CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN ACTIVITATEA COMERCIALĂ INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ

1. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN ACTIVITATEA COMERCIALĂ INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ 12 sliduri Economie comerciala cursul 12 si 13

2. Cuprins • Importanţa activităţii de cercetare ştiinţifică pentru comerţul intern şi internaţional • Tehnici, procedee, metode şi instrumente de cercetare în domeniul comercial • Contribuţii stiintifice la dezvoltarea comerţului national si international • Calitate, competitivitate, performanţă în activitatea comercială Economie comerciala cursul 12 si 13

3. Strategia de cercetare Strategia de cercetare poate fi dominată de anumite aspecte metodologice ale demersului. Tipurile de strategii de cercetare pot fi, astfel, diferite: •inductivă (experimentală, cvasi-experimentală, de observaţie) şi deductivă; •comparativă şi necomparativă; •studiul de caz (cazuistică sau monografică) sau pentru fenomene de masă (statistice); •longitudinale (în timp sau diacrone) sau transversale (la un moment dat sau sincrone); •interacţionale (cercetător-subiect) sau non-interacţionale; •calitative sau cantitative. Economie comerciala cursul 12 si 13

4. Tehnici, procedee, metode şi instrumente de cercetare în domeniul comercial Metodele de cercetare cuprind două tipuri ale activităţii de cercetare: ▪metode şi tehnici de analiză; ▪metode şi tehnici de previziune. • Tipul de scală utilizat este un procedeu de selecţie şi ordonare a informaţiilor, două etape foarte importante în prelucrarea informaţiilor. Tipurile de scale, cel mai des utilizate, sunt: • Diferenţiala semantică – este o metodă de scalare în care se stabilesc doi poli ai atitudinii cumpărătorului faţă de anumite atribute ale produsului sau serviciului cercetat (foarte bine- foarte slab, foarte favorabil – foarte nefavorabil). • Scala lui Stapel – este o metodă care seamănă cu diferenţiala semantică, dar care are zece nivele – cinci pozitive şi cinci negative, de poziţionare, fără însă a preciza valorile extreme. Persoana chestionată trebuie să încercuiască poziţia cea mai elocventă a atributului cercetat în funcţie de percepţia sa. • Scala lui Likert – este o metodă neparametrică de scalare care stabileşte un set de poziţii referitoare la atributele produsului sau serviciului. Subiecţilor li se solicită să îşi exprime acordul sau dezacordul cu fiecare informaţie. Economie comerciala cursul 12 si 13

5. Contribuţii ştiinţifice la dezvoltarea comerţului naţional şi internaţional Acceptarea îmbogăţirii volumului de informaţii deţinut cu noi surse de informaţii pe lângă stăpânirea fluxurilor tradiţionale de date îmbrăcă un caracter strategic în situaţia în care întreprinderile, specializându-se în blocuri de tehnologii, sunt private de cunoştinţele necesare evaluării produselor de care au nevoie în vederea integrării lor productive în alte tipuri de tehnologii. Un comerciant capabil să-şi expertizeze produsele şi să le facă cunoscute nespecialiştilor prin încrederea inspirată de competenţa sa pe piaţă aduce o valoare adăugată semnificativă, care depăşeşte simplul fapt de a fi limitat costul apropierii dintre cerere şi ofertă. Economie comerciala cursul 12 si 13

6. Contribuţii ştiinţifice la dezvoltarea comerţului naţional şi internaţional Economie comerciala cursul 12 si 13

7. Calitate, competitivitate, performanţă în activitatea comercială Pentru a-şi permanentiza poziţia pe piaţă comercianţii trebuie să identifice opţiunile strategice care facilitează extinderea prestaţiilor pentru îmbunătăţirea serviciului comercial şi dezvoltarea activităţilor conexe funcţiei tradiţionale, adică activităţile purtătoare de valoare adăugată, menite să optimizeze întregul sistem. Dincolo de acest obiectiv ei sunt determinaţi să dovedească pe piaţă îmbunătăţirea eficienţei în special prin implementarea politicilor care contribuie la realizarea efectivă de economii. Economie comerciala cursul 12 si 13

