Dr. ing. Ion irimia ZECHERU – Expert CEN ANRE – Bucuresti Conferinta nationala ASRO Bucuresti – 14-15 octombrie 2009

1. Reflectarea in standardele europene a problemelor privind managementul si evaluarea riscului accidentelor majore si limitarea consecintelor lor asupra omului si mediului inconjurator Dr. ing. Ion irimia ZECHERU – Expert CEN ANRE – Bucuresti Conferinta nationala ASRO Bucuresti – 14-15 octombrie 2009

2. O serie de catastrofe industriale majore au condus la aparitia conceptului de “ risc tehnologic major” si a ansamblului de stiinte si tehnici de studiere a riscurilor ( naturale si tehnologice) si a masurilor de prevenire a acestora.

3. Seveso – Italia (10 iulie 1976)

4. Ruperea unui disc de explozie de la reactorul A101 al Uzinei chimice Icmesa din Seveso - Italia, ca urmare a unei reactii chimice exoterme, a facut ca un nor toxic de gaze, compus din tetra-clor-dibenzo-dioxin – TCDD si alte substante chimice, sa fie eliberat, fiind dispersat pe o zona elipsoidala de 690 km2. In vecinatate au murit imediat pasarile si animalele mici. Cu toate acestea, uzina a mai lucrat inca o saptamana. Urmari: - cca. 220.000 de persoane au fost examinate medical; - au existat aproape 200 de cazuri de acnee ca reactie la clor; -70.000 de animale au fost taiate urgent ; - casele a 40 de familii au trebuit demolate; - straturile superioare de pamant au fost razuite si depozitate.

5. Explozia conductei de gaze naturale din Ghislenghien, localitate situata la 50 km sud-est de Brusseles, care s-a produs in ziua de 30 iulie 2004

6. Explozia conductei de GN, care unea Hub-ul de la Zeebrugge cu frontiera Frantei, cu un diametru de cca 1m (42”), proprietatea Fluxys, a afectat o arie elipsoidala cu o suprafata de 690 km2 , efectul exploziei similar cu explozia a 41 t TNT, inregistrat de seismografele statiilor seismice din vecinatate, a provocat moartea a 24 persoane si ranirea altor 120 de persoane. Un dezastru similar a avut loc in Belgia in1956 la Marcinelle, cand au murit 262 persoane.

7. Baia Mare – Romania ( ianuarie 2000)

8. Toulouse (septembrie 2001)–Craterul exploziei de la depozitul de azotat de amoniu

9. Aceastea au constituit motivul care, dupa aproape trei ani de negocieri in Consiliul si Parlamentul European, a dus la adoptarea Directivei 82/501/EEC, cunoscuta ca Directiva Seveso I, constituind unul din instrumentele cheie in managementul riscului industrial. Directiva europeana prezinta criteriile specifice pentru identificarea instalatiilor cu potential de risc tehnic si defineste cerintele pe care aceste trebuie sa le indeplineasca. Conform Directivei trebuie luate in considerare doua praguri de risc: un nivel inalt de risc (notificarea) si un nivel redus de risc (declaratia), potrivit carora companiile sunt obligate sa intocmeasca raportul detaliat de securitate care sa descrie procesele tehnologice si sa evalueze riscurile majore in termenii potentialelor accidente conectate la activitatea companiei.

10. Echilibrul dintre criteriile de proiectare

11. Principiul general de reducere a riscului (Sursa: Guide IEC 61508) Legenda: SIS = Sistemul Instrumentat de Securitate, SCPB= Sistemul de Control al Procesului de Baza

13. Accidentele produse in Europa dupa 1982, cand Directiva Seveso I a fost adoptata, impreuna cu amendamentele din 1987 si 1988 au largit domeniul de aplicare al documentului si la activitatile de depozitare. Documentul original a fost complet revizuit si a devenit Directiva 96/ 82/ EC privind prevenirea si controlul accidentelor majore intamplatoare produse de substantele periculoase si limitarea consecintelor lor asupra omului si mediului inconjurator, cunoscuta sub numele de Directiva Seveso II sau Directiva COMAH. Scopul Directivei Seveso II este acela de a armoniza masurile de securitate din instalatiile cu cel mai inalt grad de pericol pe baza unui inalt nivel de protectie, in acest sens fiind create mai multe grupuri de lucru pentru sprijinirea transpunerii in practica a prevederilor Directivei .

