1 / 89

PATOLOGIA ESOFAGULUI (I)

PATOLOGIA ESOFAGULUI (I). Dragos Serban. PATOLOGIA ESOFAGULUI. TRAUMATISMELE ESOFAGULUI TULBURARILE DE MOTILITATE ALE ESOFAGULUI DIVERTICULII ESOFAGIENI BOALA DE REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN ESOFAGITA POSTCAUSTICA. STENOZE ESOFAGIENE POSTCAUSTICE HERNIA HIATALA TUMORI ESOFAGIENE BENIGNE

evonne
Download Presentation

PATOLOGIA ESOFAGULUI (I)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. PATOLOGIA ESOFAGULUI (I) Dragos Serban

  2. PATOLOGIA ESOFAGULUI • TRAUMATISMELE ESOFAGULUI • TULBURARILE DE MOTILITATE ALE ESOFAGULUI • DIVERTICULII ESOFAGIENI • BOALA DE REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN • ESOFAGITA POSTCAUSTICA. STENOZE ESOFAGIENE POSTCAUSTICE • HERNIA HIATALA • TUMORI ESOFAGIENE BENIGNE • TUMORI ESOFAGIENE MALIGNE

  3. SINDROMUL ESOFAGIAN • expresia clinica a bolilor esofagului, prezent atat in patologia organica cat si in cea functionala • Disfagia (inghitire dificila): • intermitenta, spasmodica: in obstacole functionale • permanenta, cu caracter progresiv: in obstacole organice • senzatie de oprire brutala a bolului alimentar in regiunea retrosternala • asociat cu senzatie de sufocare • apare brusc, cedeaza rapid • durata scurta • evolutie lenta catre disfagie totala • initial pentru lichide, apoi pentru semilichide si solide

  4. SINDROMUL ESOFAGIAN • insoteste disfagia • sediu: retrosternal/epigastric • iradiere posibila: interscapulo-vertebral • Durerea: • Regurgitatiile: • precoce, imediat dupa ingestia alimentara • tardive: dilatatie esofagiana suprastenotica importanta • Sialoreea (hipersalivatia): • semn inconstant, determinat de iritatia nervilor vagi in traiectul lor paraesofagian

  5. EXPLORAREA PARACLINICA • Radiografia toracica standard • Examenul radiologic cu substanta de contrast: • Bariu /subst. hidrosolubile (Gastrografin) – in suspiciunea de • perforatie esofagiana • radiografia/radioscopia/tehnica dublului contrast pt. eval. mucoasei • modificari de calibru, devieri axiale, prezenta peristalticii, perforatii • 3. CT/RMN: evaluare tridimensionala a esofagului in raport cu organele adiacente; rol esential in cancerul esofagian (stadializare TNM, raspunsul la terapia oncologica altenativa, recidive postoperatorii) 4. Ecografia: rol redus, ecografia hepatica pt mts • Explorarea imagistica: • Explorarea endoscopica: • cu tub rigid: • “tub liber” tip Haslinger sau Chevalier, esofagoscop cu lumina rece • Hopkins • cu tub flexibil: • miniendoscopul tip ORL; gastrofibroscop sau videoendoscop • Ultrasonografia endoscopica: • deosebit de utila in evaluarea invaziei tumorale

  6. EXPLORAREA PARACLINICA • Manometria esofagiana: • - “gold standard”in diagnosticultulburarilor motorii esofagiene primare • (achalazie, spasm esofagian difuz) sau secundare unor afectiuni sistemice • (sclerodermie, neropatie diabetica sau alcoolica,s.a.) • Transductorul tipic e prevazut cu 3-8 senzori care permit masurarea • presiunii intraluminale la diferite nivele; • Variatiile presionale la nivelul SEI sunt apreciate in starea de repaos • si “deglutitie umeda”, prin instilarea repetata a 5 ml apa • 2. pH-metria si telemetria (pH-metria ambulatorie pe 24 ore) • utile in explorarea BRGE, mai ales in anumite situatii (simptome de • RGE, dar fara esofagita sau fara raspuns la tratament; persistenta • simptomatologiei dupa interventia chirurgicala anti-reflux) • 3. Clearence-ul esofagian cu 99m Technetiu • test neinvaziv de explorare a peristalticii esofagiene si RGE • Testele functionale: • Alte teste: probe ventilatorii, EKG, azygografia, bronhoscopia, toracoscopia/laparoscopia exploratorie

