misiune de apărători ai ordinii de drept, ascensiune în plan profesional şi realizări frumoase. Patrie Lege Onoare 23 TRUPELE DE CARABINIERI

24. FILE DE ISTORIE 1811 – prin decretul Împăratului Rusiei Alexandru I se formează unităţi de strajă internă. 1812-1813 – formarea şi începutul funcţionării subunităţilor de strajă internă pe teritoriul guber- niei Basarabia. 1886 – după desfiinţarea formaţiei de strajă internă funcţiile acesteia se transmit armatei locale, se intemeiază straja de convoi; subunitatea care se subordonează conducerii jan- darmeriei din gubernia Basarabia. 1895 – subunitatea strajă de convoi trece sub conducerea Ministerului de Justiţie al Imperiu- lui Rus. 1917 – după revoluţia din februarie corpul jandarmeriei ce activa pe teritoriul Basarabiei se desfiinţează şi se reformează în miliţia populară, subunitatea strajă de convoi rămîne fără schimbări esenţiale. 1918-1940 – în perioada interbelică pe teritoriul actualei Republici Moldova activa Inspectoratul 3 al Jandarmeriei Române – jandarmeria rurală Chişinău, cu legiuni de jandarmi la Cahul, Tighina, Ismail, Cetatea Albă, Bălţi, Lăpuşna, Fălciu, Orhei, Soroca, Hotin. 1932 – se înfiinţează în Moldova Subinspectoratul General de Est cu inspectoratele regionale Iaşi, Chişinău, Cernăuţi. Toate aceste unităţi au îndeplinit misiuni de poliţie la dispozi- ţia unităţilor militare. 1938 – funcţionează Inspectoratul Regional de Jandarmi Dunărea de Jos, avînd una din legi- unile de jandarmi şi la Cahul. 1940 – pentru asigurarea pazei obiectivelor de stat şi îndeplinirea sarcinii serviciului opera- tiv, în iulie 1940, ordinul CPAI (NKVD) al URSS nr. 00839 pe teritoriul RSSM s-a for- mat regimentul 237 armat de convoi CPAI (NKVD) al URSS, compus din 3 batalioane cu dislocarea în oraşul Chişinău. Primul comandant a fost maiorul Semion Antonov. 1941 – conform ordinului pe divizia 13-a a trupelor de escortă CPAI (NKVD) nr. 022 din 4 iunie, regimentului 237 i-a fost înmînat Drapelul Roşu transmisibil cu inscripţia „Celei mai bune unităţi în divizie la pregătirea de luptă”. În această perioadă regimentul înde- Patrie Lege Onoare 24 TRUPELE DE CARABINIERI

25. plineşte sarcinile de pază a penitenciarelor din oraşele Chişinău, Bălţi, Soroca, Orhei, Ismail, Cahul, Bender, escortarea condamnaţilor, desfăşoară operaţii speciale de asigu- rare a ordinii publice. 22 iunie 1941 – în lupta cu agresorii fascişti au intrat subdiviziunile regimentului 237, dislocate în oraşele Cahul, Ismail, Bălţi. Regimentului i s-a trasat sarcina de organizare a ajutorului la evacuarea populaţiei, condamnaţilor şi de preîntîmpinare evadărilor, luare sub pază a obiectivelor de importanţă deosebită a localităţilor. 1941 – în iunie-august efectivul regimentului duce lupte crîncene de apărare. La 1 august în regiunea oraşului Novo-Ukrainka regimentul intră în luptă cu forţele net superioare ale inamicului, asigurînd Frontului de Sud posibilitatea de a ocupa poziţiile de luptă. Soldaţii şi comandanţii regimentului au manifestat eroism pierzînd în această luptă 39 de militari, inamicul a pierdut pînă la 500 de soldaţi şi ofiţeri, fiind distruse cîteva tan- curi, artilerie şi aruncătoare de mine. Patrie Lege Onoare 25 TRUPELE DE CARABINIERI

26. 1941-1942 – după luptele pentru Novo-ukrain- ka regimentul 237 se deplasează cu lupte în direcţia Dneprope- trovsk, Artiomov, Voroşilovgrad, Piatigorsk, Mahac’kala. Îndepli- nind misiuni de luptă şi operative, regimentul este transmis unităţii de gardă conduse de generalul Maslen- nikov. 1942 – pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor puse în faţa regimentu- lui 237 şi pentru lupta sub Novo- Ukrainka ziua de 1 august a fost declarată ca ziua de naştere a unită- ţii militare date, conform ordinului CPAI (NKVD) nr. 288 din 23 mai 1942. 1942 – efectivul regimentului luptă lîngă zidurile Stalingradului în compo- nenţa glorioasei divizii a generalu- lui Rodimţev. 1943 – pentru îndeplinirea misiunilor serviciului operativ, conform ordi- nului CPAI (NKVD) al URSS din 25 februarie 1943, a fost restabilit regimentul 237 cu dislocare tempo- rară în oraşul Saratov. 1943 – la 7 mai 1943, Prezidiul Consiliului Suprem al URSS a înmînat Drape- lul de Luptă regimentului 237 CPAI (NKVD). 1944 – conform ordinului CPAI (NKVD) al URSS nr. 200 din 10 august, regi- mentul 237 este redislocat în oraşul Chişinău, atribuindu-se misiunile de pază a ordinii publice, pază şi apărare a obiectivelor de importanţă deosebită, pază a instituţiilor penitenciare şi escortare a condamnaţilor. 1951 – conform ordinului MAI al URSS din 23 iulie, regimentul 237 este reorganizat în De- taşamentul 23 independent al pazei de escortă a MAI al RSSM. 1954 – la 11 martie 1954, Detaşamentul 23 independent al pazei de escortă a MAI al RSSM este reorganizat în Divizionul 93 independent al pazei de escortă a MAI al URSS. 1960 – la 9 iunie 1960, Divizionul 93 independent al pazei de escortă a MAI al URSS este unit cu Divizionul 237 independent de escortă al MAI al RSSM, pe baza cărora a fost înfiinţat Detaşamentul de escortă al trupelor interne (ВВ) MAI al URSS. Patrie Lege Onoare 26 TRUPELE DE CARABINIERI

