1 / 37

PROIECTUL Campanie de comunicare privind serviciile SPO oferite tinerilor şi angajatorilor

PROIECTUL Campanie de comunicare privind serviciile SPO oferite tinerilor şi angajatorilor. Componenta CERCETARE. În prima etapă a proiectului, DATA MEDIA a realizat două cercetări sociologice la nivel naţional în rândurile clienţilor SPO:

cher
Download Presentation

PROIECTUL Campanie de comunicare privind serviciile SPO oferite tinerilor şi angajatorilor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. PROIECTULCampanie de comunicare privind serviciile SPO oferite tinerilor şi angajatorilor Componenta CERCETARE

  2. În prima etapă a proiectului, DATA MEDIA a realizat două cercetări sociologice la nivel naţional în rândurile clienţilor SPO: • o cercetare cantitativă, în rândurile tinerilor care caută un loc de muncă; • o cercetare calitativă, în rândurile angajatorilor.

  3. PERCEPŢII, COMPORTAMENTE ŞI AŞTEPTĂRI ALE POPULAŢIEI TINERE (15-25 DE ANI)ÎN CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ– cercetarea cantitativă –

  4. Precizări metodologice • Sondaj de opinie la nivel naţional, noiembrie–decembrie 2009. • Eşantion probabilistic, stratificat, reprezentativ pentru populaţia-ţintă. Volumul eşantionului: 500 persoane; marja de eroare maximă +/– 4% (cu o probabilitate de 0,95). • Interviuri faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor. • Obiective principale: • identificarea canalelor de informare folosite; • depistarea tipurilor de comportamente de căutare a unui loc de muncă; • determinarea percepţiilor despre Agenţiile de ocupare; • măsurarea nivelului de cunoaştere a serviciilor SPO; • identificarea aşteptărilor tinerilor faţă de un loc de muncă.

  5. Câteva caracteristici ale populaţiei investigate Din totalul populaţiei investigate, 65,2% sunt neocupaţi de cel mult 6 luni, iar 32% de peste 6 luni. Cei mai mulţi respondenţi provin din rândurile absolvenţilor: pentru cei mai mulţi ultima ocupaţie a fost elev (34,8%) sau student (12,4%). 54,2% nu au mai lucrat. 24,2% au lucrat în sectorul “Servicii”, 8% în “Construcţii”, 5% în “Industrie” şi 4,6% în “Agricultură/Silvicultură”.

  6. I. Preferinţe de consum mediaşi utilizarea Internetului – cercetarea cantitativă –

  7. (a) Consumul media: TV, presă tipărită, radio • 49,2% sunt mari consumatori de programe TV; 28,8% sunt consumatori medii; iar 22% sunt mici consumatori. • Marea majoritate se uită pe mai multe canale TV (au fost 43 de nominalizări). Cele mai urmărite sunt, în ordine, PRO TV, Antena 1, Acasă, Prima TV, Discovery, SPORT.RO şi MTV România. • Ierarhia programelor preferate: programe de divertisment (36,6%), programe informative – ştiri şi dezbateri (26,4%), filme/seriale (14,4%), sport – în general (8,4%), muzică/emisiuni muzicale (8%) şi documentare (7,8%). • 42,4% nu citesc deloc presă scrisă. Ceilalţi au indicat în total 80 de titluri de ziare şi reviste, centrale şi locale. Cele mai citite sunt tabloidele şi cotidianele de sport. • Ascultătorii de radio sunt mai mulţi decât cititorii de presă tipărită. Ei au nominalizat în total 40 de posturi centrale şi locale. Cele mai ascultate sunt Kiss FM, Europa FM şi Radio 21.

  8. 52% folosesc Internetul zilnic; 18,8% – cel puţin o dată pe săptămână; iar 6,4% cel puţin o dată pe lună sau mai rar. 22,8% nu-l folosesc deloc. Scopurile cel mai frecvent indicate sunt frecventarea reţelelor de socializare şi căutarea de oferte de locuri de muncă – Fig.1. Cele mai accesate site-uri cu oferte de locuri de muncă sunt Ejobs.ro, Bestjobs.ro şi Myjob.ro. (b) Frecvenţa şi scopurile utilizării Internetului

  9. II. Comportamente de căutare a unui loc de muncă – cercetarea cantitativă –

  10. În funcţie de frecvenţa utilizării, Internetul se află pe primul loc, urmat de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Doar Internetul şi AOFMau ponderile cele mai mari în categoria DES (adică „foarte des” şi „destul de des”): 48,4% şi, respectiv, 34,2% – Fig.2. (a) Surse de informaţii despre oferte de locuri de muncă şi influenţa lor

  11. Decizia de angajare pare să fie influenţată cel mai mult de sursele informale (familia şi grupurile de prieteni/cunoştinţe): 74,6% spun că informaţiile de la cei apropiaţi îi influenţează MULT (adică „foarte mult” şi „destul de mult”). • 41,2% sunt influenţaţi MULT de informaţiile de pe Internet. • 38,4% de informaţiile de la AOFM (îi influenţează MULT mai ales pe absolvenţii de liceu şi pe cei din regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Est şi Centru). • 26,6% de informaţiile din presa scrisă. • 22,8% sunt influenţaţi MULT de informaţiile de la televizor.

