Parteneriatul logoped – parinti, pentru dezvoltarea comunicarii verbale la copiii cu implant cohlear tardiv

1. Parteneriatul logoped – parinti, pentru dezvoltarea comunicarii verbale la copiii cu implant cohlear tardiv prof. logoped Mariana Dobrescu-Filip, Pitesti

2. Parteneriatul • Noțiune teoretico-idealistă versus • Concept traductibil într-o structură de sprijin autentic pentru buna dezvoltare bio-psiho-socială a copilului

3. Concepte cheie • Implantul cohlear tardiv • Parteneriatul logoped - părinți

4. Etapele ontogenetice ale constituirii limbajului verbal Etapa sunetelorbiologice (scâncete, țipete, plâns): - generate de reacțiile organice la stimuli neplăcuți - nu exprima o semnificație;reactii afective astenice; - in primele săptămâni, prin satisfacerea trebuințelor, asociată cu vorbirea adultului, ele primesc “intărirea” - Nu sunt indiferente pentru dezvoltarea vorbirii -Gânguritul (2-4luni) – o formă a trebuințelor de mișcare; reacții afective stenice -Comunicarea afectiva si n.v. vor sustine dezvoltarea comunicarii verbale

5. Etapele ontogenetice ale constituirii limbajului verbal Etapa preverbală (luna a 5/6-a se organizează sistemul fonematic, până la intentia de comunicare 9-12luni). • Selecția sunetelor, viitoare foneme, se produce prin perfecționarea reacțiilor auditiv-kinestezice și vizuale in relația mamă/copil. El stabilește legătura între sunetele auzite si cele emi- se cu contextul situaționalîn care se produc. • Lanțul de sunete recepționate capătă sens, iar lanțul emisiilor, ca și mimica, se realizeazăîn situații adecvate, deci au și ele sens.

6. Rolul comunicării afective • După 3 luni are reacții diferențiate la tonalitatea vocii • Apar manifestări specifice: râs, uimire, mânie, frică • La 6-7luni- jocuri afective • Spre 11luni simulează supărarea/plânsul, folosește reacțiile emoționale ca instrumente de comunicare a intențiilor sale • La 18luni crește rezonanța afectivă a copilului, afectându-l starea de iritare sau de bine a mamei • Între 15-18luni apare atașamentul - selectiv

7. Rolul comunicării afective • În perioada copilăriei mici, ca urmare a învățării diferitelor forme de manifestare a afectivității, dar și prin acumularea frustrărilor și a tendințelor tensionale față de adult, se dezvoltă și se manifestă negativismul primar însoțitde un comportament nonverbal agresiv, sau chiar verbal (criza de opoziție de la 3ani)

8. Etapele ontogenetice ale constituirii limbajului verbal • Etapa verbala - Holofraze si gesturi cu functii de comunicare (lunile a 8/12 –a) - Substantive (13 – 18 luni) - Verbe (20 – 24 luni) + conjunctii si prepozitii (initial ca blocuri sintagmatice) - Adjective (~ 30 luni) - Pronumele personal - Intelege criteriile verbale pentru sortare, vorbește de lucruri absente, repeta 4 silabe (intre 2 – 3 ani)

9. … etapa verbală - Repetă o propoziție de 8 silabe, foloseste pluralul,exprimă judecăți de valoare asupra a două din patru tablouri (la-și după- 4 ani) - Folosește fraze prin coordonare, ulterior prin subordonare (dupa 4 ani) -Respectă regulile verbale ale unui joc, repetă o propoziție de 12 silabe sau 4 cifre (la 5 ani) -Vocabularul se dezvoltă de la 400-1000cuv la 3ani la 2000-2500 cuv. spre 6 ani, prevalând aspectul receptiv față de expresiv

10. Dezvoltarea comunicării verbale • Între 2-5 ani vorbirea copilului devine tot mai corectă, se dezvoltă vocabularul, se structurează gramatical. • În cl I se însușește citit-scrisul, se îmbunătățesc aspectele morfologice și sintactice • În cl aIVa debitul oral: 100cuv/min; scris 5cuv/min; • Se diminuează decalajul între aspectul receptiv / expresiv • La pubertate crește coerența, fluența, originalitatea, interesul pentru o exprimare cât mai elevată...