27. 1962 – la 28 februarie 1962, Detaşamen- tul de escortă al trupelor interne MAI al URSS a fost redenumit în Detaşamentul 237 independent de escortă a MAI al URSS. 1966 – conform ordinului MAOP al URSS, în oraşul Chişinău se for- mează batalionul 27 special inde- pendent motorizat de miliţie al MAI al URSS (u.m. 5447). 1967 – conform ordinului MAI al URSS din 9 ianuarie 1967, Detaşamentul 237 independent al pazei de escortă a MAI al URSS este redenumit în Detaşamentul 275 de escortă MAI al URSS. 1968 – Conform ordinului MAI al URSS din 28 noiembrie 1968, Detaşamentul 275 de escor- tă al MAI al URSS devine Regimentul 480 de escortă al MAI al URSS (u.m. 7481). 1967-1968 – unităţile militare 7481 şi 5447 încep organizatoric să treacă în subordinea conducerii trupelor de Interne ale MAI al URSS. 1977 – la 5 martie, în timpul cutremurului de pămînt santinela postului nr. 1 Victor Cebotroş salvează Drapelul de Luptă al u.m. 7481. Pentru fapta eroică este decorat cu distincţie guvernamentală. 1980 – militarii u.m. 5447 participă la asigurarea măsurilor de pază a ordinii publice în pe- rioada desfăşurării ediţiei a XXII-a a Jocurilor Olimpice de vară din Moscova. 1986 – militarii u.m. 5447 şi 7481 participă la lichidarea urmărilor accidentului de la Cerno- bîl şi la asigurarea ordinii publice pe teritoriul învecinat. Patrie Lege Onoare 27 TRUPELE DE CARABINIERI

28. 1988 – conform ordinului MAI al URSS din 26 februarie 1988, Batalionul 27 special inde- pendent motorizat de miliţie devine Regimentul 34 special de miliţie al MAI al URSS. 1988-1991 – efectivul Regimentului 34 special de miliţie (u.m. 5447) participă la măsurile speciale de asigurare a ordinii publice în republicile transcaucaziene ale URSS. 1991 – la 12 decembrie, a fost aprobată de Parlament şi semnată de preşedintele Republicii Moldova Legea nr. 806-XII cu privire la Trupele de Carabinieri (trupele de interne) ale Ministerului Afacerilor Interne. 1992 – în ianuarie, în baza ordinului MAI al Republicii Moldova se for- mează Regimentul mobil-operativ de carabinieri (u.m. 1001) (coman- dant a fost numit Sergiu Ganea) şi Regimentul de escortă (u.m. 1002) (comandant a fost numit Valeriu Ceachir). 1992 – la 13 martie, subdiviziunea de ca- rabinieri (u.m. 1002) pleacă pentru Patrie Lege Onoare 28 TRUPELE DE CARABINIERI

29. prima dată în regiunea conflictului armat. 1992 – la 31 martie, în timpul atacului în apropierea satului Coşniţa, raionul Dubăsari, îndeplinind misiunile de serviciu şi sacrificîndu-şi viaţa, au căzut eroic în luptă: plutonierul ad- jutant Victor Lavrenţov şi plutonie- rul Dumitru Roman. Patrie Lege Onoare 29 TRUPELE DE CARABINIERI

30. 1992 - în aprilie este numit în funcţia de viceministru al Afacerilor Interne, comandant al Trupelor de Carabinieri dl Mihai Mămăligă. 1992 – la 25 aprilie efectivul u.m. 1002 şi la 3 mai efectivul u.m. 1001 pentru prima dată de- pun jurămîntul militar de credinţă Republicii Moldova şi poporului. 1992 – la 9 mai, conform ordinului MAI al Republicii Moldova, pentru băr- băţie şi eroism manifestat în lupta cu formaţiunile armate nelegitime plutonierul Roman Dumitru este înscris pe veci în listele unităţii. 1992 – la 30 mai, subdiviziunea mixtă u.m. 1001 se îndreaptă în zona con- flictului armat (satul Holercani). Patrie Lege Onoare 30 TRUPELE DE CARABINIERI

31. 1992 – prin Hotărîrea Guvernului Repu- blicii Moldova nr.4 din 24.06.1992, în baza Regimentului mobil-ope- rativ independent de miliţie (u.m. 5447) şi Regimentului de escortă independent (u.m. 7481) care intrau în componenţa Direcţiei trupelor de interne din Ucraina şi Moldova ale fostei URSS, au fost create respectiv: Regimentul mobil-operativ de cara- binieri (u.m. 1001) şi regimentul de escortă (u.m. 1002) cu dislocarea statelor-majore în oraşul Chişinău. 1992 – la 29 iunie, aflîndu-se la postul de pază al punctului de comandă al Statului-Major al MAI al Republicii Moldova în timpul bombardamen- tului concentrat de artilerie a fost rănit mortal ostaşul u.m. 1001 Igor Mînăscurtă. 1992 – în iulie în funcţia de prim-adjunct al comandantului, şeful Statului- Major al TC este numit Valentin Griţco. 1992 – carabinierul halterofil Tudor Ca- sapu devine campion olimpic la Jo- curile Olimpice de vară din Barce- lona. 1992 – în baza u.m. 1002 pentru prima dată în istoria Republicii Moldova este formată Compania gărzii de onoare. Patrie Lege Onoare 31 TRUPELE DE CARABINIERI

