Alimentația copilului după vârsta de 1 an

1. Alimentația copiluluidupă vârsta de 1 an • După vârsta de 1 an copilul poate consuma și digera cea mai mare parte a alimentelor. • Este necesară asigurarea unei alimentații echilibrate caloric și nutritiv. • Participarea factorilor nutritivi de bază la asigurarea aportului energetic total într-o dietă echilibrată: • Proteine: 13 – 16% din aportul caloric total; 60 – 80% proteine naturale • Grăsimi: 35% din aportul caloric total; 25% de origine animală și 75% de origine vegetală. • Glucide: 50 – 55% din aportul caloric total; 75% zaharuri naturale.

2. Alimentația copiluluidupă vârsta de 1 an • Nevoi nutritive:

3. Alimentația copilului mic (1-3 ani) • După vârsta de 1 an se dezvoltă predominant apetitul selectiv, concomitent cu dezvoltarea psihomotorie și a dentiției. • Se va insista pentru deprinderea unor obiceiuri sănătoase: • Program regulat al meselor • Întreruperea alimentației cu biberonul • Dulciuri de 2 ori pe zi, la sfârșitul meselor • Evitarea stimulării copilului să mănânce prin diferite „distracții” pentru a accepta alimentele • În cazul în care copilul refuză sistematic un aliment, se va încerca administrarea lui sub altă formă • Copilul va fi învățat să mănânce singur la masă 3 mese principale + 2 gustări. Zilnic: 400-500ml lapte, 40g carne pasăre/vită/pește, fructe. 1 ou la 2-3 zile. Grăsimi sub formă de unt, ulei vegetal sau smântână. Legume recomandate: cartof, rădăcinoase, fasole verde, conopidă, dovleac, spanac, tomate, ardei gras.

4. Alimentația copilului preșcolar • În general, alimentația copilului preșcolar este asemănătoare cu cea a adultului, dar diferă: prin modul de preparare (mai dietetic), prin înterdicția excesului de sare, al condimentelor și al unor mezeluri. • Copilul preșcolar este capricios în alegerea alimentelor, existând riscul instalării unor deficite nutriționale. • Activitatea fizică în aer liber stimulează apetitul. • Rația zilnică va include: 400-500ml lapte, 20g brânză de vaci, 60-70g carne; 1 ou la 2-3 zile, pâine inetermediară (de preferat); grăsimi: unt, ulei vegetal, frișcă, slănină, untură.

5. Alimentația copilului preșcolar • 3 mese principale + 2 gustări • Masa de prânz va reprezenta 35-40% din aportul caloric zilnic, iar micul dejun și cina 15-20%. • Dieta va fi cât mai variată și mai echilibrată în factori nutritivi. • Deprinderi: spălatul pe mâini și pe dinți. • Masa se va servi în comun cu părinții și ceilalți frați. • Este interzisă distragerea atenției în timpul mesei.

6. Alimentația școlarului • În perioada 6-12 ani se recomandă o anumită independență a copilului cu un stil propriu de servire a mesei. • Rația alimentară zilnică este în legătură cu nevoile metabolice amplificate de efortul fizic și școlar, precum și de necesitățile de crștere. • 3 mese principale + 2 gustări • Zilnic: 100-150g carne, 50ml lapte, 30-40g brânzeturi;1ou la 2 zile. • Patologia nutrițională la vârsta școlară poate cuprinde deficite nutriționale marginale: anemie feriprivă, hipotrofie marginală sau obezitate, gastrită sau alte afecțiuni digestive, prin nerespectarea orarului meselor.

7. Alimentația adolescentului • Ritmul accelerat de creștere din timpul adolescenței determină sporirea nevoilor nutriționale, mai mari decât în orice altă perioadă a vieții. • Există diferențe în necesarul energetic și proteic între băiții și fetele de aceeași vârstă. • 3 mese principale + 2 gustări • Nevoi nutriționale: • energetice: 2700-2800 kcal/zi la băieți și 2100-2200 kcal/zi la fete; • proteine: 30g/zi; • lipide: 50% de origine animală; • glucide: făinose, pâine, dulciuri; • 300-400mg calciu; • 12-28mg fier; • surplus de vitamine B și A. Pe cât posibil un orar regulat al meselor.