Sesiunea 1.2. Modele de analiză a politicilor

1. Sesiunea 1.2.Modele de analiză a politicilor

2. Ceesteanalizapoliticilorpublice?

3. Modele de analiză a politicilor publice

4. Modelul RAŢIONAL de analiză a politicilor publice • Decidenții ce gândesc rațional sunt deseori perfecționiști și încearcă mereu să ajungă la o decizie optimă ținând cont de un șir de constrângeri: • Caracteristic economiștilor • Alegerea se face bazată pe cunoaștere • Deciziile se iau în baza analizei cantitative

5. Modelul RAŢIONAL de analiză a politicilor publice Definirea proble-mei Identificarea criteriilor de luare a deciziei Premize 1 2 Precizia problemei formulate Opţiunile cunoscute Preferinţe subiective Constrângeri financiare sau de timp Comensurarea criteriilor Generarea alternative-lor Valoare adăugată maximă 3 4 Limite Aprecierea alternative-lor Formularea deciziei optime Scop imprecis Riscuri imposibil de prevăzut 6 5 Alternative necusnoscu-te Deficit de resurse Prea mecanic

6. Modelul INCREMENTAL de analiză a politicilor publice • Analiza incrementală a politicilor publice ține de: • Analiza politicilor cu tentă politică • Este bazată pe puțină analiză factologică • Atingerea unui compromis și nu luarea unei decizii univoce

7. Modelul INCREMENTAL de analiză a politicilor publice

8. Modelul INCREMENTAL de analiză a politicilor publice A lua cont de situația existentă la moment Identificarea alternativelor viabile Analiza alternativelor agreate folosind argumente subiective Selectarea alternativei potrivite prin negociere și comparație Permite ajustarea la starea de status quo Permit evitarea alternativelor inițiale prea decalate Componenta de eficiență și eficacitate ar putea fi omisă Poate fi influențată de aspectul politic

9. Alegerea publică – model de analiză a poticilor publice Teoria alegerii publice – explică comportamentul unui decident din sectorul public accentuând asupra raţionamentelor decidenţilor şi a alegătorilor.

10. Alegerea publică – model de analiză a poticilor publice Comportamentul (Niskanen, 1973): • Politicienii majorează numărul de voturi • Birocraţii au tendinţa să majoreze bugetele Astfel de comportament duce la: • Guverne supradimensionate şi ineficiente • Limitarea libertăţii la libera alegere a populaţiei

11. Alegerea publică – model de analiză a poticilor publice • Teoria alegerii publice nu explică unele decizii cunoscute precum: • Lupta cu eradicarea sărăciei • Intensificarea curentului ecologist • Acţiunile de dereglementare/descentralizare !Astfel scopurile şi obiectivele decidenţilor decurg din necesităţile societăţii şi nu din cele personale.

12. Alegerea publică – model de analiză a poticilor publice • Politicile sunt elaborate pentru: • Minimizarea rolului statului • Micşorarea numărului de monopoluri ale statului • Stimularea concurenţei şi a dreptului la libera alegere

13. Modelul raţionalităţii limitate de analiză a politicilor publice • Optimizarea deciziilor luate şi nu a opţiunilor identificate • Precăutarea soluţiilor acceptabile şi nu a celei mai eficiente • Cercetarea şi analiza limitată a opţiunilor • Ia în considerare capitalul uman Care opţiune? Satisfactory + Sufficient = SATISFYCING

14. Ce este guvernarea? Actorii implicaţi? Guvernarea corporativă Guvernarea internațională Un proces de luare a deciziilor și cel cu ajutorul căruia aceleeași decizii sunt implementate sau ba Guvernarea națională Guvernarea locală

15. Ce este BUNA guvernare? Cu simțul răspunderii Condusă de puterea legii Transparentă BUNA guvernare Orientată spre consens Responsabilă EficaceșiEficientă

16. Principiile “Betterregulation”

17. Ciclul de politici (macro)

18. Identificarea problemelor Definirea alternativelor Stabilirea agendei Consultări Monitorizare evaluare ex-post Evaluarea ex – ante Implementarea politicii Deciziacu privire la politica publică Decizia cu privire la finanţarea politicii Ciclul elaborării politicilor publice (micro)

19. De ce e nevoie de proceduri de formulare a politicilor publice? • Creşterea predictibilităţii impactului implementării actelor normative adoptate la nivel guvernamental; • Creşterea controlului exercitat asupra formulării şi implementării programelor de politici publice în sensul reducerii eşecurilor în implementare datorate deficienţelor de formulare; • Creşterea eficienţei procesului de evaluare şi monitorizare a politicilor publice.