32. 1992 – la 4 noiembrie Preşedintele Re- publicii Moldova a semnat decretul prin care a fost aprobată structura, componenţa numerică şi dislocarea efectivului de carabinieri, totodată, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a fost creat Departamentul Trupelor de Carabinieri cu sediul în oraşul Chişinău. 1992 – în decembrie unităţile militare 1001 şi 1002 se reorganizează în brigăzi, în baza decretului Preşe- dintelui Republicii Moldova, la 18 decembrie li se înmînează Drapelul de Luptă. 1993 – începînd cu 18 februarie, efectivul u.m. 1001 începe să îndeplinească serviciul de luptă la paza ordinii publice în oraşele Chişinău, Hînceşti, Criuleni, Căuşeni, iar de la 1 august în raionul Glodeni. 1993 – în aprilie la Centrul de instruire al DTC (u.m. 1006) termină studiile prima promoţie de sergenţi comandanţi de grupe. Patrie Lege Onoare 32 TRUPELE DE CARABINIERI

33. 1993 – în conformitate cu decretul Preşe- dintelui Republicii Moldova din 24 mai este înmînat Drapelul de Luptă Departamentului Trupelor de Cara- binieri şi unui şir de unităţi. 1993 – în baza ordinului MAI din 24 au- gust Trupele de Carabinieri încep să îndeplinească misiunile de pază şi apărare a obiectivelor diplomati- ce, în acest scop fiind formată u.m. 1026. 1993 – la 28 decembrie prin decretul Pre- şedintelui Republicii Moldova este format batalionul independent al Trupelor de Carabinieri (u.m. 1045) cu dislocarea în Comrat. 1993 – s-a desfăşurat prima spartachiadă a Trupelor de Carabinieri, care includea trei probe sportive: atletism, tragerea la ţintă şi lupta sambo. 1994 – în iunie a fost semnat primul număr al ziarului Carabinierii Moldovei – organ de pre- să al Departamentu- lui Trupelor de Cara- binieri. 1994 – în august-septem- brie unităţile şi subu- nităţile de carabinieri participă la lichida- rea urmărilor cala- mităţilor naturale în raioanele Străşeni, Vulcăneşti ş.a. Hînceşti, 1994 – este compusă prima partiţie orchestrală şi Patrie Lege Onoare 33 TRUPELE DE CARABINIERI

34. făcută prima imprimare a Imnului de Stat al Republicii Moldova „Limba noastră”, de către Orchestra militară a Departamentului Trupelor de Carabinieri sub conducerea lui Nicolae Usaciov. 1995 – conform decretului Preşedintelui Republicii Moldova din 12 iunie, după reorganizare au fost formate u.m. 1033, 1034, 1041, 1042, 1026 cu dislocarea statelor-majore respec- tiv în Briceni, Floreşti, Cahul, Basarabeasca şi Chişinău. 1995 – în iunie a absolvit şcoala medie specială de poliţie a MAI prima promoţie de ofiţeri ai Trupelor de Carabinieri. 1996 – Prin ordinul ministrului Afacerilor Interne din 25 iulie a fost aprobat regulamentul Serviciului de luptă al Trupelor de Carabinieri. 1996 – prin ordinul comandantului Trupelor de Carabinieri dl Mihai Mămăligă din 26 sep- tembrie, a fost inaugurat Muzeul istoriei şi dezvoltării Trupelor de Carabinieri. 1997 – în februarie este numit în funcţia de viceministru al Afacerilor Interne, comandant al Trupelor de Carabinieri dl Anatolie Simac. Patrie Lege Onoare 34 TRUPELE DE CARABINIERI

35. 1997 – în conformitate cu hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 20 august a fost aprobată Concepţia reformei sistemului penitenciar, începîndu-se procesul de trans- mitere pe etape a funcţiilor de supraveghere şi escortare a persoanelor condamnate precum şi paza coloniilor de corecţie de la unităţile militare ale Trupelor de Carabinieri la Ministerul Justiţiei. 1998 – în februarie unităţile şi subunităţile Trupelor de Carabinieri participă la lichidarea urmărilor calamităţilor naturale în satul Leuşeni, raionul Hînceşti. 1998 – conform ordinului ministrului Afacerilor Interne din 24 noiembrie, a fost aprobat Regulamentul cu privire la insigna „Pentru merite” de gradul I şi II a Trupelor de Ca- rabinieri. 1999 – în luna martie carabinierii au acordat ajutor populaţiei în urma calamităţilor naturale în satele din raioanele Glodeni, Teleneşti şi Nisporeni. 1999 – la 27 august batalionul mixt al Departamentului Trupelor de Carabinieri a participat la prima paradă militară în istoria modernă a republicii consacrată aniversării a VIII-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. 1999 – în baza decretului Preşedintelui Republicii Moldova din noiembrie se efectuează mo- dificări în structura Trupelor de Carabinieri şi în dislocarea unităţilor şi subunităţilor lor. 2000 – la 23 septembrie carabinierul Oleg Moldovan a cucerit prima medalie de argint pen- tru Republica Moldova la tir în cadrul Jocurilor Olimpice de vară de la Sidney. 2000 – în noiembrie-decembrie carabinierii participă la lichidarea urmărilor calamităţilor naturale în raioanele centrale şi de nord ale Republicii Moldova. 2001 – în mai este numit în funcţia de viceministru al Afacerilor Interne, comandant al Tru- pelor de Carabinieri dl Igor Plop. 2001 – în august-septembrie, în baza decretului Preşedintelui Republicii Moldova, se ope- rează modificările în structura Trupelor de Carabinieri şi în dislocarea unităţilor şi subunităţilor lor. Patrie Lege Onoare 35 TRUPELE DE CARABINIERI