11. Limita cronologica de la care IC se considera “tardiv” • Intre 2 – 3 ani întârziere minoră • Intre 3 – 5 ani întârziere medie • Intre 5 – 7/8 ani întârziere majoră • După 8 ani - tardiv • La adolescență – tardiv major

12. Parteneriat – definiție • O relație interpersonală construită pe baza unei atitudini reciproce de: • Acceptare a diferențelor și tolerare a opțiunilor celuilalt • Egalizarea șanselor de participare la acțiunea comună • Comunicare eficientă • Colaborare (roluri diferite in acțiunea comună) • Cooperare (interrelații și roluri comune)

13. Principiile parteneriatului logopedic • Confidențialitatea • Respectul individualității • Sinceritatea • Recunoașterea propriilor limite * • Negocierea soluțiilor și respectarea deciziilor • Nediscriminarea • Disponibilitate pentru munca neconcurențială, in echipa multidisciplinară, în beneficiul copilului*

14. Criterii generale de specificitate a parteneriatului • Gradul de întârziere a implantării • Momentul debutului terapiei logopedice în raport cu cel al implantării și cu vârsta cronologică a subiectului • Coparticiparea copilului și familiei la terapie

15. Criterii particulare de specificitate a parteneriatului • Inteligenta / achizitiile cognitive ale subiectului in raport cu achizitiile standard pentru etatea cronologică a acestuia, apetitul lui verbal • Tipul de institutie scolara/presc. in care este sau nu integrat copilul si tactul ped. al ed. / inv. / prof. • Atitudinile si aptitudinile educative ale parintilor • Statutul socio-cultural si economic al parintilor • Gradul de implicare al părinților in demersul logopedic • Bugetul de timp alocat copilului

16. Particularitățile parteneriatului in intârzierea majoră/tardivă a implantului • Extinderea parteneriatului logoped – părinți la cel cu cadrele didactice de la clasa în care învață copilul • Cooptarea unui psiholog abilitat în psihoterapie de grup, pentru facilitarea integrării copilului in microgrupul clasei • Includerea preocupărilor și persoanelor preferate în activitatea de terapie logopedică

17. CAZUL 1 (M.) Data nasterii: 29 IX 2000 Originea deficientei de auz: dobândita la 6luni Etiologie: varicela Fără antecedente eredo- colaterale Gradul deficientei: profund (bilateral) CAZUL 2(F.) Data nasterii: 8.VII.2000 Originea deficientei de auz: congenitala Etiologie: medicatie contraindicata in sarcină Fără antecedente eredo- colaterale Gradul deficientei:profund (bilateral) Studiu de caz a)Date generale

18. CAZUL1 1an si 8 luni -3 ani: evaluări audiologice Hipoacuzie neurosenzoriala bilaterala profunda protezare auriculară fără efect 7ani si 2 luni reevaluat audiologic Implant cohlear CAZUL 2 1an si 2luni - 3 ani evaluări audiologice Hipoacuzie neurosenzoriala bilaterala profunda protezare auriculară fără efect 4 ani reevaluat audiologic Implant cohlear b)Traseul audiologic

19. CAZUL 1 2ani si 6 luni - 7ani :terapie logopedică la Centrul Logopedic (8.03.2003 – 30.10.2007) 7nov. Implant c. 7 – 8ani si 6luni: terapie logopedică la C.L. (ian.*- mai* 2008 – aug. 2009) CAZUL 2 3ani și 2luni –4ani si11luni (grăd. spec surzi in regim de internat) 12.05. 2004 Implant c. 15 iunie 2005 – externata 5ani și 6luni – 9ani: terapie standard la CLIP (3decembrie 2005 - aug. 2009) c)Traseul terapiei limbajului verbal

20. De reținut -Interventia logopedică operează nu numai asupra aspectelor receptiv si expresiv ale limbajului oral si scris, dar prin interconditionarea proceselor psihice, contribuie la structurarea proceselor cognitive, afectiv-volitionale si a comportamentului general al copilului.

21. ..... ? COPILUL?... Nu e o masina, ci o fiinta, vie, in crestere, formare... dezvoltare!

22. Important! • Realizarea precoce a implantului si terapia logopedica timpurie sunt factorii decisivi in cresterea sanselor copilului cu deficiente profunde auditive, pentru o integrare scolara si ulterior profesionala si sociala adecvate.

23. Bibliografie • Buica,C., Bazele defectologiei, Ed.Aramis,Buc, 2004. • Neamtu,C., Ghergut,A., Psihopedagogie speciala, Ed. Polirom,Iasi, 2000. • Păunescu, C., (coord.st.), Introducere in logopedie, E.D.P., Bucuresti, 1976. • Popa, M., Comunicarea eficienta, Paideea, 2006 • Schiopu,U., Verza,E., Psihologia varstelor, EDP, Bucuresti, 1981. • Vrasmas,E., Consilierea si educatia parintilor, Ed. Aramis, Buc., 2004.