  7. TRAUMATISMELE ESOFAGULUI

  8. Generalitati • in contextul traumatic general: frecventa redusa, datorita pozitiei sale profunde; • in ultimul timp, incidenta crescuta a leziunilor iatrogene (endoscopii exploratorii sau terapeutice) • gravitate deosebita, prin: • flora esofagiana bogata aeroba/anaeroba • secretia gastrica refluata: agresiva chimic si enzimatic • patrunderea aerului in mediastin: disectie intinsa a tesuturilor periesofagiene • presiunea toracica negativa favorizeaza extravazarea secretiilor din esofag • proximitatea unor organe vitale

  9. Clasificare • dupa mecanismul de producere: • 1. deschise: cu solutie de continuitate la nivel tegumentar 2. inchise: respecta integritatea tegumentului • 1. cu mecanism extern: arme albe/de foc, interventii chirurgicale 2. cu mecanism intern: corpi straini ascutiti, manevre endoscopice (exploratorii/terapeutice), favorizate de - prelevari biopsice - leziuni preexistente: esofagita, stenoze tumorale, osteofite vertebrale compresive

  10. Clasificare • Dupa tipul leziunilor esofagiene: • Perforatii esofagiene: • Rupturi esofagiene: • Plagi esofagiene: traumatice/iatrogene • Leziuni prin substante caustice • endoscopice: explorare, biopsie, scleroterapie, dilatatii • intubatie traheala/esofagiana • corpi straini • intraoperatorii: vagotomii, cura herniei hiatale, • esocardiomiotomia HELLER • postemetice (sd. Boerhaave) • prin suflu (in explozii) • traumatice - marile traumatisme toraco-abdominale

  11. Manifestari clinice • Semne generale: • stare febrila persistenta • agitatie, senzatie de moarte iminenta • stare de soc: hipotensiune, tahicardie, oligurie • Semne locale: • durere • varsaturi • intensa, brutala • sediu ~ nivelul perforatiei (cervical, retrosternal, • abdomenul superior) • iradiere: in spate, scapulo-humeral • accentuata de deglutitie • putin importante in perforatiile instrumentale • masive in RE (semn cardinal) • striatii sanguinolente/ rar hematemeza franca

  12. Manifestari clinice • Semne locale: • disfagie completa, dureroasa • dispnee cu polipnee, cianoza • emfizem subcutanat latero-cervical sau latero-toracic • aparare musculara epigastrica - cointeresarea precoce a spatiului pleural, cu hidropneumotorax • semn cardinal de diagnostic • posibila latenta de 24-48 ore, in perforatiile esofagului toracic - perforatiile esofagului toracic inferior/abdominal - Sd. Boerhaave

  13. Manifestari clinice • Aspecte clinice particulare dupa localizare: • esofagul abdominal: semne de peritonita localizata supramezocolic/generalizata • esofagul cervical: • durere accentuata la deglutitie • febra septica • evolutie rapida spre complicatii • debut brusc • durere epigastrica inalta, foarte intensa • contractura musculara (chiar generalizata) • pneumoperitoneu • abces paraesofagian • mediastinita • fistula cutanata

  14. Manifestari clinice • varsaturi • durere toracica joasa • emfizem subcutanat cervical Triade diagnostice patognomonice: • Triada Mackler • Triada Barett • Triada Anderson • dispnee • emfizem subcutanat • aparare musculara epigastrica • emfizem subcutanat • polipnee • contractura abdominala

  15. Complicatii • mediastinita septica/abcese mediastinale • pneumomediastin • pneumotorax/piopneumotorax • pneumoperitoneu (esofag abdominal) • pleurezii purulente, bronhopneumonie • flegmonul cervico-mediastinal • fistula esotraheala, esobronsica, esopericardica, esocutanata • septicemii fudroaiante • casexie prin supuratie cronica Observatie: Importanta dg si tratamentului precoce pentru evitarea contaminarii septice intratoracice!

