CAP. 2. Globalizare şi comunicare

1. CAP. 2. Globalizare şi comunicare 2.1. Globalizarea – caracteristică a economiei informaţionale 2.2. Abordări ale comunicării într-o societate bazată pe cunoaştere 2.3. Elemente specifice ale comunicării în economia informaţională

2. 2.1. Globalizarea – caracteristică a economiei informaţionale Economia informaţională apariţie – după 1994, în Statele Unite; eveniment - creşterea productivităţii. Termeni utilizaţi: • economie digitală sau computerizată; • economie informaţională; • economie electronică; • economie globalizată; • economie a reţelelor sau a comunicaţiilor; • economie a cunoaşterii sau bazată pe cunoaştere etc..

3. 2.1. Globalizarea – caracteristică a economiei informaţionale Caracteristici: • liberalizarea schimburilor internaţionale; • globalizarea; • creşterea importanţei timpului liber; • dinamica mai rapidă a pieţelor financiar-bancare decât aceea a sectorului productiv; • extinderea utilizării computerelor şi a mijloacelor şi tehnicilor de comunicare atât în activitatea firmelor cât şi în gospodăriile populaţiei etc..

4. 2.1. Globalizarea – caracteristică a economiei informaţionale Pilonii noii economii sunt: • informaţia; • connexiunea informaţiilor; • comunicarea. Economia digitală sau economia electronică: • este parte integrantă a revoluţiei Internet; • se caracterizează prin schimbarea accelerată a paradigmelor: • proceselor de producţie; • organizării; • managementului întreprinderilor.

5. 2.2. Abordări ale comunicării într-o societate bazată pe cunoaştere Perspective în abordarea comunicării: • informaţiei; • integratoare.

6. 2.2. Abordări ale comunicării într-o societate bazată pe cunoaştere Informaţia= • factor important de producţie; • factor ontologic (alături de materie şi energie); • termen matematic în care valoarea cognitivă a informaţiei este irelevantă, importantă fiind doar modalitatea de alegere a acesteia şi cantitatea de informaţie; • resursă individuală şi socială a oamenilor ; • este vitală deoarece dă sens existenţei reţelelor.

7. 2.2. Abordări ale comunicării într-o societate bazată pe cunoaştere • procesul de comunicare presupune interconectarea unor agenţi până atunci izolaţi; • reţele reprezintă în planul conţinutului şi relaţiei mai mult decât suma indivizilor care le compun; • rezultatul comunicării este generarea de noi construcţii de nivel superior, ce prezintă caracteristici noi în raport cu cele ale elementelor componente; • comunicarea produce efecte asupra membrilor reţelei care generează comportamente evolutive la fiecare individ din cadrul reţelei

8. 2.3. Elemente specifice ale comunicării în economia informaţională Lumea este cucerită de comunicare Consecinţa majoră a noii economii: Tirania comunicării, datorită: • debitului mare de informaţii; • informaţiei care se autogenerează;

9. 2.3. Elemente specifice ale comunicării în economia informaţională • comunicarea cunoaşte noi orizonturi şi infinite posibilităţi de realizare; • apariţiaconceptului de „război informaţional”; • comunicarea atât pe orizontală cât şi pe verticală; • dezvoltarea competenţelor de comunicare scrisă.