(Ne)şansele unei persoane cu dizabilități de a-şi găsi un loc de muncă în România

1. (Ne)şansele unei persoane cu dizabilități de a-şi găsiun loc de muncă în România Analiză națională asupra experimentelor de economie socială Mai 2012

2. Metodologia de cercetare Analiza cantitativă a rezultatelor proiectelor de ES în România deja implementate, completate de o cercetare privind problemele asociate implementării acestora din pespectiva beneficiarilor. Perioada cuprinsă: de la lansarea Programelor Operaţionale (POS –DRU) până la finele anului 2011. Institutul pentru Politici Publice a solicitat informaţii, în baza L544/2001 de la Autoritatea de Management pentru POSDRU, legate de proiectele finanţate având ca obiectiv explicit economia socială (DMI 6.1 Dezvoltarea economiei sociale). IPP a solicitat beneficiarilor acestor proiecte (ONG-uri, instituţii publice, firme care derulează proiecte de ES) prin interviuri structurate (martie-aprilie 2011) opinii privind implementarea şi eficienţa rezultatelor (au fost intervievaţi 70% din beneficiarii proiectelor).

3. Alte surse de documentare: Hotărârile CNCD asupra plângerilor de discriminare a persoanelor cu dizabilităţi precum şi rezultatele sondajelor anuale ale CNCD privind discriminarea la adresa grupurilor vulnerabile. Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Studii şi rapoarte europene privind evoluţia şi rolul activităţii de economie socială în creşterea ponderii persoanelor cu dizabilităţi angajate în muncă (European Commission – Directorate General for Justice, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, 2010 – Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată).

4. În arealul european, tendinţa de normalizare a procesului de integrare socio-profesională a persoanelor cu dizabilităţi se manifestă în forme şi ponderi diferite în politicile sociale privind încadrarea, menţinerea şi promovarea la locul de muncă. Ca o consecinţă firească, prima opţiune este „munca deschisă”, angajarea pe piaţa liberă, competitivă a muncii. Cea mai importantă măsură promovată pentru stimularea acestor modalităţi de integrare în muncă o reprezintă cota de angajare. Alternative la cota de angajare:plata către stat a unor compensaţiipentru cazul nerealizării fiecărei cote de angajare stabilite prin lege. Sumele sunt colectate în fonduri speciale, utilizate pentru sprijinirea integrării persoanelor cu dizabilităţi, pentru facilitarea accesului pe piaţa muncii a acestora.

6. În UE sistemul întreprinderilor sociale include aproximativ 2 milioane de companii şi 11 milioane de angajaţi (echivalentul a 6% din populaţia aptă de muncă din UE).Dintre aceştia, 70% lucrează în cadrul organizaţiilor non-profit, 26% în cadrul cooperativelor şi 3% în societăţi de ajutor reciproc. Obiectivul principal al întreprinderilor sociale constă aşadar în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţii mai presus de obţinerea de câştiguri financiare, cu scopul de a genera surplusuri pentru reinvestire, în conformitate cu necesităţile comunităţii. • au diferite forme juridice în funcţie de cadrul legal al fiecărei ţari (cooperative, asociaţii, etc.); • se urmăresc obiective economice dar mai ales sociale; • activităţile sunt organizate în jurul unei dinamici de afaceri; • profiturile sunt investite în realizarea obiectivelor sociale, în contextul activităţii părţilor direct implicate şi nu în beneficiul de capital; • sunt mai mulţi acţionari; • participarea şi organizarea democratică a societăţii; • inovare economică şi socială; • respect pentru regulile pieţei; • finanţare mixtă cu un nivel ridicat de autofinanţare.

7. Recomandări din partea beneficiarilor • Să se definească exact noţiunile de economie socială, structurile economiei sociale astfel încât să nu se confunde cu alte iniţiative sociale; • Să se stabilească, în mod concret, care este procentul persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile angajate astfel încât respectiva structură să fie considerată una de economie socială; • Acordarea unor facilităţi fiscale pentru sprijinirea înfiinţării şi derulării de activităţi; • Măsuri de încurajare a marilor întreprinderi şi a IMM-urilor de a înfiinţa structuri ale economiei sociale.

8. Concluzii: • Economia socială poate reprezenta o șansă pentru persoana aparținând grupurilor defavorizate din România respectiv pentru persoana cu dizabilități, în măsura în care cadrul legal va oferi cu ponderație facilități și beneficii pentru antreprenorii sociali dar va conduce şi la crearea unor condiții de muncă realmente motivante pentru astfel de categorii. • Să se distingă condiţii particulare pentru dezvoltarea structurilor de economie socială destinate în principal acestei categorii vulnerabile. • Un alt aspect important în crearea structurilor de economie socială este acela al condiţiei de incluziune. Aceste structuri trebuie să integreze, nu să conducă la segregarea persoanei cu dizabilităţi.

9. Vă mulţumesc!