36. COmANDANţII TRUPELOR DE CARABINIERI Mihai MĂMĂLIGA, general-maior Primul comandant al Trupelor de Carabinieri, originar din Chi- şinău. În 1973 a absolvit Şcoala militară de comandă de tancuri din Kazani, iar în 1984 – Academia Militară a Trupelor Blindate „Mare- şalul URSS Malinovski”. A activat în diferite funcţii ale corpului de comandă în Forţele Armate ale fostei URSS, Statul-Major al Apărării Civile a RM. În perioada 20 mai 1992 - 1 martie 1997 a deţinut funcţia de vice- ministru al Afacerilor Interne, comandant al Trupelor de Carabinieri. Anatolie SIMAC, general de brigadă S-a născut la 15 mai 1946 în satul Cerepcanii Noi, raionul Ungheni. În 1976 a absolvit Şcoala superioară politică a MAI al URSS, a deţinut în diferite funcţii de comandă. În perioada 10 februarie 1997 - 7 mai 2001 a deţinut funcţia de viceministru al Afacerilor Interne, comandant al Trupelor de Carabi- nieri. Igor PLOP, colonel S-a născut la 14 iulie 1960 în satul Căbăieşti, raionul Ungheni. Stu- dii superioare militare. În perioada 2 mai 2001 - 1 aprilie 2002 a deţinut funcţia de vicemi- nistru al Afacerilor Interne, comandant al Trupelor de Carabinieri. Valentin GRIŢCO, colonel S-a născut la 30 noiembrie 1945 în satul Mihailovca, raionul Cimi- şlia. În 1965 a absolvit Şcoala superioară militară din Saratov, Rusia, iar în anul 1974 – Academia Militară „M.V. Frunze” din or. Moscova. Din anul 1974 pînă în 1992 a satisfăcut serviciul în trupele interne din Federaţia Rusă. De la 22 iulie 1992 exercită funcţia de prim-adjunct al comandantului, şef al Statului Major al DTC. În perioada 6 martie 2002 - 20 octombrie 2004 a deţinut funcţia de viceministru al Afacerilor Interne, comandant al Trupelor de Ca- rabinieri. Patrie Lege Onoare 36 TRUPELE DE CARABINIERI

37. Iurie COZMA, locotenent-colonel S-a născut la 22 august 1961, satul Cucoara, raionul Cahul. În 1984 a absolvit Universitatea Tehnică din Moldova, iar în 2000 – Academia „Ştefan cel Mare” a MAI. A deţinut diferite funcţii de comandă. În perioada 12 noiembrie 2004 - 10 iulie 2006 a deţinut funcţia de viceministru al Afacerilor Interne, comandant al Trupelor de Carabi- nieri. Simion CARP, colonel S-a născut la 30 august 1962 în satul Baiuş, raionul Leova. Studii pedagogice şi juridice, doctor în drept. A deţinut diferite funcţii ale corpului mediu şi superior de comandă. În perioada octombrie 2006 - august 2007 a deţinut funcţia de vi- ceministru al Afacerilor Interne, comandant al Trupelor de Carabini- eri. Iurie MOISEEV colonel S-a născut la 28 august 1965 în satul Volintiri, raionul Ştefan Vodă. În anul 1987 a absolvit Academia de Poliţie „Ştefan сel Mare” a MAI, iar în anul 2006 Academia de Administrare Publică. A deţinut diferite funcţii de comandă în cadrul MAI. În perioada august 2007 – octombrie 2007 a deţinut funcţia de co- mandant al Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Andrei ŞUMLEANSCHI, colonel S-a născut la 10 decembrie 1956 în satul Săiţi, raionul Căuşeni. În anul 1978 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Chimie, în anul 1987 a absolvit Universitatea Agricolă de Stat din Mol- dova, Facultatea Agronomie, iar în 2004 Academia „Ştefan сel Mare” a MAI. A deţinut diferite funcţii de comandă. În perioada octombrie 2007 – decembrie 2009 a deţinut funcţia de viceministru al Afacerilor Interne, comandant al Trupelor de Carabi- nieri. Patrie Lege Onoare 37 TRUPELE DE CARABINIERI

