COMPENSAREA FUNCŢIILOR DE PROTECŢIE ALE PĂDURILOR

2. COMPENSAREA FUNCŢIILOR DE PROTECŢIE ALE PĂDURILOR av. Bogdan Ioan Tudor Todoran • preşedinte NOSTRA SILVA

3. În ţările Uniunii Europene este consacrat legislativ, uneori la nivel constituţional, un principiu inaplicabil în România: oricerestricţieasupraproprietăţii, instituităprinlegioriregulamente locale, trebuiecompensată.

4. Prevederile codului silvic 2008 - 2013 Art. 97 alin. (1) din Codul Silvic – Legea nr. 46/2008: „In scopul gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata a unitatilor administrativteritoriale, statul aloca anual de la buget, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, sume pentru: b) acordarea unor compensatii reprezentand contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recolteaza, datorita functiilor de protectie stabilite prin amenajamente silvice care determina restrictii in recoltarea de masa lemnoasa.”

5. Aceste prevederi s-au aplicat doar în anii 2008 şi 2009. Începând cu anul 2010 acordarea de compensaţii a fost sistată deoarece, la iniţiativa Guvernului României, care a justificat masura prin demararea procedurii de notificare a schemelor de ajutor de stat, conform Liniilor directoare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier în perioada 2007-2013. Potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din HG nr. 861/2009, publicată la data de 18 august, „formele de sprijin prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a), la art. 97 alin. (1) lit. b) pentru persoanele juridice şi la art. 97 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările ulterioare, se vor finanţa numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat".

6. În data de 19.07.2012, România a primit Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 5166 final prin care contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, poate fi acordată. Din această Decizie reiese faptul că notificarea Comisiei Europene s-a făcut prin email numai la data de 29.08.2011, deşi Guvernul a condiţionat plata compensaţiilor de o decizie favorabilă a Comisiei încă din 18.08.2009. CUM SE EXPLICĂ INACTIVITATEA GUVERNULUI ÎN PERIOADA AUGUST 2009 – AUGUST 2011???

8. Anexa Regulamentului 1698/2005 stabileste cuantumul platilor, cu mentiunea ca aceste cuantumuri pot fi majorate in cazuri exceptionale tinanad seama de circumstante speciale care trebuie justificate in programele de dezvoltare rurala:

9. Potrivit Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 5166 final din 19.07.2012, art. 11 stabileste: “Schema, care VA EXPIRA LA 31 DECEMBRIE 2013, nu va intra in vigoare decat dupa ce va fi aprobata de Comisie si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Aceasta va fi finantata cu un buget total de 258 de milioane de RON (aproximativ 60 de milioane EUR)”.

10. CE A FĂCUT GUVERNUL ROMÂNIEI DE LA PRIMIREA DECIZIEI COMISIEI EUROPENE (12.07.2012)???

11. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii a elaborat, în iunie 2013, un proiect de HG pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutorului de stat pentru  compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie (...) in pădurile situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000. • Proiectul actului normativomite de la platăînsătoatesuprafeţele de pădureîncadrateîntipurilefuncţionale T1si T2stabilite conform normelortehnice de amenajare, cu restrictiideosebiteînrecoltareamaseilemnoase, reglementândplatanumaipentrusuprafeţele de pădureincluseînreţeauaNatura 2000. • NU SE REGLEMENTEAZA AJUTOARELE DE MINIMIS, aprobate de Comisie pentru padurile din afara siturilor Natura 2000.

12. PÂNĂ ÎN PREZENT NU AU FOST APROBATE DE GUVERN, PRIN HOTĂRÂRE, normele metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutorului de stat pentru  compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie.

13. Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice 12.07.2012 – prezent – ministru Rovana Plumb • Ministru delegat pentru ape, păduri și piscicultură 19.12.2012 – prezent – ministru Lucia-Ana Varga

14. PAGUBA CREATĂ PROPRIETARILOR DE PĂDURI, ÎN 2012 ŞI 2013, PRIN NEPROMOVAREA ACTULUI NORMATIV – HG – CU PRIVIRE LA PLATA FUNCŢIILOR DE PROTECŢIE: MINIM 120.000.000 EURO * la această sumă se mai poate adăuga o pagubă de 120.000.000 EURO pentru notificarea cu întârziere a Comisiei Europene (doi ani de lipsă de reacţie a Guvernului 18.08.2009 – 29.08.2011).