  12. (b) Modalităţi directe de căutare • 51,4%s-au adresat direct unui/unor angajator/i pentru obţinerea unui loc de muncă, iar 48,6% nu au făcut acest lucru.   • În mod evident, tinerii care s-au adresat direct unui angajator au făcut acest lucru fără să succes, din moment ce continuă să caute un loc de muncă. • Rezultă că şi în cazul lor este foarte necesar sprijinul instituţional din partea SPO. Cu atât mai mult cu cât, după cum se va vedea, cei mai mulţi dintre tinerii intervievaţi spun că până acum sprijinul principal (uneori exclusiv) a venit de la cei apropiaţi (familie, prieteni/cunoştinţe).

  13. 70,2% spun că până acum au primit sprijin de la cei apropiaţi: familie (36%) şi/sau prieteni/cunoştinţe (33,6%) – Fig.3. Cei care au afirmat ”nu caut loc de muncă, pentru că nu doresc să lucrez” (7,6%) sunt mai numeroşi printre: tinerii între 15 şi 19 ani; cu studii sub-medii; care nu au mai lucrat; din mediul rural; din regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Est şi Vest. (c) Sprijinul pentru găsirea unui loc de muncă

  14. 55% spun că au apelat la Agenţia locală – Fig.4. Accesarea serviciilor Agenţiei locale e mai frecventă în categoriile: 20-25 de ani; nivel superior de instruire; regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Centru şi Vest. În schimb, în regiunile Sud-Est şi Sud-Vest Oltenia sunt cele mai scăzute ponderi. (d) Accesarea serviciilor AOFM (cea locală)

  15. Fig.5 prezintă ierarhia motivelor invocate de respondenţii care nu au apelat la AOFM pentru a găsi un loc de muncă. Majoritatea motivelor par să ţină mai degrabă de persoanele în cauză: necunoaşterea serviciilor, lipsa de interes, comoditatea, lipsa de timp etc. O parte din motive vizează însă explicit instituţia ca atare: lipsa de credibilitate, lipsa de atractivitate a ofertelor de locuri de muncă şi deficienţele de funcţionare. Fig.5: Motivaţia non-accesării serviciilor AOFM

  16. III. Percepţii despre ALOFM şi despre serviciile oferite de aceasta – cercetarea cantitativă –

  17. Percepţiile favorabile au o pondere cumulată de 52,2%. Percepţiile nefavorabile au o pondere cumulată de 28,4%. Percepţiile nefavorabile sunt mai răspândite în sub-categoria 20-25 de ani; în rândurile celor cu nivel superior de educaţie; în mediul urban; în regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Est şi Nord-Est. (a) Percepţii despre Agenţia locală de ocupare

  18. Notorietatea serviciilor SPO oferite tinerilor a fost măsurată în două feluri: O întrebare deschisă a cerut respondenţilor să spună ce servicii ştiu ei că oferă Agenţia locală. În mod spontan, cele mai cunoscute servicii sunt: ”Oferte de locuri de muncă” (40,2%), ”Cursuri de calificare / recalificare” (29,6%), ”Informaţii despre locuri de muncă” (27,6%). Întrebarea a fost reluată folosindu-se o listă de servicii, dintre care respondentul le-a indicat pe cele pe care le cunoaşte – Fig.7. (b) Cunoaşterea serviciilor SPO oferite de Agenţia locală

  19. Fig.7: Cunoaşterea asistată a serviciilor oferite de ALOFM N = 500

  20. IV. Aşteptări ale tinerilor faţă de un loc de muncă – cercetarea cantitativă –

  21. Respondenţii au spus cât de mult contează pentru ei unele aspecte considerate în general dezirabile pentru un loc de muncă. Ierarhia realizată după criteriul ”contează foarte mult” scoate în evidenţă importanţa acordată corectitudinii şefilor şi remuneraţiei – Fig.8. Fig. 8: Aşteptări ale tinerilor faţă de un loc de muncă