  16. Explorari paraclinice • Leucocitoza: >10000/mmc • Examenul radiologic: • semnele perforatiei unui organ cavitar • semne date de complicatii septice • Esofagografia: substante hidrosolubile (Lipiodol, Gastrografin) • semn patognomonic: extravazarea substantei de contrast in spatiul periesoganian • emfizem mediastinal (pneumomediastin) • pneumotorax/piopneumotorax • emfizem subcutanat (cervical/toracic) • pneumoperitoneu • prezenta aerului in spatiul retroesofagian cervical • largirea mediastinului, abcese mediastinale • infiltrate pulmonare • hidrotorax uni/bilateral (mai frecvent pe stanga)

  17. Explorari paraclinice • Esofagoscopia: in caz de diagnostic neclar • nu in prezenta semnelor certe de perforatie • poate favoriza: largirea bresei, contaminarea bacteriana periesofagiana • Toracenteza: • extrage secretie gastrica acida • administrarea de albastru de metilen pe sonda nazo-gastrica: lichid pleural colorat in albastru • CT: • utila, dar rar folosita • nu justifica intarzierea interventiei chirurgicale Observatie: daca rezultatele investigatiilor sunt incerte, se indica supravegherea pacientului, cu repetarea lor la 24-48 ore

  18. Diagnostic Diagnostic diferential: • ulcer gastric/duodenal perforat • pancreatita acuta • infarct entero-mezenteric • hernie hiatala strangulata • hernie diafragmatica strangulata • anevrism aortic toracic rupt/disecant • pneumotorax spontan/traumatic • embolie pulmonara • infarct miocardic acut Diagnostic pozitiv: • anamneza: antecedente traumatice • examen clinic atent • explorarile paraclinice

  19. Optiunea terapeutica depinde de: natura agentului vulnerant timpul scurs de la traumatism starea pretraumatica a esofagului dimensiunea defectului parietal esofagian mecanismul producerii starea fiziologica: leziunile survenite pe stomac plin sunt grave, prin: forta de leziune mai mare poluare periesofagiana translezionala complexa Principii terapeutice de baza: punerea in repaus a esofagului (14-21 zile) restaurarea integritatii anatomice a organului de cate ori este posibil, daca nu excluderea fistulei drenajul colectiilor periesofagiene ATB-terapie cu spectru larg mentinerea permeabilitatii digestive distal de perforatie reechilibrarea biologica combaterea socului Tratament

  20. Tratament • Tratamentul medical, conservator: • fibroza periesofagiana/perigastrica poate bloca extensia infectiei la pleura/peritoneu • indicatii: • perforatii mici, punctiforme (ace, oase ascutite) • perforatii iatrogene ale esofagului abdominal (dupa tratament dilatator) • prezentare precoce: sub 6 ore de la debut • atitudine terapeutica: • monitorizarea bolnavului • reechilibrare hidroelectrolitica, combaterea socului • ATB cu spectru larg, sonda nazo-gastrica • punerea esofagului in repaus: alimentatie parenterala sau gastrostomie de alimentatie • inhibarea medicamentoasa a secretiei gastrice si salivare

  21. Tratament • plagile prin taiere • rupturi esofagiene (sd Boerhaave, traumatice) • efractii iatrogene pe esofag patologic • - prezentare tardiva (>12 ore) • Tratamentul chirurgical: • indicatii: a) prezentare precoce: • toracotomie cu sutura perforatiei in dublu strat/ rezectie esofagiana segmentara cu anastomoza • drenaj pleural • gastrostomie de alimentatie b) prezentare tardiva (mediastinita septica): • excluderea bipolara temporala a esofagului prin esofagostomie cervicala si gastrostomie, cu plastie esofagiana secundara • mediastinostomie + drenaj + gastrostomie/jejunostomie de alimentatie

  22. Sindromul Boerhaave • descris initial de Boerhaave (1724), la amiralul flotei olandeze Wasserauer, mare gurmand si bautor • solutie de continuitate (2-10 cm), pe esofag normal, in absenta unui factor extern traumatizant • cauza: cresterea brutala a presiunii intraesofagiene prin varsaturi violente dupa un pranz bogat • mai frecvent: la 40-60 ani, sex masculin • sediu: esofagul inferior, post.-lat. stang, deasupra SEI (zona de minima rezistenta), cu ruptura in cavitatea pleurala stanga • clinic: simptomatologie extrem de grava • dg. pozitiv: esofagografia cu gastrografin • tratament: chirurgical de urgenta, in primele 6 ore, cu inchiderea bresei • altfel, evolutie catre deces 25% in primele 24 ore • dureri atroce retrosternale, cu iradiere in gat, omoplati, epigastru • stare de soc: palpitatii, hipotensiune, transpiratii reci