39. PARTEAII

40. Vasile DRAGOMIR Viceministru al Afacerilor Interne, comandant al Trupelor de Carabinieri, general de brigadă D DTC asigură organizarea activităţii militare şi de serviciu pe timp de pace şi pe timp de război a unităţilor/subunităţilor militare a trupelor de carabinieri, conducerea lor continuă în scopul exe- cutării întocmai a misiunilor conform destinaţiei. EPARTAMENTUL TRUPELOR DE CARAbINIERI (în continuare DTC) este о subdiviziune subordonată Ministerului Afacerilor Interne, constituită pe principii militare, care asugură conducerea trupelor de carabinieri în asigurarea, împreună cu poliţia sau independent, a ordinii publice, apărarea drepturilor şi libertăţilor fun- damentale ale cetăţenilor, avutul proprietarulu, prevenirea faptelor de încălcare a ordinii publice. Sarcinile principale ale DTC: Consolidarea capacităţilor trupelor de carabinieri în scopul menţinerii permanente a gradu- – lui de luptă şi mobilizare al unităţilor/subunităţilor militare de carabinieri pentru îndeplini- rea cu succes a misiunilor conform destinaţiei pe timp de pace, pe timp de război şi în cazul situaţiilor excepţionale, în conformitate cu standardele europene; Organizarea şi asigurarea îndeplinirii serviciului de luptă şi trupe în unităţile/subunităţile – militare; Instruirea profesională, pregătirea şi perfecţionarea continuă în limita competenţei a efecti- – vului trupelor de carabinieri pentru îndeplinirea misiunilor de serviciu; Educaţia militaro-patriotică a efectivului, menţinerea disciplinei militare ferme în colectivele – militare, protecţia socială a militarilor; Colaborarea cu subdiviziunile MAI, cu alte structuri de forţă, inclusiv structuri similare in- – ternaţionale, autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale în limita competenţei şi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Implementarea politicilor şi procedurilor moderne de logistică în vederea realizării optime a – obiectivelor DTC. Patrie Lege Onoare 40 TRUPELE DE CARABINIERI

41. Igor GORI prim-adjunct al comandantului, şeful Statului- Major al Trupelor de Carabinieri, colonel Anatolie PLACINTA comandant adjunct al Trupelor de Carabinieri, şef al Direcţiei resurse umane, locotenent-colonel Ion CIObANU comandant adjunct al Trupelor de Carabinieri pentru logistică, colonel Patrie Lege Onoare 41 TRUPELE DE CARABINIERI

42. STATUL-mAJOR AL DTC S dispoziţiilor statului-major ierarhic superior. În activitatea sa, statul-major îndeplineşte un şir de misiuni, pre- cum: menţinerea stării de pregătire permanentă în vederea luptei şi – pentru mobilizare a unităţilor (subunităţilor); culegerea, studierea şi analiza neîntreruptă a datelor cu privire – la situaţia operativă de serviciu, pregătirea calculelor şi propu- nerilor necesare comandantului pentru luarea hotarîrii; planificarea la timp a activităţii de luptă şi serviciu; – aducerea la cunoştinţa unităţilor (subunităţilor) a misiunilor de – luptă şi serviciu, întocmirea ordinelor, dispoziţiilor, indicaţiilor şi organizarea executării lor; organizarea asigurării multilaterale a serviciului de luptă; – efectuarea controlului permanent asupra executării misiunilor trasate şi acordarea ajutorui- – lui practic subunităţilor din subordine şi statelor-majore ale lor; organizarea serviciului de trupe în unităţi şi subunitaţi; – menţinerea legăturii sigure a unităţilor cu subunităţile, gărzile, echipele de trupe şi forţele – antrenate în acţiuni în situaţii excepţional, cu statul-major ierarhic superior, unităţile (subu- nităţile) militare de cooperare, comisariatele de poliţie şi alte organe (instituţii), cu adminis- traţia obiectivelor păzite precum şi asigurarea conducerii în secret a trupelor; aplicarea mijloacelor tehnico-genistice, speciale de apărare activă şi pasivă în activitatea de – luptă şi serviciu şi asigurarea exploatării lor; completarea subunităţilor din subordine cu efectiv şi ţinerea evidenţei mutării efectivului; – elaborarea şi organizarea executării în comun cu serviciile educative a activităţilor de conso- – lidare a disciplinei militare la serviciul de luptă şi în timpul executării sarcinilor serviciului de trupe; studierea şi generalizarea experienţei activităţii de luptă şi serviciu, conducerea subunităţilor – din subordine, gărzilor şi echipelor de trupe, aducerea la cunoştinţa statelor-majore din sub- ordine şi corpului de ofiţeri a formelor şi metodelor progresiste de lucru; prezentarea la timp a rapoartelor în statul-major ierarhic superior, informarea sistematică a – statelor-majore din subordine despre schimbările situaţiei, iar în caz de necesitate, a unităţi- lor şi altor organe (instituţii) de cooperare; realizarea măsurilor de asigurare a păstrării secretului de stat şi militar, a regimului secret, – ţinerea lucrărilor de secretariat, evidenţa şi păstrarea documentelor, hărţilor topografice, ştampilelor; asigurarea păstrării şi întreţinerii corecte a Drapelului de luptă al unităţii, precum şi a ordine- – lor drapelelor de onoare, insignelor şi fanioanelor cu care a fost decorată unitatea; organizarea sistemului de conducere a subunităţilor, asigurarea activităţii ei neîntrerupte, – pazei, apărării şi mascării. Principalul în întreaga activitate a statului-major este cunoaşterea permanentă a stării reale de lucruri în unitate, subunităţi, gărzi, echipe de trupe şi activitatea organizatorică de ridicare a stării de pregătire a trupelor în vederea luptei, îndeplinirea exemplară a misiunilor de luptă, consolidarea disciplinei militare şi menţinerea ordinii regulamentare ferme. tatul-major al DTC este organul de conducere de bază al subunităţilor şi este destinat pentru dirijarea activităţii zil- nice, de luptă şi serviciu a acestora. Statul-major îşi desfă- şoară activitatea în temeiul hotărîrilor, ordinelor şi indi- caţiilor comandantului (şefului), căruia i se subordonează, precum şi Igor Gori, prim-adjunct al comandantului, şeful Statului-Major al Trupelor de Carabinieri, colonel Patrie Lege Onoare 42 TRUPELE DE CARABINIERI