  22. Oferte refuzate Pretenţiile tinerilor de la un loc de muncă au fost surprinse şi prin investigarea motivaţiei asociate refuzării unor oferte: 78,6% din totalul celor intervievaţi susţin că nu au refuzat nici o ofertă de serviciu. Ceilalţi 21,4% au refuzat cel puţin una (în medie, două oferte). Refuzurile sunt mai numeroase în sub-categoriile: tineri între 20 şi 25 ani; absolvenţi de învăţământ superior; orăşeni; regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Est şi Sud Muntenia.   Principalul motiv al refuzurilor este ”salariul prea mic”. Alte motive vizează, în ordine, condiţiile grele/nesănătoase de muncă, programul de lucru nepotrivit/neconvenabil, distanţa prea mare faţă de domiciliu, neconcordanţa cu nivelul de pregătire etc.

  23. PERCEPŢII, ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE ALE ANGAJATORILOR,ÎN CALITATE DE CLIENŢI SPO– cercetarea calitativă –

  24. Precizări metodologice • Interviuri intensive in-depth cu 50 de responsabili cu recrutarea forţei de muncă din 50 de mari companii din întreaga ţară. • Interviurile faţă-în-faţă au fost realizate la sediile companiilor investigate, în perioada decembrie 2009 – ianuarie 2010. • Obiective principalele: • identificarea canalelor de informare folosite în recrutarea forţei de muncă tinere; • explorarea diferitelor tipuri de comportamente de recrutare; • evaluarea relaţiei dintre angajatori şi SPO; • determinarea percepţiilor despre Agenţiile de ocupare; • măsurarea nivelului de cunoaştere şi de valorizare a serviciilor SPO; • identificarea aşteptărilor angajatorilor faţă de tinerii candidaţi la un loc de muncă.

  25. I. Consumul media şi utilizarea Internetului – cercetarea calitativă –

  26. (a) Consumul media: TV, presă tipărită, radio • Angajatorii intervievaţi sunt, în cea mai mare parte, consumatori moderaţi de programe TV (consumatori medii şi mici). Cele mai urmărite canale sunt, în ordine, PRO TV, Realitatea TV, Antena 1 şi Antena 3. Spre deosebire de tinerii intervievaţi în cercetarea cantitativă, programele preferate de angajatori sunt cele informative (ştiri şi dezbateri). • Marea majoritate a celor intervievaţi citesc presă tipărită (non-cititorii sunt minoritari). În topul celor mai citite publicaţii se află quality newspapers – ”Adevărul”, ”Evenimentul Zilei” şi ”Jurnalul Naţional”. Au fost menţionate şi 20 de titluri de publicaţii locale. Se va vedea că anunţurile în presa locală ocupă un loc important în politica de recrutare a companiilor investigate. • Cea mai mare parte ascultă cel puţin un post de radio (non-ascultătorii sunt minoritari). Cele mai ascultate posturi sunt Europa FM şi Kiss FM.

  27. (b) Frecvenţa şi scopurile utilizării Internetului • Marea majoritate a celor intervievaţi folosesc Internetul în fiecare zi. Doar doi nu-l folosesc deloc (aceştia au vârste de peste 45 de ani). • Principalele scopuri în care utilizează Internetul sunt: ”ca să mă informez, în general , ”lucrez cu site-uri de recrutare a forţei de muncă” şi ”citesc presă on-line”. • Site-urile de recrutare a forţei de muncă cel mai frecvent accesate sunt, la egalitate, Bestjobs.ro şi Ejobs.ro. Această practică e mai răspândită printre tinerii angajatori (până în 30 de ani). • Aproape jumătate din site-urile companiilor investigate includ şi o secţiune de recrutare. Cu toate acestea – aşa cum reiese din cercetarea în rândurile tinerilor –, sunt foarte puţini tinerii care caută un loc de muncă pe site-urile companiilor, preferând site-urile de recrutare specializate.

  28. II. Comportamente de recrutare a forţei de muncă tinere – cercetarea calitativă –

  29. (a) Mijloace utilizate în recrutarea forţei de muncă • Mijloacele cele mai utilizate în recrutare sunt: • anunţurile în presa locală (aproape 3/4 din angajatori spun că le publică frecvent); • anunţurile postate la sediul Agenţiei locale de ocupare; • anunţurile pe Internet; • recomandările personale; • participările la târgurile de job-uri. • Modalităţi mai puţin frecvente sunt: plasarea de anunţuri la sediul companiei (afişaj la poartă), în facultăţi/şcoli, la posturi de radio şi TV locale; distribuirea de pliante în localitate. • Puţini angajatori au spus că păstrează legătura cu tinerii care caută un loc de muncă în cazurile de amânare sau de respingere temporară a candidaturii lor.

