Cadrul National al Calificarilor – unele aspecte specifice pentru domeniile ingineresti

1. Cadrul National al Calificarilor – unele aspecte specifice pentru domeniile ingineresti prof. Petru Todos 6 decembrie 2006

2. Domeniile de baza : 521. Inginerie şi tehnologii industriale (521.1(TCM), 521.2 (CEMA), 521.3 (MSP), 521.4 (IS), 521.7 (DI), 521.8 (IMCM), 521.9 (IITT)Dr.conf. Alexei Toca, decan FIMCMS. 522.Inginerie mecanică (522.2 (MAIA), 522.3 (MIFSC)Dr.conf. V.Cartofeanu, decan FIMMM. 523. Energetică (523.1 (EE), 523.2 (TEM)Dr.conf. I.Stratan, decan FEI. 524. Inginerie electrică (524.1 (EM)Dr. conf. I.Stratan, decan FE 525. Electronică şi telecomunicaţii (525.1 (SRE), 525.2 (SOE), 525.3 (TRC) , decan. S.Andronic, 526. Inginerie sistemelor şi calculatoarelor (526.1 (C), 526.2 (TI), 526.3 (AUT), 526.4 (ISB) decan I.Balmuş, 527. Ingineria şi tehnologia transporturilor (527.1 (ITTA), 527.3 (ITTN)Dr.conf. V.Cartofeanu, decan 529. Inginerie şi managementul calităţii (529.1 (IMC)Dr.conf. I.Stratan, decan FE 541. Tehnologia produselor alimentare (541.1 (TMAP), 541.2 (TPA), 541.3 (TVPF)Dr.conf. Gr.Musteaţă, decan. 542. Textile, vestimentaţie, încălţăminte şi prelucrarea pielii (542.1 (IPTP), 542.2 (DVI)Dr.conf. C.Spânu, decan. 543. Tehnologia materialelor, N.Grozavu, decan FUA, V.Toporeţ, decan FCGC 552. Biotehnologii (552.2 (BI)Dr.conf. Gr.Musteaţă, decan FTMIAA. 581. Arhitectură şi urbanism (581.1 (ARH), 581.2 (UAT), 581.3 (Rest.), 581.4 (DI)Dr.conf. N.Grozavu, decan FUA 582. Construcţii şi inginerie civilă (582.1 (CIC), 582.5 (IAPC)Dr.conf. V.Toporeţ, decan FCGC 582. Construcţii şi inginerie civilă (582.2 (IMAC), 582.4 (CFDP), 582.6 (IPA), 582.7 (ISACGV), N.Grozavu, decan 583. Inginerie mediului , decan V.Toporeţ, 584. Cadastru şi organizarea teritoriului (584.2 (GTC), 584.3 (EI), V.Toporeţ, decan FCGCV 841. Servicii transport, 863. Servicii antiincendii

3. Etape istorice: • Caracteristica de calificare - pana la 1998 • Caracteristica de titlu – anul 2000 • Standarde de formare a profesionala– 2002 • Cadrul Calificarilor Nationale - 2006

4. Etape istorice: • Caracteristica de calificare - pana la 1998 Caracteristica stabilea destinatia specialistului si cerintele privind calificarea acestuia • Destinatia specialistului • Cerinte generale fata de specialist - • Specialistul trebuie sa stie - • Specialistul trebuie sa fie apt de –

5. Etape istorice: • Caracteristica de titlu – anul 2000: • Specialistul se formeaza pentru domeniile de activitate: • Specialistul trebuie sa cunoasca - • Specialistul trebuie sa posede deprinderi - • Specialistul trebuie sa poata aplica - • Specialistul trebuie sa fie capabil de (calitatile cheie): • planifica si executa cercetari experimentale, • a efectua monitoringul… • a proecta sisteme… • a asigura functionarea efectivaa sistemelor… • Specialistul poate activa in calitate de:

6. Etape istorice: • Standarde de formare a profesionala– 2002: 3.3. Competente generale la profil: gnoseologice, prognostice, proxiologice, manageriale, de evaluare , comunicative si de integrare sociala, cercetare stiintifica, formare continua 3.4. Competente specifice pe specialitati 4. Cerinte catre volumul minim al programelor de invatamant

7. 1. Introducerea în domeniul de formare profesională 1.1. descriere generală a domeniului • Învăţământul în domeniul de formare profesională “521 – Inginerie şi Tehnologii Industriale” are misiunea de a pregăti specialişti capabili să asigure concepţia şi industrializarea produselor industriale competitive pe piaţa internă şi regională, să asigure competitivitatea întreprinderilor şi este orientat spre: • concepţia şi industrializarea produselor competitive pe piaţă, • un design contemporan al produselor şi al mediului industrial, • promovarea inovaţiilor şi al transferului tehnologic, • promovarea tehnologiilor moderne, • utilizarea maşinilor şi sistemelor de producţie avansate, • structuri organizatorice contemporane, • un management eficient; • se bazează pe abordarea: • inovaţională, • integrată a produsului şi a proceselor, • sistemică pe parcursul ciclului de viaţă; prevede activităţi asistate de calculator, utilizarea tehnologiilor informaţionale industriale

8. 1. Introducerea în domeniul de formare profesională 1.1. descriere generală a domeniului Funcţia de bază a domeniului este concepţia şi industrializarea produselor prin tehnologiile integrate “produs-proces” şi se realizează în cadrul fiecărui program de formare (specialităţi) printr-un bloc comun de formare ce permite punerea accentului pe activităţi şi obiecte specifice, fiind respectate principiul complementarităţii în cadrul domeniului de formare şi principiul formării specialiştilor în fond generalişti după ciclul I de licenţă şi cu o pregătire mai profundă în specialitate după masteratul profesional.

9. 1. Introducerea în domeniul de formare profesională 1.2. caracteristicile cheie • Durata studiilor • Credite de studii • ECTS • Forma de organizare • Condiţii de acces • Precondiţii • Stagii de practică • Reguli de examinare şi evaluare • Modalitate de evaluare finală • Certificare • Titlu acordat • Drepturi pentru absolvenţi • Autorizarea programelor

10. 2. Titluri (calificari) si ocupatii • Descrierea calificarii • Ocupatii specifice pentru absolventii domeniului dat (nomenclatorul profesiilor / clasificarul ocupatiilor) pe cicluri • Rolul domeniului in alte programe de formare

11. 2. Titluri (calificari) si ocupatii 2.1 Descrierea calificarii

12. 2. Titluri (calificari) si ocupatii 2.2. Ocupatii tipice Licenţă (ciclul I). Calificarea obţinută după absolvirea ciclului I (inginer licenţiat) este relevantă pentru piaţa de muncă la nivelul de calificare ce le permite absolvenţilor să activeze în baza cunoştinţelor normate şi înglobate în manuale performante, îndrumare, baze de date, baze de cunoştinţe, programe de calculator în calitate de executori.

13. 3. Finalităţi de studiu şi competenţe-descriptori de nivel pe cicluri • 3.1 Descrierea finalităţilor de studiu şi competenţelor • 3.2 Corelaţia „finalităţi de studiu şi competenţe-curriculum” • 3.3 Proces de consultare cu persoanele şi instituţiile cheie (angajatorii, absolvenţii, tinerii specialişti, etc.).

14. 3. Finalităţi de studiu şi competenţe-descriptori de nivel pe cicluri 3.1 Descrierea finalităţilor de studiu şi competenţelor

15. 3. Finalităţi de studiu şi competenţe-descriptori de nivel pe cicluri 3.2 Corelaţia „finalităţi de studiu şi competenţe-curriculum”