15. Sistemul de management de mediu – ISO 14001 si ISO 14004

16. Cel de-al saselea Program de actiune al CE privind mediul înconjurator în perioada 2001-2010 prevede “…integrarea aspectelor privind mediul înconjurator în vederea sustinerii productiei si a modelelor de consum…” În documentul Comisiei Europene “EC COM(2004) 130 - februarie 2004 «Integrarea aspectelor privind mediul înconjurator în Standardizarea Europeana» fundamenteaza necesitatea organizatiilor europene de standardizare de a transforma aceste obiective într-o realitate imediata prin: - largirea si adancirea procesului de integrare a aspectelor privind mediul înconjurator în procesul de standardizare din Europa; - dezvoltarea în continuare si utilizarea sistematica a uneltelor de lucru (existente); - implementarea în programele de lucru a prioritatilor si mandatarea datoratã crizei resurselor; - facilitarea participarii la acest proces a tuturor persoanelor responsabile - implementarea legislatiei europene în suportul standardelor;

17. Organizatiile europene privind mediul înconjurator pentru toate sectoarele: - EHD - Environmental Helpdesk (organismul de suport al CEN privind mediul înconjurãtor); - SABE - Strategy Advisory Board for the Environment; - ENIS - Aspectele privind mediul înconjurator în standardele de productie (si servicii); - ENV TC CT - Comitetele tehnice pentru masuratorile de mediu; - EMT - Environmental Management Teams; - Grupuri de lucru sau Comitete Tehnice în sectoare care se confrunta cu subiectele referitoare la mediu, de exemplu CSNPE (domeniul constructiilor). CEN are o serie de membrii asociati, precum ECOS, Consortiul NGO, care activeazã în domeniul protectiei mediului, creat sa intensifice opiniile referitoare la mediu cu sistemul european de standardizare al organizatiilor europene cetatenesti pentru standardizare în domeniul mediului înconjurãtor.

18. Abordarea în standarde a problemelor de mediu cuprinde: 1. Identificarea scopului standardului: de productie, de servicii, de proces, de masurare, de încercare, de performanta; 2.Identificarea fazei/ fazelor ciclului de viata la care se adreseazã standardul; 3. Listarea aspectelor de mediu: - inventarierea ciclului de viata (Intrari + Iesiri - Stagii de viata); - listarea problemelor de mediu; 4. Identificarea impactului asupra mediului asociat cu aspectele de identificare a mediului; 5. Considerarea optiunilor potentiale de integrare a cerintelor si a specificatiilor în standard.

19. Abordarea în standarde a problemelor de mediu mai include 1. Interactiunea dintre industrie si mediu (intrari/ iesiri), cum ar fi: consumul de energie, consumul de resurse, apa, solul, produsele, emisiile în aer, emisiile în apa, deseurile; 2. Consecintele asupra mediului si impactul, de exemplu: distrugerea resurselor (sau epuizarea), distrugerea ozonului stratosferic, formarea smogului, eutroficarea, schimbarea climei (încalzirea globala), pierderea biodiversitatii, acidifierea, poluarea aerului, apei si solului, ecotoxicitatea, folosirea inadecvatã a solului.

20. ISO GUIDE 64: 2008 Guide for addressing environmental issues in product standards CEN GUIDE 4: 2008 Guide for addressing environmental issues in product standards

21. Lista de control privind problemele mediului inconjuratorconformCEN Guide 4

22. CICLUL DE VIATA AL UNUI PRODUS

23. Stagiile diferite ale ciclului de viata reprezentate in Lista de control privind problemele mediului inconjurator conform CEN Guide 4

24. Va multumesc pentru atentia acordata!