15. SANCŢIUNEA ÎNTR-O SOCIETATE DEMOCRATICĂ? DEMISIA SAU DEMITEREA • DOAMNELOR MINISTRU • LUCIA-ANA VARGA • ROVANA PLUMB

16. DE REŢINUT • în adresa nr. 9394 din 28 iunie 2011 a Consiliului Concurenţei se consemnează: „compensaţiile (...) NU îndeplinesc condiţiile pentru a fi calificate ajutoare de stat în sensul art. 107 alin. (1) din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene, acestea reprezentând exclusiv drepturi financiare cuvenite proprietarilor de fond forestier drept compensaţii în schimbul contravalorii produselor pe care proprietarii nu le recoltează datorită funcţiilor de protecţie şi restricţiilor de exploatare corespunzătoare stabilite în cadrul parcurilor naţionale”.

17. SITURILE NATURA 2000 • 108 Arii de Protectie Speciala Avifauninstice - 11,89% din suprafaţa ţării, desemnate prin H.G. 1.284/2007; • 273 potentiale Situri de Importanta Comunitara - 13,21% din suprafaţa ţării, desemnate prin O.M. nr. 1.964/2007. Total situri Natura 2000: 25,1 %din suprafaţa Romaniei.

18. Natura 2000 şi proprietatea forestieră • desemnarea siturilor Natura 2000 nu inseamna ca padurile trebuie scoase din circuitul economic prin sistarea exploatarii comerciale. • Practicile existente de management trebuie sa tina cont de valorile naturale existente, in special de speciile si habitatele pentru care situl respectiv a fost desemnat. Modificarile in practicile de management ar trebui sa fie relativ usor de implementat, ca de exemplu lasarea in padure, pe sol sau pe picior, a lemnului uscat sau protejarea unor anumite specii de arbori ce gazduiesc cuiburi de pasari din specii rare, dar pot fi si mai complexe, cum ar fi introducerea taierilor selective printr-o metoda de rotatie de lunga durata sau scoaterea speciilor exotice si inlocuirea lor cu specii native.

19. Parcurile Naţionale şi proprietatea forestieră 29 de parcuri nationale si naturale, cu o suprafata totala de 1,67 mil. hectare (7% din teritoriul tarii) • Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – 580.000 ha, din care 22.900 ha padure; • 13 parcuri nationale care acopera 316.476 ha, din care212.811 ha padure; • 15 parcuri naturale care acopera 774.398 ha, din care404.526 ha padure. Mai exista 677 mici arii protejate cu o suprafata totala de aproximativ 90.000 ha (337 din ele includ si terenuri forestiere cu o suprafata totala de 40.000 ha padure). Asadar avem un total de 680.327 ha padure cuprinse in parcurile nationale si naturale, din care peste 220.000 ha sunt strict protejate.

20. RESTRICTII • Potrivit art. 3 alin. (1) din Ordinul nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice „înzonele de conservarespecialăse interzicorice forme de exploataresauutilizare a resurselornaturale, precumşiorice forme de folosire a terenurilor, incompatibilecuscopul de protecţieşi/sau de conservare”

21. RESTRICTII • art. 3 alin. (2) din acelasi act normativ permite, însă numai în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie, desfăşurarea anumitor activităţi: de natură ştiinţifică şi educativă, turismul controlat, „localizarea şi stingerea operativă a incendiilor (!?)”, „acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi mediu, la propunerea consiliului ştiinţific a parcului (!?)”, „acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri şi de monitorizare a acestora, cu avizul consiliului ştiinţific al parcului (!?)”.

22. RESTRICTII • art. 5 alin. (2) din Ordin prevede că „amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie ce intră în componenţa parcurilor naţionale şi parcurilor naturale vor fi revizuite în mod obligatoriu”, iar alin. (3) stabileşte că „toate pădurile incluse în parcurile naţionale şi în parcurile naturale se încadrează în grupa I funcţională, iar pădurile din zonele de conservare specială se încadrează în categoriile funcţionale corespunzătoare tipului I funcţional”.