  23. Tratament

  24. DEFICITE DE MOTILITATE ESOFAGIANA

  25. CLASIFICARE I.Deficite ale jonctiunii faringoesofagiene: 1. Disfagia oro-faringiana (disfagia de tranzit) • clinic: obstructie pentru solide si necoordonare pentru lichide (risc de aspiratie) • etiologic: predomina cauzele neurologice de origine centrala sau periferica (AVC, tumori cerebrale, scleroza multipla, poliomielita, boala Parkinson, etc) si musculare (dermatomiozita, distrofia miotonicxa, miastenia gravis) 2. Diverticul Zenker: lipsa de coordonare motorie intre contractia hipofaringelui si relaxarea m. cricofaringian II. Deficite ale corpului esofagian • Deficite ale musculaturii striate (1/3 sup a esofagului): • mai rare, asociate cu hipomotilitate • la nivelul zonei de tranzitie, unda contractila scade in intensitate sau se epuizeaza si nu poate transporta bolul alimentar mai departe; • unda peristaltica generata autonom mai jos, la niv. musc. netede este ineficienta • Clinic: disfagie blanda (deglutitii repetate pt a inghiti solide)

  26. CLASIFICARE b) Deficite ale musculaturii netede (2/3 distale) 1. Spasmul esofagian difuz • contractii simultane sau repetitive, unele de mare amplitudine, probabil prin deficitul unui mecanism inhibitor; • Clinic: predomina durerea retrosternala fata de disfagie, agravata de stress emotional sau ingestia de alimente reci • Radiografia cu Bariu: compartimentarea coloanei baritate – “esofag in tirbuson”, pseudodiverticuloza • Manometria: exces de peristaltica, atat ca amplitudine cat si ca durata • Tratament: medical (nitriti, blocanti ai canalelor de calciu)/chirurgical (miotomia) Rx cu Bariu

  27. CLASIFICARE 2. Contractii esofagiene de mare amplitudine: ”nutcracker esophagus” (NE) 3. Tulburari nespecifice de motilitate: • disfagie+durere retrosternala+anomalii manometrice nesistematizate • pot evolua catre spasm esofagian difuz sau NE 4. Diverticulii esofagieni de pulsiune (pseudodiverticuli): • consecinta unor tulburari motorii ce determina hernierea mucoasei, submucoasei si muscularis mucosae prin punctele slabe din tunica musculara III. Deficite ale SEI a) Prin supracompetenta: • relaxarea incompleta/hipertonia SEI; • achalazia cardiei (cardiospasmul) b) Prin incompetenta: refluxul gastro-esofagian

  28. Acalazia cardiei

  29. afectiune neuro-musculara caracterizata prin: dilatatia si hipertrofia esofagului fara stenoza organica SEI nu se relaxeaza ca raspuns la deglutitie fara predispozitie in functie de sex mai frecventa la rasa alba, 25-60 ani incidenta: 0,4-0,6/100000 locuitori etiologia necunoscuta: factori multipli implicati (familiali, autoimuni, infectiosi, de mediu) asocieri patologice frecvente: hiperbilirubinemia conjugata lipsa de sensibilitate la ACTH pilor dublu osteoartopatia hipertrofica pneumonica Etiopatogenie

  30. Etiopatogenie • teorii patogenice: • Teoria cardiospasmului (Mickulitz) • crestere permanenta a tonusului SEI sub influenta unor agenti biochimici: gastrina, pentagastrina, substante colinergice, inhibitori de colinesteraza • Teoria achalaziei (Hurst) • neconcordanta intre segmentul de propulsie si cel de evacuare al esofagului • unda peristaltica primara nu determina relaxarea SEI si cardiei • aspect microscopic: • degenerescenta plexurilor nervoase mielinice • inflamatia cronica a musculaturii netede esofagiene • manifestari similare: in boala Chagas (Trypanosoma cruzi)

  31. Fiziopatologie • presiune crescuta la nivelul SEI: 15±57 mmHg, cu media 24±2mmHg (valori normale 10±2 mmHg) • evacuarea esofagiana depinde de factori multipli: • presiunea generata de coloana de lichid din esofagul distal • variatiile in timp ale presiunii SEI • sensibilitatea si statusul contractil al esofagului • efectul presional al bolului alimentar asupra contractilitatii musculaturii netede a esofagului inferior • severitatea simptomatologiei nu e direct proportionala cu presiunea SEI • raspunsul SEI la hormonii endogeni: anormal • fiziologia undelor peristaltice: alterata • rezistenta crescuta la pasajul alimentelor prin SEI