43. DIRECţIA OPERAţIUNI D torizare şi control. În activitatea sa Direcţia operaţiuni se conduce de Constituţia Republicii Moldova, Legea „Cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne”, alte legi, de- cretele Preşedintelui ţării, hotărâri ale Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova, actele nor- mative departamentale şi interdepartamentale, acordurile şi tratatele internaţionale la care Repu- blica Moldova este parte. Activitatea Direcţiei operaţiuni a Departamentului Trupelor de Carabinieri se desfăşoară con- form principiilor legalităţii, planurilor de lucru, în interacţiune cu alte subdiviziuni ale aparatului central al DTC, principiilor echităţii sociale, respectului personalităţii, colegialităţii în îmbinare cu principiul de conducere unică, determinării stricte a atribuţiilor de funcţie ale militarilor şi stabili- rii responsabilităţii personale a fiecărui militar asupra stării de lucru la sectorul încredinţat. Sarcinile şi atribuţiile de bază ale Direcţiei sînt: organizarea menţinerii stării de pregătire permanentă în vederea luptei şi pentru mobilizare – a unităţilor Trupelor de Carabinieri; culegerea, studierea şi analiza neîntreruptă a datelor cu privire la situaţia operativă de servi- – ciu, pregătirea calculelor şi propunerilor necesare comandantului pentru luarea hotărîrii; planificarea la timp a activităţii de luptă şi serviciu; – organizarea asigurării multilaterale a serviciului de luptă; – efectuarea controlului permanent asupra executării misiunilor trasate şi acordarea ajutorului – practic subunităţilor din subordine şi statelor-majore ale acestora; organizarea serviciului de trupe în unităţi şi subunităţi; – menţinerea legăturii sigure a unităţilor cu subunităţile, gărzile, echipele de trupe şi forţele – antrenate în acţiuni în situaţii excepţionale, cu statul-major ierarhic superior, unităţile (sub- irecţia reprezintă o structură de sine stătătoare în cadrul Statului-major al Trupelor de Carabinieri cu împuterniciri de organizare, dirijare şi control al înfăptuirii mă- surilor privind asigurarea capacităţii de luptă şi mobilizare a trupelor; organizare, dirijare şi control al serviciului luptă. În subordinea Direcţiei operaţiuni se află secţia operaţiuni şi planificare, secţia analiză, moni- Patrie Lege Onoare 43 TRUPELE DE CARABINIERI

44. unităţile) militare de cooperare, comisari- atele de poliţie şi alte organe (instituţii), cu administraţia obiecti- velor păzite, precum şi asigurarea condu- cerii în secret a tru- pelor; aplicarea – lor tehnico-genistice, speciale de apărare activă şi pasivă în ac- tivitatea de luptă şi serviciu şi asigurarea exploatării lor; organizarea sistemu- – lui de conducere a subunităţilor, asigu- rarea activităţii lor neîntrerupte, pazei, apărării. Întru îndeplinirea atribuţiilor sale, Direcţia operaţiuni efectuează: colaborarea cu celelalte subdiviziuni ale Departamentului Trupelor de Carabinieri, cu subdi- – viziunile de ramură ale MAI; coordonarea distribuirii forţelor de carabinieri cu comisariatele de sector municipale şi de – poliţie raionale, în scopul acordării ajutorului la menţinerea ordinii publice în teritoriul de- servit. Actualmente, în contextul reformării Trupelor de Carabinieri, activitatea Direcţiei operaţiuni a DTC este orientată spre elaborarea documentelor de călăuză ce vor servi drept bază pentru înde- plinirea cu succes a sarcinilor de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice pe întreg teri- toriul Republicii Moldova, misiuni ce vor reveni în exclusivitate Trupelor de Carabinieri, precum şi paza sediilor misiunilor diplomatice şi obiectivelor de importanţă majoră. mijloace- Patrie Lege Onoare 44 TRUPELE DE CARABINIERI

45. DIRECţIA mOBILIZARE, ORGANIZARE ŞI COmPLETARE D O altă latură a activităţii Direcţiei este colaborarea cu centrele militare în privinţa organizării şi desfăşurării în practică a muncii de selectare a recruţilor pentru serviciul în Trupele de carabinieri, aceasta cuprinzînd o gamă largă de alte activităţi care implică un şir de ofiţeri ai Trupelor de Cara- binieri în procesul de selectare a recruţilor. Direcţia mobilizare, organizare şi completare la fel este responsabilă de stocul intangibil al Tru- pelor de Carabinieri la care se recurge în cazuri excepţionale cum ar fi vara anului 2010, cînd Mol- dova a suferit de pe urma calamităţilor naturale. Atribuţiile de bază ale Direcţiei rămîn a fi totuşi cele de evidenţă a efectivului trupelor şi completarea cu militari în termen a unităţilor militare, planificarea, pregătirea propunerilor şi pregătirea propuneri- lor pentru modificarea statelor de organizare a efectivului militarilor în termen. Disciplina şi evidenţa statelor de organizare este cheia succesului unei bune activităţi a subdivi- ziunilor, însă nu şi fără suportul serviciilor combatante din unităţile militare ale trupelor de carabi- nieri, care se subordonează Direcţiei pe linia de activitate; în această ordine de idei Direcţia mobilizare, organizare şi completare a DTC ţine evidenţa tuturor mişcărilor de efec- tiv ale Trupelor de Carabinieri, precum şi documentaţia de serviciu a militarilor în termen. La momentul actual, Direcţia mobilizare, organizare şi completare a DTC, în activitatea sa colaborează cu di- recţiile, secţiile, serviciile DTC şi unităţile militare pe linia trupelor de carabinieri şi cu Ministerul Apărării, centrele militare din teritoriu, Direcţia evidenţe operative a MAI şi alte ministere pe linia externă. irecţia este responsabilă de organizarea completării unităţilor, subunităţilor şi de activitatea de mobilizare în cadrul Trupelor de Carabinieri. În acest scop, Direcţia elaborează planuri ale stării de pregătire pentru mobilizare, planifică şi execută mă- suri de pregătire a mobilizării, de evidenţă şi pregătire a rezerviştilor, de mobilizare în Trupele de Carabinieri. Patrie Lege Onoare 45 TRUPELE DE CARABINIERI

