1 / 8

PATOLOGIA CARDIACA

PATOLOGIA CARDIACA. Curs 2. PATOLOGIA CARDIACA 2 Valvulopatii. Sechele reumatismale Stenoza, regurgitarea, boala mitrala; M odificări degenerative valvulare degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale prolapsul de valvă mitrală Stenoza aortică calcificată. SM reumatismala.

sulwyn
Download Presentation

PATOLOGIA CARDIACA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. PATOLOGIA CARDIACA Curs 2

  2. PATOLOGIA CARDIACA 2Valvulopatii • Sechele reumatismale • Stenoza, regurgitarea, boala mitrala; • Modificări degenerative valvulare • degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale • prolapsul de valvă mitrală • Stenoza aortică calcificată

  3. SM reumatismala • Stenoza mitrală (SM) este cea mai frecventă sechelă valvulară postreumatismală, şi se caracterizează prin orificiu mitral îngustat în proporţii diferite. • MA. • valvulele mitrale sunt îngroşate, dure; comisurile sunt fuzionate, cu marginile libere apropriate, ce delimitează un orificiu mic, rotund (0,5 cm) sau un orificiu strâmt în formă de fantă (bot de peşte); • consecinţele stenozei mitrale sunt: • atriul stâng dilatat conţine un tromb unic, mare, parietal, aderent la peretele atrial; • stază pulmonară retrogradă; • cordul pulmonar se dezvoltă ca o consecinţă a HTP secundare indusă de boala valvei mitrale; • atrofia ventricului stâng şi aortei apare în SM de lungă durată.

  4. Regurgitarea mitrală • Regurgitarea mitrală(RM) este o sechelă valvulară postreumatismală frecventă caracterizată prin orificiu mitral lărgit şi permanent deschis. • Alte cauze de RM: PVM, funcţională ce se produce în dilatarea severă a cavităţilor cardiace stângi. CIM Macroscopie • valulele mitrale sunt îngroşate, dure-fibroase, retractate; comisurile sunt libere; • OM larg este permanent deschis, ceea ce permite o balansare a sângelui întrecele 2 cavităţi; Cordajele tendonoase devin îngroşate, scurtate şi fuzionate. • Consecinţele RM sunt: (a) HAS şi DAS; dilatarea AS marcată se produce în regurgitaţia mitrală severă; în 40% din cazuri se însoţeşte de formarea trombilor murali, care frecvent se găsesc în apendicele atrial stâng; (b) stază pulmonară retrogradă; (c) HVS şi DVS;

  5. Boala mitrală • Boala mitrală (BM) reprezintă prezenţa concomitentă a stenozei şi regurgitării mitrale. Macroscopie • orificiul mitral este îngustat prin îngroşarea, scurtarea valvelor mitrale şi fuzionarea la nivelul comisurilor;orificiul mitral este micşorat şi permanent deschis prin îngroşarea şi retractarea valvulelor mitrale • complicaţiile bolii mitrale (IC Cong, TE sistemice, EI sa; fibrilaţia atrială); • consecinţele BM : • hipertrofia şi dilatarea atriului stâng, • tromboza parietală atrială stângă cu producerea de tromb-embolii sistemice, • staza pulmonară cronică şi creşterea presiunii pulmonare, • şi hipertrofia şi dilatarea ventricolului drept (CPC).

  6. Prolaps de valvă mitrală • PVM este cauza cea mai frecventă de RM cauzată de degenerarea mixoidă a VM. • In sistola ventriculara se produce prolabarea a unei valvule (adesea foiţa posterioară) sau a ambelor foiţe ale VM în AS. • Deşi cele mai multe cazuri sunt sporadice, a fost descris un tip familial, cu frecvenţă crescută la pacienţii cu sdr. Marfan. • Clinic. • cei mai mulţi pacienţi sunt asimptomatici; • cei simptomatici prezintă oboseală, palpitaţii, durere toracică, şi simptome psihiatrice (ex. atacuri de panică). • Ex obiectiv: Trăsătura caracteristică la examenul fizic este un clic sistoloc asociat cu un murmur mezosistolic. • Morfologie. • Macroscopie: valvulele afectate sunt moi, subţiri, excesive, sau uşor îngroşate, cu aspect în paraşută. Obişnuit, cordajele tendinoase sunt alungite şi subţiri, deşi ele pot fi îngroşate sau rupte. • Microscopie: componenta mucopolizaharidică a spongioasei valvei expansionează şi înlocuieşte o porţiune variabilă a fibroasei valvei. Uneori, această condiţie este numită degenerare mixoidă.

  7. Stenoza aortică • Stenoza aortică (SA) se caracterizează prin orificiu aortic îngustat. • Cauzele cele mai frecvente ale stenozei aortice sunt: • Degenerative - la vârstnici, SA este de cauză idiopatică, survenind pe valve fără leziuni pre-existente. • reumatismul cardiac • congenitala calcificarea care se produce pe valve anormale congenital, sau valve alterate post-reumatismal sau post-infecţios; • Macroscopie • cuspele aortice sunt îngroşate, dure-fibroase; comisurile sunt fuzionate; orificiu aortic este micşorat; • consecinţele stenozei aortice sunt hipertrofia ventricului stâng, cu îngroşarea importantă a peretelui VS (risc de MS); Boala aortică reprezintă prezenţa concomitentă a stenozei şi regurgitării aortei.

  8. Regurgitarea sau incompetentă aortică • Regurgitarea sau incompetenţă aortică (RA) se caracterizează prin orificiu aortic lărgit şi permanent deschis. • Cauzele frecvente ale incompetenţei aortei sunt: • endocardita infecţioasă • degenerarea mixoidă • reumatismul • Macroscopie • cuspe aortice sunt îngroşate, dure-fibroase, retractate; comisurile sunt libere; OA este larg şi permanent deschis; • consecinţele incompetenţei mitrale sunt hipertrofia ventricului stâng, dar mai ales DAS (cord bovin). Boala aortică reprezintă prezenţa concomitentă a stenozei şi regurgitării aortei.

More Related