  32. Fiziopatologie • Evolutie stadiala: • Faza I (sistolica): • Faza II ( asistolica): • hipertrofia muscularei esofagiene • activitate peristaltica crescuta • “spasme etajate”, vizibile radiologic • decompensare progresiva • esofag aperistaltic, cu diametru mult marit • ↑ compliantei parietale, cu ↓ presiunii generate de • coloana de alimente asupra SEI • - accentuarea stazei

  33. Aspect macroscopic: esofag dilatat, fuziform megaesofag, dolicoesofag capacitatea creste de le 500ml la 1500ml initial: hipertrofia muscularei ulterior: decompensare prin staza si infectie, cu atonie mucoasa: ulceratii, eroziuni Aspect microscopic: leziuni inflamatorii subacute, interesand plexul Auerbach, cu disparitia celulelor ganglionare in esofagul inferior modificari degenerative ale nervului vag modificari cantitative si calitative ale nucleului dorsal motor al vagului scaderea accentuata a numarului de fibre nervoase mici intramusculare reducerea veziculelor in fibrele nervoase incluziuni intracitoplasmatice (corpi Lewy) in nucleul motor dorsal al vagului si plexul mienteric Morfopatologie

  34. Aspecte clinice • Sindromul esofagian • debut progresiv, prin disfagie, regurgitatii, scadere ponderala • Disfagia (100%): • Regurgitatii (60-90%): • aspirarea continutului esofagian determina: • caracter capricios, paradoxal • senzatie de plenitudine retrosternala, de “nod in gat” • initial intermitenta, ulterior permanenta • accentuata de stress, alimentatie rapida • ameliorata de manevre posturale (bolnavul mananca • in timp ce se plimba sau isi extinde posterior umerii) - senzatie de sufocare nocturna - bronsite, pneumopatii cronice (abcese, bronsiectazii) - manifestari pseudoastmatice

  35. Aspecte clinice • Durerea retrosternala (35-50%): • jena dureroasa, obstacol, “nod in gat” • determinata de distensia brusca a esofagului de catre bolul alimentar • nu raspunde la antiacide sau antianginoase • ameliorata de regurgitatii • “frica de alimentatie” → scadere ponderala prin aport redus • dispare in stadiile tardive, de megaesofag • Alte manifestari: determinate de distensia esofagului • sughit persistent (iritatia frenicului) • disfonie (iritatie recurentiala) • palpitatii (comprimarea atriului stang)

  36. Rx toracica simpla: largirea mediastinului nivel hidro-aeric esofagian pneumopatii de aspiratie absenta pungii cu aer a stomacului (anaerogastria) Explorari paraclinice

  37. Explorari paraclinice • Tranzitul baritat eso-gastric: • “clearence” intarziat/absent al substantei de contrast • contractii repetitive non-peristaltice (“spasme etajate”) – faza sistolica • aperistaltism – faza asistolica • deschiderea SEI: partiala, intermitenta, nesincrona cu deglutitia (depinde de raportul dintre presiunea SEI si cea a coloanei de lichid) • esofag dilatat, cilindric/fuziform, cu portiunea terminala “in cioc de pasare” • traiectul esofagian: rectiliniu/in S (megadolicoesofag) • contur foarte net/ dublu contur (dilatatii mari) • bariul cade “in fulgi de zapada” • uneori, nivel lichidian la 3-4 cm subclavicular, care se mentine constant

  38. Aspecte radiologice megadolicoesofag

  39. Aspecte radiologice bariul cade in “fulgi de zapada” aspect tipic “in cioc de pasare”

  40. Explorari paraclinice • Evaluarea manometrica: • absenta totala a peristalticii in esofagul distal: obligatorie pentru diagnosticul de acalazie • relaxarea incompleta/anormala a SEI • presiune crescuta la nivelul cardiei • presiune intraesofagiana crescuta fata de cea gastrica • Endoscopia digestiva superioara: • utila in dg diferential cu pseudoacalazia (substrat organic: infiltrarea neoplazica a cardiei) • metoda de screening (achalazia: stare precanceroasa) • leziuni ale mucoasei (ulceratii, esofagita difuza la nivelul coloanei de staza) • SEI nu se deschide la insuflarea de aer (ca la subiectii normali) • endoscopul trece liber prin SEI ( nu exista obstacol organic)