  30. Angajatorii au făcut o scurtă descriere a angajatului pe care şi-l doresc. Însuşirile evocate de ei permit configurarea unui ”profil ideal” al candidatului între 15 şi 25 de ani. Ierarhia e dominată de însuşirile subsumate educaţiei şi profesionalismului. Menţionate destul de frecvent au fost şi o serie de calităţi morale şi trăsături de personalitate. (c) Portretul ideal al candidatului la angajare

  31. (d) Evaluarea serviciilor AOFM – gradul de satisfacţie Cei mai mulţi angajatori s-au declarat mulţumiţi de serviciile Agenţiei locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă – mai degrabă ”destul de mulţumiţi” decât “foarte mulţumiţi”. Nemulţumiţii sunt în minoritate, Cele mai frecvente motive de mulţumire sunt: “calitatea bună a serviciilor oferite”, faptul că ”ne ajută, răspund pozitiv solicitărilor noastre”, “ne oferă informaţii utile, actualizate”. Motivele de nemulţumire: lipsa de profesionalism / ineficienţa (“cerem ceva şi primim altceva”, “nu furnizează candidaţi competenţi în timp util”, “procesul e prea complicat”), listele cu şomerii sunt incomplete sau/şi depăşite. Cei şase care au refuzat să fac aprecieri au spus că preferă “alte metode” (“este mai eficientă recrutarea clasică, prin mijloace proprii”).

  32. (e) Aşteptări de la Agenţiile locale • Privitor la modalităţile prin care Agenţiile locale ar putea face ca publicul să cunoască mai bine serviciile pe care le oferă, angajatorii au optat mai ales pentru următoarele: • (1) organizarea de instruiri şi seminarii; • (2) publicarea de articole în presa cotidiană (mai ales locală); • (3) editarea de broşuri şi pliante. • Cu frecvenţe mai scăzute, au fost indicate şi • (4) publicarea de articole în presa economică (inclusiv interviuri); • (5) organizarea de conferinţe de presă; • (6) utilizarea de afişe, benere.

  33. Principalele tipuri de informaţii pe care le aşteaptă angajatorii de la SPO local: (1) Informaţii particularizate din partea Agenţiei, prin e-mail: • informaţii exacte şi detaliate despre tinerii candidaţi – inclusiv cerinţele lor şi starea lor de sănătate; • informaţii despre pregătirea şi experienţa profesională a candidaţilor – aptitudini, cunoştinţe, motivaţii şi alte însuşiri (un profil al candidatului); • recomandări de la ultimul loc de muncă / de la alţi angajatori; • date complete de contact; • newsletters. (2) Informaţii mai generale, plasate pe site-ul AJOFM: • informaţii despre piaţa muncii – sinteze săptămânale / lunare; • studii despre salarizare (salary surveys); • dezbateri (un Forum).

  34. III. Percepţii despre ALOFM şi despre serviciile oferite de aceasta – cercetarea calitativă –

  35. (a) Percepţii favorabile şi nefavorabile despre ALOFM • Percepţiile angajatorilor intervievaţi despre ALOFM sunt preponderent favorabile: 33 au o părere ”destul de bună” şi 9 o părere ”foarte bună”. • Percepţiile nefavorabile sunt în minoritate. Acestea provin mai ales de la persoane tinere (până în 30 de ani), din regiunea Bucureşti-Ilfov.

  36. (b) Notorietatea serviciilor SPO oferite angajatorilor • Pentru măsurarea notorietăţii s-a folosit o listă cu 9 categorii de servicii, iar angajatorii le-au indicat pe cele pe care le cunosc. A rezultat o ierarhie în care 6 din 9 categorii de servicii sunt (re)cunoscute de cel puţin jumătate. • Cea mai cunoscută categorie de servicii este ”Subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţi”. • Cele mai puţin cunoscute sunt: • ”Subvenţionarea locurilor de muncă pentru unici întreţinători ai familiilor monoparentale”; • ”Finanţarea cursurilor de formare profesională pentru femeile care se întorc din concediul de îngrijire a copilului”; • şi ”Subvenţionarea locurilor de muncă pentru tinerii proveniţi din centrele de plasament”.

  37. Angajatorii au indicat care dintre serviciile enumerate anterior li se pare cel mai important pentru ei. În ierarhia rezultată conduce detaşat ”Subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţi”. Două tipuri de servicii nu au obţinut rang de importanţă (deci nu apar în tabel): ”Subvenţionarea locurilor de muncă pentru tinerii proveniţi din centrele de plasament” şi ”Subvenţionarea locurilor de muncă pentru unici întreţinători ai familiilor monoparentale”. (c) Ierarhia importanţei serviciilor SPO oferite angajatorilor

More Related