16. 3. Finalităţi de studiu şi competenţe-descriptori de nivel pe cicluri 3.3 Proces de consultare cu persoanele şi instituţiile cheie (angajatorii, absolvenţii, tinerii specialişti, etc.). Procesul de consultare cu angajatorii, absolvenţii, tinerii specialişti , studenţii este realizat prin intermediul chestionarelor elaborate în cadrul sistemului de management al calităţii în Universitatea Tehnică a Moldovei: • Absolventul Universităţii Tehnice a Moldovei în viziunea Patronatului, • Opinii ale absolvenţilor U.T.M., • Identificarea cerinţelor studenţilor • Evaluarea a activităţii didactico-metodice. Se menţin relaţii de colaborare cu Agenţia Naţională a Forţei de Muncă (Ministerul Economiei şi Comerţului al R.M.), Confederaţia Naţională a Patronatului R.M., Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din R.M., Biroul Naţional de Statistică a R.M., inclusiv şi în cadrul activităţilor de orientare profesională, informare şi asistenţă la plasarea în câmpul muncii.

17. 4. Volumul de muncă şi ECTS • 4.1 Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS • 4.2 Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţământului Superior în domeniul dat

18. 5. Învăţarea, predarea şi evaluarea Învăţământul la ciclul I (licenţă) este orientat spre cunoştinţe de ordin general, astfel încât studenţii profilului să cunoască tot spectrul de probleme legat de etapele ciclului de viaţă al produsului (în întreprindere) şi toate activităţile aferente. Studenţii trebuie să între în posesia unui şir de instrumente, necesare pentru a evalua, interpreta şi rezolva probleme din domeniul de formare şi din programele de formare. Planurile de studii trebuie să fie relevante pentru industrie, conţinutul de subiecte şi concepte în curriculum, disciplinele lui trebuie să fie suportul pentru cele mai recente cercetări şi realizări în mediul industrial. Din plan au fost eliminate subiectele şi conceptele vechi. …

19. 5. Învăţarea, predarea şi evaluarea Învăţământul la ciclul II (master) se bazează pe competenţele obţinute la ciclul I şi urmează o aprofundare nu numai în subiecte şi instrumente, dar şi în responsabilităţi. Aceasta stimulează studenţii să găsească instrumente şi modalităţi de soluţionare a problemelor pe căi netradiţionale. Planul de studii este orientat spre fenomene şi probleme complexe prin extinderea aspectelor, prin aprofundare, rezolvarea cărora necesită cunoştinţe, abilităţi şi instrumente pluridisciplinare, de ultimă oră, dobândite prin analiză, cercetare, învăţământ aprofundat şi continuu. …

20. 6. Sporirea calităţii • Abordarea programelor de formare. Învăţământul în domeniul Ingineriei şi Tehnologiilor Industriale asigură sporirea calităţii instruirii studenţilor datorită abordării subiectelor şi fenomenelor din domeniul practic de pe poziţii: inovaţională, integrată a produsului şi a proceselor, sistemică pe parcursul ciclului de viaţă. Utilizarea proiectării asistate de calculator cu softuri din cele mai “grele” cum ar fi Unigraphics şi mai “uşoare” cum este SolidWorks aduce un suport instrumental foarte puternic şi atractiv pentru studenţi. • Orientarea programelor de formare. Programele de formare sunt constituite în termeni de competenţe la nivel de program, structură de competenţe la nivel de plan de învăţământ, structură de competenţe la nivel de program de învăţământ pe discipline. Orientarea spre ieşiri – rezultate – competenţe schimbă accentele: … • Axarea pe necesităţile pieţei muncii. Conţinutul învăţământului în domeniu anticipează nivelul actual de dezvoltare a întreprinderilor de profil din Republica Moldova. Angajarea în serviciu este practic la nivelul de 100%, parţial datorită faptului că în întreprinderi încă nu s-a făcut pasul inovativ legat de utilizarea calculatorului şi tehnologiilor informaţionale, de implementarea tehnologiilor moderne, iar absolvenţii deseori joacă rolul de locomotivă cel puţin în utilizarea proiectării asistate de calculator. Astfel se asigură dezvoltarea anticipată curriculară în domeniu şi a competenţelor absolvenţilor în perspectiva calităţii RM de ţară vecină UE.

21. Va multumesc pentru atentie