  41. Complicatii • esofagita prin staza alimentara • ulcer peptic esofagian • esofag Barrett • cancer esofagian scuamocelular ( dupa 15-20 ani de evolutie) • fistula eso-bronsica • diverticul esofagian distal • pneumonia de aspiratie (Mycobacterium fortuitum) • pericardita supurativa • varice esofagiene • disectia submucoasa a esofagului

  42. Diagnostic diferential • boala Chagas: • manifestari clinice identice • agentul etiologic: Trypanosoma cruzi • pseudoacalazia (acalazia simptomatica): • infiltrarea neoplazica a cardiei si a esofagului distal • criterii de diferentiere: • apare frecvent dupa 60 ani • ↓ ponderala masiva (>10 kg) in timp scurt • nitritul de amil: fara efect asupra SEI • atitudine: • tratament chirurgical • se evita dilatatiile pneumatice • adenocarcinomul fundusului gastric (extensie directa) • mts. de la: Ca. prostata, pancreas, plaman, ficat, limfoame

  43. Tratament - nitrati - blocante de canale de calciu • Tratamentul medical: • rezultate inconstante • Tratamentul dilatator: • sonde olivare (tip Celestin): rigide, forta axiala • dilatatoare pneumatice: introduse pe fir ghid sau endoscopic (tip Witzel) • recidive frecvente • mai elastice • dilatatie radiara, uniforma • scade riscul perforatiilor esofagiene

  44. Tratament Tratament dilatator cu sonda pneumatica: aspect pre si post interventie

  45. 3. Tratamentul chirurgical: esocardiomiotomia extramucoasa Heller 2 cm pe versantul gastric al cardiei 6 cm pe versantul esofagului procedeu antireflux Dor: pe cale abdominala (hemifundoplicatura ant) Toupet (hemifundoplicatura post.) Belsey: pe cale toracica (fundoplicatura pe 270°) ± miomectomia ventrala extramucoasa a pilorului (leziuni degenerative extinse ale plexului Auerbach pot determina si hipertrofia pilorului, favorizand RGE) Tratament Esocardiomiotomia Heller asociata cu hemifundoplicatura post Toupet

  46. Tratamentul minim invaziv: esocardiomiotomia extramucoasa Heller pe cale laparoscopica permite pastrarea mezoesofagului posterior nu necesita asocierea unei tehnici antireflux principala complicatie: perforatia mucoasei esofagiene Tratament Plasarea trocarelor pentru interventia laparoscopica

  47. Diverticulii esofagieni

  48. Diverticulii esofagieni • dilatatie anormala, excentrica, permanenta, circumscrisa pe unul din peretii esofagieni • Clasificare: • dupa momentul aparitiei: • dupa sediu: • dupa modul de formare (Zenker): • de pulsiune • de tractiune • congenitali • dobanditi • cervicali (faringo-esofagieni) • toracici superiori • mediotoracici • epifrenici • cardio-esofagieni (abdominali) • pe un punct slab al muscularei peretelui esofagian • cel mai frecvent: diverticulul ZENKER (faringo-esofagian) - datorat unui proces inflamator de vecinatate

  49. 1. Diverticulul ZENKER Rapel anatomic: • zona de minima rezistenta LAIMER: • situata posterior, pe linia mediana, la jonctiunea faringo-esofagiana, intre fibrele oblice ale m. constrictor inferior al faringelui si fibrele transversale ale m. crico-faringian • absenta muscularei pe o zona de 2-3 cm, peretele esofagian fiind format numai din mucoasa si tesut fibros

  50. 1. Diverticulul ZENKER Etiopatogenie: • dissinergia faringo-esofagiana in timpul deglutitiei • modificarile de tonus si peristaltism: • cresterea presiunii intraluminale pe anumite segmente • hernierea mucoasei esofagiene la nivelul zonei slabe • alti factori implicati: • interferenta undelor peristaltice • spasme subjacente • contractia prematura a m. crico-faringian • presiunea bolului alimentar • traumatisme alimentare • inflamatii cronice locale

More Related