46. SECţIA INSTRUIRE PROFESIONALĂ ŞI FIZICĂ S şi control asupra înfăptuirii măsurilor privind asigurarea unui înalt grad de instruire profesi- onală şi fizică, organizarea procesului de instru- ire militară. În activitatea sa Secţia instruire profesiona- lă şi fizică se conduce de Constituţia RM, Legea „Cu privire la trupele de carabinieri”, alte legi, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ho- tărîrile Parlamentului şi Guvernului RM, ordinele şi dispoziţiile MAI referitoare la instruirea profe- sională şi fizică, actele normative departamentale şi interdepartamentale, de regulamentele militare generale, precum şi de regulamentul secţiei. Secţia în îndeplinirea atribuţiilor sale colaborează cu subdiviziunile Departamentului Trupelor de Carabinieri şi subdiviziunile de ramură ale MAI. Ofiţerii secţiei participă la activităţi interdepartamentale şi internaţionale ce ţin de domeniul instruirii profesionale. Misiunile principale ale Secţiei instruire profesională şi fizică a DTC sînt: organizarea, dirijarea şi desfăşurarea activităţilor de instruire profesională cu efectivul mi- – litarilor în termen şi prin contract al Trupelor de Carabinieri pentru menţinerea nivelului înalt al capacităţii de luptă, îndeplinirea cu succes a sarcinilor de serviciu şi misiu- nilor serviciului de luptă; elaborarea instrucţiunilor, recomandări- – lor metodice privind organizarea şi des- făşurarea activităţilor de instruire profesi- onală cu efectivul militarilor în termen şi prin contract al Trupelor de Carabinieri; studierea calităţilor individuale ale mili- – tarilor şi prognozarea reuşitei lor în acti- vitatea de luptă şi de serviciu, acordarea ecţia instruire profesională şi fizică reprezintă o structură de sine stă- tătoare în cadrul Statului-major al Departamentului Trupelor de Cara- binieri cu împuterniciri de organizare, dirijare Patrie Lege Onoare 46 TRUPELE DE CARABINIERI

47. ajutorului practic la planificarea şi desfăşurarea procesului de instruire cu toate categoriile de militari; planificarea şi desfăşurarea instruirii profesionale şi fizice cu militarii prin contract ai apara- – tului central al DTC; efectuarea controlului asupra desfăşurării procesului de instruire şi acordarea ajutorului – practic serviciilor pregătire profesională şi fizică ale unităţilor TC; organizarea asigurării multilaterale a instruirii profesionale şi fizice în cadrul DTC al MAI. – În prezent, în contextul reformării Trupelor de Carabinieri şi conformării standardelor euro- pene, secţia instruire profesională şi fizică se ocupă de reprofilarea pregătirii profesionale a militarilor Trupelor de Carabinieri, accentul de bază fiind pus pe pregătirea militarilor pentru îndeplinirea misi- unilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice. Patrie Lege Onoare 47 TRUPELE DE CARABINIERI

48. SERVICIUL TRANSmISIUNI N provocare: transmisiunile trebuie să facă pasul spre transformarea lor într-un sistem integrat şi integrant pe cîmpul de luptă 3D, controlat informaţional. Serviciul transmisiuni al Trupelor de Carabinieri este condus de un şef, profesionist în dome- niu, Sergiu Stigariov. Personalul angajat îşi îndeplineşte atribuţiile funcţionale prevăzute în regulamente, în cadrul compartimentului în care este încadrat şi: înaintează propuneri cu privire la organizarea exploatării tehnice a mijloacelor de transmi- – siuni din dotare; dă recomandări pentru organizarea sistemului de transmisiuni al trupelor de carabinieri; – organizează, coordonează şi dirijează activităţile de instalare, utilizare corectă şi menţinere în – stare de funcţionare a sistemelor de transmisiuni ale Trupelor de Carabinieri; elaborează instrucţiuni, recomandări metodice privind utilizarea corectă a mijloacelor de – transmisiuni şi a tehnologiilor informaţionale ale Trupelor de Carabinieri; acordă ajutor practic la instalarea sistemelor de transmisiuni şi darea în exploatare a apara- – tajului mai performant. Fiecare transmisionist este obligat să parcurgă şi să absolvească cursurile de calificare şi atestare profesională, necesare funcţiei în care este încadrat şi să participe la concursurile profesionale în cadrul ministerelor de forţe. Nivelul de pregătire profesională şi fizică a personalului se evaluează anual, cu ocazia absolvirii cursurilor de calificare şi atestare profesională, precum şi a controalelor, exerciţiilor şi aplicaţiilor. Toţi militarii antrenaţi în serviciu se asigură cu mijloace de legătură, pe care specialiştii trans- misionişti le deservesc şi pregătesc pentru lucru în scopuri de comunicare. În tradiţia Trupelor de Carabinieri este ca momentul de constituire a primei struc- turi organizatorice aparţinînd unei arme sau specialităţi militare să fie sărbătorit ca zi a aceste- ia. Anual la data de 17 mai serviciul transmisiuni sărbătoreşte ziua internaţională a telecomunicaţi- ei, marchează momentul de apariţie în trupele de carabinieri a unui nou domeniu care, în timp, s-a constituit în serviciul transmisiuni. evoia comunicării la distanţă a existat odată cu începuturile societăţii umane. Şi în istoria Serviciului transmisiuni al carabinierilor, ca pretutindeni în lume, ţinem pasul cu timpul. El a cunoscut dezvoltările pe care le-a cerut necesitatea îndepli- nirii misiunilor încredinţate de către strategi. Mai întîi au fost satisfăcute cerinţele de cantitate, apoi, tot mai mult influenţată de costuri, cele de calitate. Iar astăzi asistăm la o nouă Patrie Lege Onoare 48 TRUPELE DE CARABINIERI