23. SITUATIE ANORMALA • avem 680.327 ha padure incluse in parcurile nationale si naturale (peste 10% din suprafata forestiera a Romaniei); • din aceasta suprafata 220.000 ha au un regim de stricta protectie (fara taieri), iar 460.327 ha au un regim de conservare (ingrijiri minime);

24. VENITURILE PROPRIETARULUI DE PADURE IN PARCUL NATIONAL – 0 (ZERO) EURO/HA • COMPENSAREA FUNCTIILOR DE PROTECTIE IN PARCUL NATIONAL – 0 (ZERO) EURO/HA • COSTURILE ADMINISTRARII PADURII IN PARCUL NATIONAL – MINIM 15 EURO/HA (NUMAI SERVICIILE DE PAZA)

25. EXEMPLIFICARE • Obştea de Pădure Porceni-Pleşa, Gorj, are suprafaţa totală de 4.151,91 ha, din care2.136,43 ha situate in Parcul Naţional Defileul Jiului şi 277,1 ha în afara parcului, dar având rol de păduri de protecţie; • costuri cu asigurarea regimului silvic (paza) – 36.203 EURO/an; • venituri din suprafata de 2413,4 ha – 0 EURO

26. ALT EXEMPLU • OBŞTEA BUMBEŞTI, jud. Gorj, are peste 5.000 ha in zona de stricta conservare a Parcului National Defileul Jiului; • pentru anul 2009 a primit, printr-o decizie din 20.10.2011 a ICCJ, suma de 1.669.921,21 lei; • pentru anul 2010 a primit, printr-o sentinta a Curtii de Apel Craiova din 18.12.2012, suma de 1.627.493,49 lei (recursul se judeca la 7.10.2014 la ICCJ); • pentru anul 2011 a primit, printr-o sentinta a Curtii de Apel Craiova din 18.12.2012, suma de 1.523.468,02 lei (recursul se judeca la 24.06.2014 la ICCJ);

27. SOLUŢII • adoptarea, în regim de urgenţă, a unui act normativ care să deblocheze compensarea funcţiilor de protecţie ale pădurilor. Fără acest minim sprijin din partea Statului multe proprietăţi forestiere private, afectate de restricţii (Natura 2000, parcuri naţionale, restricţii T1 şi T2, etc.), nu se vor mai putea susţine financiar, consecinţa fiind înstrăinarea proprietăţilor sau o nouă naţionalizare – avem nevoie de măsuri energice de intervenţie din partea legislativului şi de responsabilizarea Statului în temeiul prevederilor art. 35 şi 44 din Constituţia României.

28. SOLUŢII • Demararea, de urgenta, a unor noi proceduri de aprobare, din partea Comisiei Europene, a sistemului de compensare a functiilor de protectie pentru exercitiul financiar 2014-2020, intrucat schema aprobata prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 5166 final din 19.07.2012 va expira la 31 decembrie 2013. • aprobarea sa fie obtinuta, cu prioritate, si pentru padurile din parcurile nationale sau naturale, precum si pentru padurile cu restrictii T1 si T2 care nu sunt incluse in situri Natura 2000 ori in rezervatii naturale.

29. SOLUŢII • introducerea măsurii de plăţi Natura 2000 pentru terenurile forestiere în cadrul Axei II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală; • suma necesară pentru perioada 2014-2020, plecând de la bugetul anual aprobat de Comisie, este de minim 420.000.000 EURO (7 ani x 60.000.000 EURO), la care se adaugă ajutoarele de minimis pentru suprafeţele care nu sunt incluse în siturile Natura 2000.

30. DezbaterileAdunăriiDeputaţilor la CodulSilvic2-4 aprilie 1910 • N. Fleva – „Nu credsă fie vreunpartidînţară la noi, care să nu aibă, pentruaceastăclasăinteresantă a moşnenilor, solicitudineape care a arătat-o cu atâtavervăonor. nostrucoleg d. TituFrumuşanu. Dar, d-lor, tocmaiaceastăsolicitudinetrebuiesă o prezentămşiţăriişimoşnenilorînaşa chip, încâtsă nu aibăaerulunuiamor platonic, saupreaexagerat; să nu facem ca maimuţelecariîşistrângcopiiînbraţepână le iesesufletul.”