ROLUL ŞCOLII ÎN ATENUAREA VIOLEN ŢEI ÎN RÂNDUL TINERILOR

1. ROLUL ŞCOLII ÎN ATENUAREA VIOLENŢEI ÎN RÂNDUL TINERILOR Director, Prof. Ana-Verginia Munteanu Profesor: Mirela Marin, Liliana Constanda

2. Provocarea: „Violenţa se mută la poarta şcolilor” Un caz real petrecut undeva într-o şcoală dintr-un oraş din România. Într-o sâmbâtă, elevii sunt chemaţi la şcoală pentru activităţi de timp liber. În pauză, două eleve din clasa a V-a ies din curtea şcolii, pentru a-şi cumpăra ceva de mâncare de la un magazin aflat în apropiere. Patru tineri se iau de cele două eleve, iar acestea, speriate, fug în şcoală. Drumul celor patru este barat de jandarmul aflat la intrare. Sub ploaia de lovituri cu pumnii şi picioarele, acesta încearcă să se retragă în şcoală urmărindu-i pe doi dintre agresori, care reuşiseră să intre în instituţie. Unul dintre indivizi scoate un cuţit şi-l taie pe abdomen, apoi cei patru reuşesc să fugă.

3. Jandarmul solicită ajutorul unui echipaj mobil. În mai puţin de zece minute, infractorii sunt prinşi şi duşi la secţia de Poliţie, iar ulterior, cercetaţi de procurori pentru ultraj, loviri şi alte violenţe Cazul prezentat este un exemplu fericit, în care violenţa a fost oprită la poarta şcolii, prin atitudinea şi reacţia promptă a jandarmului. Violenţa nu poate fi prevenită numai prin instituirea unor măsuri speciale de siguranţă în şcoli, ci şi printr-o educaţie civică adecvată. De asemenea, norocul a făcut ca, în acest caz, jandarmul să scape cu răni superficiale datorită faptului că purta haine groase şi veston, iar lama cuţitului nu a pătruns adânc în piele. Sursa: Evenimentul Zilei

4. Articolul de mai sus a fost doar pretextul care ne-a determinat realizăm un studiu la nivelul şcolii noastre pe tema: ROLUL ŞCOLII ÎN ATENUAREA VIOLENŢEI ÎN RÂNDUL TINERILOR, studiu relizat în semestrul al II-lea, an şcolar 2009-2010. Concepte fundamentale utilizate: • Modelul cultural • Comportamentul • Motivaţia • Tânăra generaţie Obiective: • cunoaşterea problematicii actuale a violenţei; • determinarea impactului real al acestui fenomen asupra tinerilor; • identificarea măsurilor necesare pentru controlul violenţei.

5. Ipoteze • Cu cât violenţa din viaţa societăţii este mai des popularizată de mass media, cu atât violenţa şi agresivitatea tinerilor va creşte. • Dacă formele şi conţinuturile activităţilor educaţionale corespund cerinţelor actuale ale elevilor, atunci aceştia sunt mai disponibili în preluarea şi adaptarea comportamentului lor la unele dintre aceste cerinţe. • Gradul de organizare informală a adolescenţilor determină modul de raportare a acestora la sistemul de norme şi modele comportamentale specifice comunităţii.

6. Metodologie • Interviul individual • Observaţia directă desfăşurată asupra unor activităţi în care erau implicaţi elevii • Observaţia participantă efectuată de către autor în cadrul unor activităţi desfăşurate de către tineri • Chestionarul aplicat elevilor

7. Operaţionalizarea conceptului „model cultural” • Dimensiuni 1. Modul de percepţie a normelor şi regulilor instituţionale şcolare Variabile: - cunoaşterea normelor din şcoală; - acceptarea respectării stricte a normelor; - acceptarea încălcării ocazionale a normelor; - acceptarea încălcării frecvente a normelor; - dezacord total faţă de norme. 2. Controlul exercitat de către grup Variabile: - recunoaşterea sistemului de norme şi cerinţe ale grupului; - cunoaşterea sistemului de sancţiuni specifice grupului; - cunoaşterea sistemului de recompense specifice grupului; - acceptarea acestui sistem de sancţiuni; - limitele de acceptare a comportamentului de către grup.

8. 3. Participarea la activităţile grupurilor informale Variabile: - adeziunea la grup; - ataşament faţă de grup; - acceptarea sistemului de norme al grupului; - adeziune la cerinţele grupului; - acceptarea locului în grup; - satisfacerea nevoii de securitate; - imitaţia unor roluri ale colegilor. 4. Controlul exercitat de către şcoală Variabile: - recunoaşterea sistemului de norme din şcoală după care se realizează evaluarea; - evaluări pozitive din partea profesorilor; - evaluări negative din partea profesorilor; - cunoaşterea şi acceptarea sistemului de sancţiuni; - cunoaşterea şi acceptarea sistemului de recompense; - nivelul de neacceptare a violenţei de către profesori

9. Limbajul utilizat de către elev • Variabile: • - cunoaşterea limbajului specific grupului; • - utilizarea acestui limbaj în diverse situaţii; • - recunoaşterea gradului de răspândire a limbajului • specific; • - recunoaşterea gradului de acceptare de către • societate a limbajului; • 6. Participarea la activităţi extracurriculare • Variabile: • - participarea la activităţile de petrecere a timpului • liber; • - participarea în grup • - adaptarea la regulile grupului; • - dorinţa de competiţie; • - dorinţa de succes.

10. Chestionar

17. Interpretări: Din chestionarul aplicat unui număr de 48 de elevi de clasa a VIII-a, se constată creşterea cazurilor de violenţă în mediul şcolar. În 25% din cazuri se manifestă violenţă fizică între elevi, iar în 30% din cazuri se manifestă violenţa verbală.

18. 2. Faţă de cine recurgi, de obicei, la acte de violenţă fizică? Rezultatele referitoare asupra cui se îndreaptă violenţa trebuie să ne dea de gândit: 23% asupra părinţilor 10% asupra profesorilor 50% asupra prietenilor şi colegilor

19. Constatăm că 35% dintre elevii intervievaţi spun că strada este locul în care violenţa se manifestă în cea mai mare măsură, iar 29% spun că violenţa se manifestă în cea mai mare măsură în apropierea şcolii. Astfel ne putem explica sentimentul insecurităţii pe care îl au unii elevi, dar şi actele actele de violenţă din apropierea şcolii.

20. 4. Faţă de cine recurgi, de obicei, la acte de violenţă verbală şi emoţională?

26. Cei mai mulţi dintre elevii intervievaţi consideră că şcoala are cea mai mare influenţă în ceea ce priveşte însuşirea unor valori civice şi socio-profesionale ca: libertatea de expresie, creativitatea, competenţa, comportamentul activ, cultura civică, spiritul de competiţie, formarea culturală, succesul, eroismul sau patriotismul. Faptul că aceste valori sunt atribuite cu precădere de către elevi şcolii ne determină să credem că diversele atacuri din mass media cu privire la rolul învăţământului din perspectiva valorilor însuşite de elevi nu sunt îndreptăţite. Şcoala se menţine, astfel, pe primul loc între instituţii în ceea ce priveşte influenţa pozitivă asupra tinerilor. Deci sursa violenţei din şcoli nu este reprezentată de valorile pe care le promovează instituţiile de învăţământ sau în modelele de comportament pe care profesorii le propun elevilor ci, mai degrabă, şcoala este spaţiul de manifestare a unor acte de violenţă care îşi au originea în altă parte.