49. DIRECţIA RESURSE UmANE D subunităţile DTC. Această direcţie îşi desfăşoară activitatea în domeniul selectării, repartizării, plasării, protecţiei sociale şi educaţiei efectivului în strîn- să colaborare cu Direcţia generală resurse umane şi celelalte unităţi structurale ale Ministerului Afacerilor Interne. Activitatea DRU este coordonată de viceministru, comandant al Trupelor de Carabinieri, şi dirijată de comandantul adjunct al Trupe- lor de Carabinieri pentru personal. În activitatea cotidiană, DRU se conduce strict de Constituţia Re- publicii Moldova şi alte legi, decretele Preşedintelui Republicii Mol- dova, regulamente militare, hotărîrile Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova, actele normative, inclusiv ministeriale şi departamentale ce ţin de proble- mele resurse umane, regulamentul DGRU. Direcţia resurse umane are următoarea com- ponenţă structurală: Secţia evidenţă şi comple- tare, Secţia educaţie şi Serviciul asistenţă psiho- logică. irecţia resurse umane este o subdiviziune a Departa- mentului Trupelor de Carabinieri care nemijlocit sau prin intermediul serviciilor cadre ale unităţilor mili- tare asigură dirijarea, controlul activităţii, acordarea ajutorului teoretico-practic şi metodic pe linia resurselor umane în Anatolie Placinta, comandant adjunct al Trupelor de Carabinieri, şef al Direcţiei Resurse Umane, locotenent- colonel Patrie Lege Onoare 49 TRUPELE DE CARABINIERI

50. SECţIA EVIDENţĂ ŞI COmPLETARE S de înaltă calificare, competenţi, cu iniţiativă şi înalte calităţi morale, capabili să asigure ordinea de drept şi respectarea legislaţiei. În conformitate cu ordinea stabilită şi cerinţele Regulamentului cu privire la modul de înde- plinire a serviciului militar în Forţele Armate, în conformitate cu nomenclatorul funcţiilor, Secţia evidenţă şi completare examinează şi soluţionează materialele despre numire şi eliberare din func- ţii, acordarea gradelor militare, angajarea la serviciu, ţine evidenţa resurselor umane ale întregului efectiv al Trupelor de Carabinieri, asigură componenţa calitativă a cadrelor, repartizarea eficientă a lor în serviciu, prognozează necesitatea de cadre, creează şi administrează rezerva de promovare în funcţiile de conducere în cadrul subdiviziunii etc. În scopul evaluării multilaterale şi obiective a calităţilor profesionale şi de muncă, nivelului de pregătire teoretică, gradului de corespundere funcţiei exercitate Direcţia resurse umane organizea- ză activitatea de atestare a efectivului. Un rol important în procesul de menţinere şi sporire a gradului înalt de calificare, competen- ţei profesionale a colaboratorilor serviciilor resurse umane ale subdiviziunilor Departamentului Trupelor de Carabinieri îl joacă convocările, organizate de către specialiştii principali ai Secţiei evidenţă şi completare a Direcţiei resurse umane, unde, pe lîngă schimbările efectuate în legis- laţie şi actele normative, se discută problemele apărute în procesul de organizare a seviciului, perfecţionarea stilului şi metodelor de lucru în- tru respectarea legislaţiei în vigoare, întărirea disciplinei de muncă, executorii şi de serviciu a efectivului, întreprinderii măsurilor concrete în vederea menţinerii potenţialului existent de cadre, sporirii calităţii lor şi stabilirii la serviciul militar prin contract a militarilor cu perspecti- vă. arcina de bază a Secţiei evidenţă şi completare a Direcţiei resurse umane a Departamen- tului Trupelor de Carabinieri este selectarea calitativă a candidaţilor la serviciul militar prin contract în Trupele de Carabinieri atît din rîndul cetăţenilor civili, cît şi din mediul efectivului în termen, selectarea candidaţilor la studii în instituţiile de învăţămînt ale MAI, cu alte cuvinte, organizarea lucrului de completare a Trupelor de Carabinieri cu colaboratori Patrie Lege Onoare 50 TRUPELE DE CARABINIERI