210 likes | 516 Views
Matematica, lumile ideale şi realitatea. Dan D. Farcaş. Realitatea mai complexă decât am fi în stare să ne imaginăm Nu o putem cunoaşte “în sine” Cunoaşterea umană Verbală şi nonverbală ( filogenetic) Colocvială şi Logico-matematică Intuiţie, revelaţie, artă, metaforă etc.
E N D
Matematica, lumile idealeşi realitatea Dan D. Farcaş
Realitatea • mai complexă decât am fi în stare să ne imaginăm • Nu o putem cunoaşte “în sine” • Cunoaşterea umană • Verbală şi nonverbală (filogenetic) • Colocvială şi Logico-matematică • Intuiţie, revelaţie, artă, metaforă etc. Modele oricum, imperfecte
PARADOXUL LUI AMBROSE BIERCE • „Premisa majoră: Şaizeci de oameni pot face o treabă de şaizeci de ori mai repede decât un singur om; • Premisa minoră: Un om poate săpa o gaură de stâlp în şaizeci de secunde; • Concluzia: Şaizeci de oameni pot săpa o gaură de stâlp într‑o secundă”...
? + = 2 x PARADOXUL MERELOR
Contradicţie: • Logica şi matematica nu pot lucra decât cu elemente PERFECTE • Adevărurile generale asupra realităţii sunt totdeauna IMPERFECTE dar Noi avem nevoie şi de matematică şi de logică pentru a face PREVIZIUNI, adică pentru a produce adevăruri inedite
NECESITATEA LUMILOR IDEALE • Abstracţii vs. Denumiri • Adevăruri ideale vs. Adevăruri reale DICŢIONAR • O singură realitate • Mai multe lumi ideale posibile
lumea reală independentă de noi inepuizabilă adevăruri cu erori descrisă prin propoziţii metaforice, colocviale generare riscantă de noi adevăruri adecvare la realitate valori şi implicare afectivă „esprit de finesse” o lume ideală creaţie a minţii omeneşti număr finit de proprietăţi adevăruri ideale perfecte propoziţii logice sau expresii matematice generare nelimitată de noi adevăruri coerenţă, regenerare neutralitate axiologică „esprit geometrique” DOUĂ LUMI ALE CUNOAŞTERII
TEORIA COMPUSĂ DIN Adevăruri realeimperfect adecvate Observabile, reproductibile, măsurabile Neschimbabile, măcar un timp Adevăruri ideale (lume ideală) perfecte Previziune Economie / mnemotehnică Coerenţă / consistenţă, regenerare
DRAMA ONTOLOGICĂ “DIVORŢUL” DINTRE TEORIE ŞI REALITATE Nicio teorie nu garantează 100% un fenomen încă neobservat Propoziţiile de tipul: “Teoria X demonstrează că în realitate trebuie să fie Y” (sau “Z nu poate exista”) nu au legitimitate
PLURALITATEA TEORIILOR Putem avea mai multe lumi ideale, deci mai multe teorii privind un anumit domeniu al realităţii CARE ESTE CEA ADEVĂRATĂ? Se recurge la EXPERIMENTUL CRUCIAL dar uneori acesta nu e posibil - DOMENII NEEXPERIMENTABILE -
TREI SOLUŢII CONFRUNTAŢI CU PLURALITATEA TEORIILOR: • Monismul credinţă cvasireligioasă... • Căutarea sintezei • Pluralismul (extern, selectiv, internalizat) • Pluralismul teoriilor alternative • Pluralismul intern al instrumentelor minţii Sceptici şi Profeţi
TREI TIPURI DE FENOMENE • Deterministe • Probabiliste • Voluntare / intenţionale Matematica nu le poate descrie decât pe primele două Nu poate exista o ştiinţă a fenomenelor voluntare
PARADOXUL PLEŞUVULUI Inducţia completă nu se aplică în situaţii din realitate Sinergia: apariţia unor calităţi noi, inexistente în părţi Sinergia agenţilor mentali • competitie, • cooperare, • ierarhii de conducere
CALCULATORUL ŞI GÂNDIREA UMANĂ CALCULATORUL • Agent unic • Doar palierul logic) • Monism • Inteligenţă • Alegere raţională OMUL • Pluriagent/metaagent • Trei paliere • Pluralism • Creativitate • Decizie responsabilă
Mulţumesc pentru atenţie! dandfarcas@yahoo.com