8. Instituţii şi organisme internaţionale şi regionale, cu activitate în promovarea schimburilor economice - scurtă trecere istorică în revistă • Pentru promovarea importului şi exportului au fost create o serie de organizaţii, care pot fi împărţite în: organizaţii naţionale şi organizaţii internaţionale. • In categoria organizaţiilor naţionale se includ instituţiile publice, guvernamentale care activează în domeniul relaţiilor economice externe şi a căror activitate este coordonată, sprijinită, îndrumată de către Guvern, sau un organism ministerial: ● al Comerţului Exterior; ● al Industriei si Comerţului; ● al Comerţului şi Cooperării; ● al Economiei Naţionale. In plus, Camerele de Comerţ şi Industrie sau de Navigaţie care funcţionează la nivel naţional sau regional drept o persoană juridică constituită sub forma obştească sau sub forma unei asociaţii a comercianţilor, industriaşilor în scop similar. • Organizaţiile internaţionale pot fi grupate in: ▪ organizaţii specializate - pe baza acordului încheiat cu Organizaţia Naţiunilor Unite, Comisiile Economice ONU (5); ▪ grupări regionale - ce şi-au format centre de prelucrare a datelor (Uniunea Europeană şi celelalte organizaţii financiare, diverse bănci regionale); ▪ instituţii special create privind comerţul internaţional la care participă o mare parte din ţările lumii, cum au fost sau, încă sunt: Acordul General pentru Tarife si Comerţ (GATT); Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD); Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Economie comerciala cursul 12 si 13

9. a) Organisme internaţionale cu activitate economică şi socială aflate în subordinea ONU • Consiliul Economic şi Social al ONU (CES) • Comisia Economică a ONU pentru Europa • Comisia Economică a ONU pentru America Latină • Comisia Economică a ONU pentru Asia şi Pacific • Comisia Economică a ONU pentru Asia de Vest • Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT) • Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) Economie comerciala cursul 12 si 13

10. b). Organisme economice internaţionale şi regionale • Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS), • Sistemul Economic Latino-American (SELA) • Acordul privind comerţul liber între Republica • Dominicană şi America centrală (DR CAFTA) • Asociaţia Latino-Americană de Integrare (ALADI) • Piaţa Comună a Americii Latine (CACM) • Comunitatea Africii de Est (CEA) • Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) • Comunitatea economică a Africii de Vest (CEAO) Unite din Asia de Sud-Est (ASEAN) Economie comerciala cursul 12 si 13

11. Activitatea de lobby şi advocacy şi rolul lor pe lângă organismele naţionale şi internaţionale Activitatea de advocacy este percepută ca: un proces de durată diferită, având drept ţintă influenţarea partenerilor sociali şi a responsabililor politici; un set de acţiuni cu ţintă precisă, îndreptate asupra factorilor de decizie, în vederea sprijinirii unei anumite probleme specifice de politici publice; un proces care implică o suită de activităţi, de apărare şi sprijinire a unui principiu (sub forma campaniilor) sau punct de vedere în faţa unei instituţii guvernamentale sau a legiuitorului şi care are drept scop influenţarea politicilor publice; promovarea unei cauze sau influenţarea unei politici, a unui flux de finanţare sau a oricărei alte activităţi motivate politic. Economie comerciala cursul 12 si 13

12. Activitatea de lobby şi advocacy şi rolul lor pe lângă organismele naţionale şi internaţionale Activitatea de lobby reprezintă:  promovarea unor interese individuale, de grup, de organizaţie, prin influenţarea politicilor publice, a instituţiilor sau legiuitorului;  comunicarea cu un factor de decizie sau cu o ţintă în încercarea de a obţine susţinerea lor în rezolvarea unor probleme specifice. Activitatea de lobby este diferită de traficul de influenţă care presupune influenţarea cu rea credinţă făcută cu scopul obţinerii de foloase necuvenite. Economie comerciala cursul 12 si 13